616 matches
-
microbi pe cm.p. Este știut că ¾ din infecțiile hepatice se transmit prin mâini murdare. Un meniu recomandat conține : -dimineața : supă de legume, pâine integrală, miere de albine, fructe proaspete sau uscate, ceai de rozmarin sau cimbru ; -prânz : pește alb fript, brânză, lapte bătut, salată mixtă, miere de albine, fructe de sezon ; - seara : legume fierte cu cartofi, lapte bătut, iaurt, brânză de vaci, omletă, miere de albine, fructe de sezon. Necesarul de hrană zilnică va fi Împărțit În 5-6 mese, la
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
clocote. Este mai eficient la adaus de suc diluat de lămâie, mărar fin tocat sau verdeață. Se recomandă la mâncăruri cu pește alb, cartofi, dovlecei, fasole verde, varză de Bruxelles, budinci de legume preparate numai cu albuș, chiftele din carne friptă, preparată În aburi. Sosul caramel se prepară din zahăr ars, stins cu apă rece. Se folosește la mâncăruri din fructe uscate (prune) și gutui, la soteuri de morcov, griș cu lapte și orez cu lapte. Sosul de fructe se prepară
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
minute Înainte de micul dejun. La sugarii constipați se va da, o dată pe zi, o fiertură de ovăz, preparată dintr-o linguriță făină de ovăz, fiartă În 150 ml apă. Vor fi evitate pâinea albă și prăjită, orezul, preparatele cu carne friptă sau prăjită, varză, spanac, măcriș, fructele cu conținut ridicat În taninuri care inhibă motilitatea intestinală (coarne, afine, măceșe, gutui, struguri roșii), condimente iuți, ceai negru, ciocolată, cafea, coca- cola, vin roșu și alcooluri tari. În constipația Însoțită de procese inflamatorii
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
nefiartă) care fusese infestată cu cisticercoze. -Taenia saginata este cea mai răspândită la om, are lungimea de 5-10 metri și prezintă 1.000-2.000 de proglote mai alungite. Se transmite prin consumul cărnii de vită infestată și insuficient fiartă sau friptă. -Taenia echinococcus cu lungimi de 4-5 cm, cu 600- 800 proglote, provoacă o boală foarte gravă (echinococcoză sau hidatidoză) provenită de la câini, lupi, vulpi și hiene (ca gazde primare), cu trecere prin ovine, iepuri de câmp și șoareci (ca gazde
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
kg castraveți curățați și tăiați felii, 2 legături de mărar tăiat mărunt, 300 g smântână, o legătură de usturoi verde tocat mărunt, sare, piper și puțin delicat. Se amestecă toate la un loc și se servește ca garnitură la carne friptă. SALATĂ DE CASTRAVEȚI MURAȚI Trei - patru castraveți, o ceapă, 200 ml de moare de la castraveți, 100 gr. de măsline nesărate. Se toacă ceapa mărunt și castraveții se taie felii, punem în salatieră și amestecăm cu moarea și măslinele. SALATĂ DE
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
tavă, presărăm cașcavalul deasupra și dăm la cuptor. După această mâncare gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
la cuptor. După această mâncare gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
gustoasă, se bea un vin negru și tămâios. TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ne-au confundat după uniformă cu englezii. Le-am spus că suntem români. Da, într-adevăr ne-au răspuns sunteți primele figuri simpatice". Și, pe urmă, când ne-am oprit să mâncăm (luasem cu noi în camionul militar pâine, carne friptă), vienezii ne-au înconjurat și au început să cerșească! Oameni bine îmbrăcați ne ofereau inele de aur în schimbul mâncării! Evident, nici nu ne gândeam să primim. Erau obișnuiți cu rușii... Le-am dat tot ce aveam la noi, pâine, carne
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
să se învârtească în jurul cocoșului strigând tare, cât îi ținea gura, cucurigu... Se înveseleau, râdeau, glumeau, și după ce au mai strigat de trei ori cucurigu, au dat jos cocoșul, și l-au înmânat mamei să fie pregătit pentru supă și fript ură. Mărturisesc, în cele 15 zile am primit de mai multe ori pachete cu alimente de la ei, în special du lciuri. Ori de câte ori le veneau coletele de acasă, mă chemau și îmi dădeau de toate, iar calupurile de unt ori brânză
