623 matches
-
clienții spre paradis. — La ce visezi astăzi cu ochii deschiși? Era Veterinara, apăruse sub nuc pe neașteptate, ca în prima seară, și la fel de misterioasă în lumină ca și-atunci, în aburul împletit cu fum și cu izul iute de carne friptă. Avea părul strâns într-o coadă la spate și era echipată ca un jocheu, cu chipiu și cizme de călărie. Îți lipsește doar calul, îi spuse năuc, fiindcă n-o auzise apropiindu-se. — Doar atât poți, Homer? Te credeam mai
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
el bătea cu căpățâna. Pe frunte i se ivise sudoarea. Chicotea: - Hai, că-l dau! Cine pune mai mult? Nu puse nimeni mai mult. Nașul apucă un cuțit și o furculiță. Lui îi era dat să guste primul din pulpa friptă ce mirosea bine. Tava îi fu așezată în față. Fina Smaranda luă lacomă banii și-i flutură deasupra mesei: - Două sute de lei pentru zestrea miresei! strigă în timp ce brutarul despica sârguincios carnea rumenă. 33 Nașul își făcu porție, apoi trecu nevestei
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Ce bacșișuri îi mai dădeau! Erau oameni veseli, care mâncau bine și petreceau. Din banii lor se pricopsise domnul Vasiliu. 82 Cârciumarul se oprise în ușă, privise rafturile pline de sticle și simțise vechiul miros de bere și de carne friptă. La tejghea serveau doi băieți de prăvălie, tunși și îmbrăcați în halate albastre, așa cum fusese și el îmbrăcat odată. Nevasta patronului, mai trecută și mai grasă, ședea tot în cușca ei de sticlă, înaltă, așezată pe uri-postament de lemn, de unde
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
frunze. Pădurile aveau un miros putred și soarele leneș de octombrie le bătea frunzișul galben, pierit. Negustorul se așternuse la masă cu cărăușii lui. A cumpărat vinul nou, roz ca petala trandafirului, a plătit, se ușurase. Întinseseră masă, cu pui fripți, perpeliți atunci într-un jar de vreascuri, muiați în mujdei de usturoi, cu mămăligă subțire și vin negru. Trosneau măselele. Se uita puicuța, se uita și Stere. Sufletul cerea. Când s-a potolit focul, de rămăsese numai o inimă roșie
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și pe Dumnezeu. Ședea cu niște coarde pe genunchi și le coțăia. Eu am dat să zic ceva. Îmi luase glasu! Parcă eram căzut din leagăn. Și-n fața lui era o masă întinsă, fraților, ce mai masă! Numai curcani fripți și găini de săreau din oalele în care fierbeau. Și cârnați, și salam, și pune... Îmi lasă gura apă și-acu. Am întins mâna să-nfulec ceva, parșivul de Dumnezeu mi-a tăiat zarurile: Nu se poate, Ciupitule! Tu ești
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
s-a ridicat cu greutate și 1-a privit. Pe pieptul hoțului se vedea o pată întunecată de sânge. - Mă, ce-i cu tine, mă? a strigat. S-au ridicat și ăilalți. Ciupitul avea un obraz vânăt, înghețat. - -La mâncat fript oftica! a zis Sandu. Trebuie să-l ducem undeva de aici. Oacă nu se mai mișca. Pomana lui Mielu Dincolo de Podul Basarab, unde începea o ulicioară a lăutarilor, trecătorul putea zări o casă galbenă cu două caturi, cam prăbușită într-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apuca pe la spate de cozi. Fetele țipau speriate și-l băgau în neamul mă-si. Paraschiv căsca ochii la bărci, cu privirile sub fustele ălor de se legănau. Întâi i-a dus Bozoncea la o cârciumă și-au cerut pui fripți, au băut câteva kilograme de vin și mai cu inima plină au ieșit și ei să petreacă. S-au suit în lanțuri. Acolo cânta o fanfară pe niște bănci, și vreo șase neisprăviți împingeau sus spițele de lemn ale roții
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
hârdăul, măturau. Ei se uitau. Zicea ăl bătrîn: - Stăpâne am să-ți spun de-acum... Hoții cei vechi le-au dat țigări și de mâncare. Au dus-o ca beii. Duminica venea țiganca în Dealul Văcăreștilor și le căra pui fripți și 275 curcani. Le mai spunea câte ceva. Dăduse și de urma lui Nicu-Piele. Îl țineau și pe el cu parale. Scăpase mai ușor. Avea de făcut numai șase luni de mititică. O privea Paraschiv printre sârme și-l apuca deznădejdea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