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
toate măruntaiele, de oase și de carne. În pielea astfel golită, s-a reintrodus carnea, tăiată în bucăți, amestecată cu pietre încinse. Apoi blana a fost curățată și pîrlită pe jăratec. Odată cu întoarcerea fetiței, pietrele sunt scoase și berbecul astfel fript, atît pe dinăuntru cît și pe dinafară, este gata pentru masă. Intrăm iar în iurtă, căldura ne învăluie plăcut, carnea aburește ademenitor și ne reluăm locurile în jurul mesei. Tot noi beneficiem de dreptul de a folosi două cuțite de vînătoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
uleiuri vegetale, uleiuri de germeni de grâu sau porumb. Alte alimente pot fi introduse numai după o ameliorare evidentă a bolii. Ele sunt: carne afumată, somon proaspăt, jambon crud, carne slabă crudă, pește de apă dulce, pregătit în aburi sau fript ușor în ulei de semințe, vânat, păsări de curte și toate felurile de ierburi. Toate aceste alimente trebuie să fie proaspete și naturale pe cât posibil. Trebuie bine mestecate și consumate de preferință crude, se pot face salate amestecând legume crude
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
era făcută ca să fie bănuită. Am stat 5 zile în temniță. Dar ce temniță veselă!... Fruntașii partidului conservator în cap cu prințul Gheorghe Bibescu ne-au trimis imediat sumedenie de bunătăți. Kilograme de icre tescuite, șunci, prăjituri de la Capșa, pui fripți, ouă proaspete, sticle cu vin, duzini de butelii cu șampanie. La ora dejunului și la ora prânzului o mare masă era întinsă în camera mea - fiindcă erea cea mai mare - și aci mâncam cu toții, plus doi militari condamnați cari-și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de a-i mânca friptura. Sabin găsi într-o zi mijlocul de apărare: era tocmai de serviciu când, deodată, răsună clopotul. Însă friptura de-abia fusese pusă pe masă. Atunci Sabin avu o inspirație genială, trase un scuipat deasupra cărnii fripte și lăți scuipatul cu cuțitul, apoi se duse liniștit la datorie. Când s-a întors, friptura îi era neatinsă. Să povestesc și farsa cu „pălăria lui Olchovsky“. Olchovsky, doctorand pe vremea aceea, era unul din cei mai veseli și mai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Pe la mijlocul drumului, unde se ajungea cam pe la vremea prînzului, era Cerdacul, un restaurant-pavilion, construit din lemn și împodobit cu ramuri de brad, fără ferestre și fără uși, ceva numai pentru vară. Se mînca păstrăvi din apa de munte și pui fripți. Mirosul puilor de pe frigarele din spatele pavilionului se simțea de departe și ne mărea pofta de mîncare, care nu ne lipsea după o jumătate de zi de mers prin plin aer de munte. Drumul pînă la Slănic, pe valea rîului cu
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
puteam ieși și eu să privesc toată operațiunea, căci la tăiere nu aveam voie (prea guița și se văita bietul porc, Gheorghiță, cum îi spuneam noi). Mie îmi plăcea să ciupesc pe ici, pe colo: ba o bucățică de ureche friptă, ba oleacă de șoric de pe picior, până mă vedea mama și mă certa: De ce n-ai răbdare, ca noi toți? Îndată vom servi o friptură bună și vom face pomana porcului. Nu mă săturam să privesc măcelarul, care împreună cu tata
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
colț de stradă, reci sau fierbinți. Ca și fasolea azuki sunt folosite în prepararea dulciurilor („wagashi”). „Cartofii dulci” ce sunt foarte gustoși. Am savurat cartofi copți (frigărui), delicioși și sățioși. „Ciupercile” - „mutsutake” se găsesc din belșug toamna și se consumă fripte. SEPTEMBRIE-luna lungă de toamnă. „Nagatsuki” (numele vechi) și” Ku-gatsu” (denumirea modernă). A crizantemei sărbătoare este, Mi-e plină cupa cu sake... O petală plutește spre lună. Septembrie sau noaptea lungă de toamnă ( echinocțiul de toamnă -22 spre 23. 09), luna
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
se așternu În Încăpere. Adelheid Își roti ochii și, la lumina slabă a făcliei, văzu un pat așezat Într-o firidă. Pe doi căpriori o scândură lată alcătuia masa pe care se lăfăia un talger cu câteva bucățele de carne friptă, un șervet curat În care erau Învelite felii de pâine și o tavă cu mere. Alături, Într-o carafă, apă proaspătă. Fata se Îndreptă spre fereastră. Geamul murdar era acoperit cu praf și cu o pânză deasă de păianjen. Abia
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Du cele căzuse desigur În capcană. Era Înconjurat de dușmani, căci, nu mai Încăpea nici o Îndoială, i se Întinsese o cursă. Înălțimea Sa nu bănuia nimic, așa că zâmbi și răspunse: „știi, domnule Siegebert, că ai dreptate? O halcă de mistreț friptă În grabă pe cărbuni aprinși și o cană de vin este tocmai ce ni se cuvine acum. Timp avem destul!“ Conrad murmură: „Deci Siegebert e veriga cea mai de sus din lanțul trădării. Cel care stă alături de fratele meu... Siegebert
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
inclusiv gazdele, îndemnați probabil și de covorul verde-închis al ierbii. Bem o bere locală, „organică, tare și hrănitoare”, cum ni se spune, sugerându-ni-se discret să nu exagerăm. Un bucătar mustăcios taie - la alegerea noastră - hălci dintr-un porc fript. O femeie plinuță, cu mâni albe și pufoase, ca două pernuțe, ne îndeamnă, în flamandă, să luăm și legume. Taraful cântă muzică de petrecere. Adrian Popescu spune: „Niciodată n-am mai mâncat desculț în Belgia...”. VITALIE CIOBANU: Seara, aglomerație teribilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
băilor. Un portar ca la otelurile din București ne întâmpină; o muzică de la București cântă în balconul restaurantului; un chelner bucureștean grăbește spre noi, cu zâmbete; "jumări" ca la București, sardele de Lisa și măsline marinate idem, și un puiu fript tot așa; numai prețul nu-i ca la București; ci e cu mult, cu mult mai scump; pentru această puțină mâncare și pentru câteva păhărele de vin plătim 7 lei. Ne întoarcem, ne culcăm în cerdac în culcușul pregătit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mei de război din cele 44 de zile bulgărești s-au împrăștiat pe la căsuțele lor în satele țării. Oamenii slăbiți de nevoi și-au revăzut ogoarele și gospodăriile; s-au așezat pe prispe în fața livezii și neveste grăbite aduc puiul fript și mămăliga în aburi. Ei gustă pe gânduri și, c-o umbră de tristeță sub privirile duioase ale femeilor, vecinilor și copiilor, povestesc despre năcazuri și suferinți trecute. Îmbucă domol și vorbesc despre foamea și pânea mucedă; beau o gură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se hotărăște la un deplin sacrificiu, renunță la iubire! Maiorul vine s-o vadă din când în când. Popazu vine la țară ca să facă o împăcare, căci bătrânul Matei urmărește casele fetii și cucoana Safta face lui Vasilică Popazu zile fripte. Acolo se umilește, se înjosește. Apoi într-o noapte de groază pribeagul Panaite ucide pe tatăl său și se prăpădește și el. Maria are o criză grea de suflet, se îmbolnăvește. Maiorul se întoarce în sfârșit la viața lui... Căci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o dată pe spt. vinete trase în puțin unt. o dată pe spt. salată de vinete cu ardei. mere fierte la biftec, piure de cartofe, curechi fiert, mazere boabe. supe de legume, în fiecare zi, la 6-7 seara. o dată pe săpt. pește fript. ceai, sara. cafea neagră dimineața, cu puțin lapte. lapte acru, sara 3/4 pahar. foarte puțină pâne graham la toate dejunurile și mesele. [1952]* Medicii ne învață că sărmanii oameni preferă câteva cuvinte de mângâiere în locul unui adevăr neînduplecat. Inima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duce În apropiere, la o grădină de vară. Luăm loc la mese unde ne servesc potrivit locului cu pește prăjit. O bunătate de pește gustos și dulce. În amintirea Domnului, că și El i-a servit pe ucenici cu pește fript. Ne mai servesc și cu niște feluri de salate cu maioneză potrivit locului. Apoi cu bere, măsline și fructe deosebite, nu ca pe la noi. Apoi ieșim din acea grădină de vară. Părintele ne spune de muntele din dreapta noastră. E Muntele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]