să se întoarcă cu Sandu, acesta u spuse: - Haide cu mine, Didino, că pe Paraschiv și pe Gheorghe i-a luat poliția... - Ce-mi tot spui?! - Sânt la gros. - Tu i-ai vândut, Sandule! -Ei, și dacă?! - I-ai mâncat fripți, Sandule... - Eu, că nu mai puteam fără tine. Ibovnica începu să pungă. - Ce-ai făcut? Ce-ai făcut? Șutul se apropiase de ea și-o încînta: - Lasă, ce, nu mă ai pe mine? Să vezi ce bine o să Trăim iar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe jumătate năruite și năpădite de iarbă și de mușchi. Din locuitori, n-au mai rămas decât clanuri vrăjmașe, instalate fiecare cu propriul șef într-un sat fortificat din apropierea ruinelor fostei Segelmesse. Principala lor preocupare este de a face zile fripte clanului care locuiește în satul vecin. Se dovedesc nemiloși unii cu alții, mergând până la distrugerea canalizărilor de apă, la tăierea palmierilor la nivelul solului, la ațâțarea triburilor nomade pentru a le face să devasteze pământurile și casele adversarilor, astfel încât am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să i se traducă fiecare cuvânt, căci nu cunoștea bine araba. A venit ora mesei, pe care o așteptam cu nerăbdare, căci burta mi-era goală de dimineață - nu mâncasem decât câteva curmale. Ni s-a adus carne de oaie friptă și fiartă, înfășurată în foi de aluat foarte fin, ceva ce semăna cu lasagnele italienești, dar mai consistente. Apoi a fost adus cușcuș, ftat, un alt amestec de carne și de aluat, precum și diverse alte mâncăruri de care nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
îl pune bade-n clop, Busuiocu-o zurăi Și io afară c-oi veni Și din casă te-oi chema, După masă te-oi băga Și de cină că ți-oi da: Tălgeraș cu dulce caș, Pită albă din oraș, Carne friptă pipărată Și guriță cîte-odată. 20 Hoi, săraca calea mea, Crescut-a iarbă pe ea, Calea mea de la mândra Crescut-a iarbă pe ea; Pe calea mea de la joc Poate crește busuioc Că eu n-am avut noroc; Pe calea mea
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pustii. - Dar de badea ce mai știi? - Știu bine că-i sănătos Șede la masă voios... - Dar voiosu-i voinicu Ori-i plânge sufletu? - Pita albă sta pe masă Cum îi pita mai frumoasă, Nici necoaptă Nici răscoaptă, Lângă pită Carne friptă, Lângă carne Două cane; Una-i cu vin îndulcit Și nu bea de necăjit, Una-i cu vin pipărat Și nu bea de supărat. Și nici bea și nici mănâncă De durerea cea adîncă! 75 Mult mă-ntreabă inima: Doru-mi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-mpărat! - Mulțămesc D-tale Călin-Nebune. De numele D-tale am auzit, dar a vede nu te-am văzut, Da fugi că dac-a veni smeul te ucide. - Da cât mănâncă smeul tău? Fata zice: - Patru cuptoare de pîne, patru vaci fripte și patru antaluri de vin. Zice: - Ia să văd eu, le-oi pute mînca? Se pune CĂLIN - NEBUNUL și mănâncă toate. Iaca vine și Zmăul. - Bună vreme, câne de smău! - Mulțămesc Călin-Nebune. - Am venit să ieu pe fată. Na, hai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
a vede nu te-am văzut. Da și Călin Nebunul era frumos și fetei i-o căzut drag. Da fata-i zice: - Fugi că dac-a veni Smeul te ucide! - Da cât mănâncă Smăul? - Opt cuptoare de pîne, opt vaci fripte și opt antaluri de vin. - Adă-ncoace să văd oi pute mînca? Și mănâncă tot. Iaca vine și Smăul. - Bună vreme, câne de smău! - Mulțămesc, Călin-Nebune. - Hai la luptă. - Stai să mănânc ceva. - Că eu ți-am mâncat mîncarea! - Mi-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pădurii, ș-aceea făcea de mâncat. Aceea nu-l știa, da văzîndu-l cu Soră - sa o-nțeles. - Unde-ți este bărbatu tău? - La vânat, Călin-Nebune. Da fugi c-aista te omoară! - Cât mănâncă el? - Douăsprezece cuptoare de pîne, dousprezece vaci fripte și douăsprezece antaluri de vin. - Ia să văd eu, oi mînca? Mănâncă CĂLIN - NEBUNUL, mănâncă, când la un antal de vin nu-l poate bea și zice - așa: cu atîta-i 14 mai tare Smăul decât mine. Iaca vine și Smăul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
D-ta, nouă ni s-a părut că era-n gură, da el era tocma-n fundul pământului, când o-nchis el piatra). Frige el, și-l pune pe băiet după cap și pune pe o mână douăzeci de vaci fripte și pe altă mână câteva poloboace cu apă, cu vin, cu ce-o fi fost nu știu - și băietului îi dă un cuțit ș-o ulcică. - Când mi-a fi foame, să tai cu cuțitu din carne, să-mi dai
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Zâmbetul nu poate vindeca, probabil, nici o boală. Le-ar putea însă preveni aproape pe toate. În umor, inteligența vine cu un-doi-uri scăpărătoare. Micile ironii pot surpa imensele trufii. Râsul nu reușește să interzică moartea. Dar îi poate face multe zile fripte. Roade în noi cariul ironiei corozive. Veselia unei epoci este direct proporțională cu inteligența ei. Oricât de negru ar fi, umorul tot speranță rămâne. Umorul ne-a venit târziu, când nu mai erau prea multe de salvat. Umorul suculent poate
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
aveam ce le face. N-aveam cum să repar nasurile cârne. Ceea ce mă deranja însă și mai mult în tot acest tărăboi, fusese bădărănia celui care nu numai că îndrăznise să descuie apartamentul în lipsa mea, dar să-mi facă zile fripte umilindu-mi ce aveam mai scump: statuetele. La momentul respectiv, miliția, venită după un interval de timp considerabil, să constate spargerea, concluzionase că nu mai putea face nimica cu probele-amprente colectate, deoarece praful fusese șters de mai multe ori atât
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
zi și noapte un foc, întreținut de femei. Vahíne Tiaré îl întâmpină cu un zâmbet debordant: — Bună dimineață! îl salută, veselă. Ți-e foame? Pescarii au prins trei Mahi Mahi superbi și șase toni. Ce preferi? —Mahi Mahi. —Crud sau fript? Fript. — În câteva minute o să fie gata. Îi pregăti masă: o bucată mare de pește fript în cenușă și însoțit de fructe proaspete, căci Miti Matái ordonase să se consume cât mai multe fructe și legume, acesta fiind cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și noapte un foc, întreținut de femei. Vahíne Tiaré îl întâmpină cu un zâmbet debordant: — Bună dimineață! îl salută, veselă. Ți-e foame? Pescarii au prins trei Mahi Mahi superbi și șase toni. Ce preferi? —Mahi Mahi. —Crud sau fript? Fript. — În câteva minute o să fie gata. Îi pregăti masă: o bucată mare de pește fript în cenușă și însoțit de fructe proaspete, căci Miti Matái ordonase să se consume cât mai multe fructe și legume, acesta fiind cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu voce joasă. Cum o să te descurci dacă vântul nu te mai ajută să apleci firul de iarbă? Sau îți închipui că ai reuși de una singură? Îți faci iluzii! Te dai mare! Selva fu năpădită de miros de pește fript, care îl făcu să se ridice de pe jos și să grăbească pasul... „Binecuvântează, Doamne, bucatele pe care le vom primi prin marea ta milostivire ...“ și îți aduc ție mulțumiri, oh, Doamne, că ai grijă de robii tăi până și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
să transpire, lăsând să cadă picături de grăsime. Luară, atunci, cu ajutorul unor frunze de palmier, pietrele încinse și începură să „calce“ delicat fețele, încercând să nu formeze riduri și ca obrazul să păstreze trăsăturile originale. Un miros dezgustător a carne friptă se întinse prin tot satul, dar nimeni nu făcu nici un gest, nici măcar nu păreau să-l fi simțit, căci toți erau atenți la ceremonie. Încet, fără să se piardă flexibilitatea pielii, prăjindu-se, dar prezentând încă aspect natural, capetele începură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
plin de conținut și cu buzunare. Unde dracu' ai văzut tu așa ceva? Ce fel de conținut? Doar nu ceva cu circumvoluțiuni. Dar? Ceva ce trece prin buzunare. Deodată moș Pantalon se întoarce și intervine: Păi, coasă-le buzunarele! Sar ca fript, drept în picioare, speriat de-a binelea. Îmi citești gîndurile? Dar tu ce ai crezut? Rîde șmecherește și pleacă acasă. Eu rămîn holbat și înclinat să cred în minuni. Dușuri reci de toamnă tîrzie O ploaie rece, de toamnă tîrzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de tot, a constatat că femeia avea ce avea și el, descoperire care l-a făcut să sară în sus ca ars și să țipe ca un apucat. 'Mnezeii mă-ti, țipa întruna și scuipa continuu. Bărbatul sare și el fript, primește scatoalcele stoic, se îmbracă și iese propulsat de cîteva șuturi, date cu o forță dementă. Daniel a făcut duș, s-a dezinfectat cu spirt, motiv să sară ars într-un picior și să zbiere ca un apucat. Camionul torcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]