843 matches
-
în general. Versiunea sa a hipster-ului alb, ce adoptă valorile, comportamentul și limbajul afro-american pare să fi fost apropriat și canalizat în direcția culturii hip hop de Eminem (vezi MATHERS III, MARSHALL BRUCE). Mailer nu era singur în atitudinea de frondă la adresa establishment-ului, o întreagă generație de adolescenți care, spre deosebire de Mailer, nu cunoscuseră realitățile dure ale războiului, deveneau rebeli cu sau fără cauză, James Dean în rolul din Rebel without a Cause, devenind o figură emblematică, la fel ca și
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
spirituale”, în raport cu expresia literară amenințată, mai devreme sau mai târziu, de încremenirea în „formula” oficializată, definirea poetului ca „explorator” pornit în căutarea unui „pământ virgin”, modelarea - în funcție de aceste date - a procesului receptării operei și conturarea unei specifice atitudini sociale, de frondă și revoltă antipozitivistă și antiburgheză etc., se înscriu și la Ilarie Voronca într-un flux unitar și coerent, urmând unei logici specifice. Ceea ce trebuie evidențiat în sensul individualizării atitudinii lui Voronca în contextul programului general-avangardist pentru care militează este patosul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Gheorghe Dinu) și făcea demersuri pentru a fi primit în „Societatea Scriitorilor Români”. Excluderea din gruparea unu nu face însă decât să „oficializeze” o deviere și o desprindere pe care Voronca însuși o anunțase prin treptata atenuare a atitudinilor de frondă spectaculară și tot mai pronunțata afirmare a unei „libertăți de spirit” ce avea să sfârșească în ruptură. Astfel încât, în ultimele pagini din volumul Act de prezență, intitulate semnificativ Prefață la alte poeme, va scrie: „De aceea n-am admis niciodată
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
celui estetic. Descins în „arena timpului”, poetul se simte altfel angajat. Păstrându-și neliniștea interogativă, el își reorientează totuși interesul, dinspre „alchimia cuvintelor” către o mai directă și răspicată implicare în istorie. Proces adeseori observat, de „clasicizare” și „cumințire” în raport cu fronda inițială, caracteristic fazelor târzii ale avangardei. Scrisul poetului Ilarie Voronca îl înregistrează și el, încă pe parcursul deceniului românesc al creației sale, - etapă relativ restrânsă în plan temporal, însă concentrând o serie de metamorfoze semnificative nu doar pentru opera în cauză
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
se dispensează de tiparul strofic tradițional, profitând chiar de „antrenul” realizat de eufonie. Iar în Ulise, mișcarea însăși a textului conduce de la „reportajul” unanimist de „impresii” citadine, către cristalizările imnice cunoscute și amintind mai curând de modernismul moderat decât de fronda avangardistă. Nota de discursivitate la care se referă și G. Călinescu nu lipsește nici din aluvionara Brățară a nopților, și ea se va accentua în Zodiac și mai ales în Petre Schlemihl, certificând înrudiri whitmaniene (detectabile încă în Ulise) și
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
legați cu o panglică albă, haina lungă era tivită cu nasturi mari de argint, o pălărie neagă a cărei boruri erau întoarse după moda catalană“ Lucrarea intitulată L’Intrigue du cabinet sous Henri IV et Louis XIII, terminée par la Fronde și care este semnată de către un anume Enquetil, oferă informații despre complotul în care era implicat și Cinq Mars. Dorim să precizăm că în unele ediții numele autorului este modificat în Anquetil, fapt ce ne conduce să calificăm această lucrare
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
are loc un eveniment foarte important atât pentru atitudinea de mai târziu a primului ministru, cât și pentru tânărul Louis al XIV lea care va rămâne marcat pentru toată viața: nemulțumirea populară a răbufnit într-un scurt război civil, numit Frondă. Motivul resentimentelor francezilor de rând se datorau politicii demografice inițiată de Mazarin. În 1644 Parisul număra deja jumătate de milion de locuitori, iar condițiile precare de igienă îi puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
precare de igienă îi puteau transforma în orice moment într-un focar pentru ciumă și holeră. Mazarin a încercat să oprească acest aflux al locuitorilor spre capitală, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului. Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru finanțarea războiului împotriva Habsburgilor, au declanșat Fronda Parlamentară, iar arestarea unor deputați a declanșat un mic război civil pe străzile Parisului, forțând-o pe Anna
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aflux al locuitorilor spre capitală, mărind taxele și amendândui pe cei care își construiau casele lângă zidurile orașului. Fronda populară a izbucnit în februarie 1648; presiunile cardinalului asupra Parlamentului, de a strânge bani pentru finanțarea războiului împotriva Habsburgilor, au declanșat Fronda Parlamentară, iar arestarea unor deputați a declanșat un mic război civil pe străzile Parisului, forțând-o pe Anna de Austria să fugă împreună cu Ludovic din oraș. După un an frământat și o serie de compromisuri atât din partea lui Mazarin, cât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
an frământat și o serie de compromisuri atât din partea lui Mazarin, cât și a protestatarilor, s-a ajuns la un acord care permitea întoarcerea reginei în capitală, dar și reducerea taxelor și a impozitelor. Cu toate acestea, unii dintre liderii Frondei au încercat să-l atragă pe Louis al IIlea de Burbon, Prinț de Condé, de partea lor. Temându-se de o conspirație care viza detronarea lui Ludovic al XIV-lea, Mazarin i-a arestat pe Prințul de Condé, pe fratele
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
o amploare deosebită deoarece soția lui Condé ridicase, ajutată de cumnata sa, o armată care pornise să-i elibereze pe cei trei din închisoare. Deși trupele regale erau bine pregătite din punct de vedere al armamentului, coaliția dintre familia Condé, Frondă și Parlament a ridicat probleme serioase stabilității casei regale. În 1651, pentru a restabili echilibrul de forțe, regina mamă a fost nevoită să-i elibereze pe deținuți, iar Mazarin, temându se de eventualele represalii, a părăsit țara. Prințul de Condé
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a cardinalului se înrăutățea de la o zi la alta. Viața grea pe care o dusese, de renunțări și compromisuri pentru a ajunge pe o treaptă socială cât mai înaltă, încercările fizice și psihice la care a fost supus pe perioada Frondei l-au afectat profund. Suferind de pietre la rinichi, gută și dificultăți de respirație, de insuficiență renală și, ca o consecință directă a acesteia de picioare și mâini umflate, și-a continuat fără oprire munca diplomatică pentru realizarea păcii cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Datorită acestor memorii, cititorul are ocazia să descopere în Ludovic al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația sa. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al XIV-lea un copil normal, care s-a bucurat de protectori care îl iubeau, îl respectau și doreau să contribuie la educația sa. IV.1.5. Maturizare înainte de vreme. Fronda Liniștea copilăriei lui Ludovic a fost spulberată o dată cu izbucnirea Frondei. Numele care definește cele două scurte revolte populare din Franța își are originea într-un joc practicat de copii francezi ai secolului al XVII-lea, care trăgeau cu praștia după oamenii legii, și care apoi fugeau pentru a nu fi
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
oamenii legii, și care apoi fugeau pentru a nu fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
fi pedepsiți. Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Asemeni jocului copiilor, primii protestatari și-au manifestat nemulțumirea aruncând cu pietre în geamurile nobilimii, fugind apoi de la locul faptei. Au existat două mișcări populare: prima poartă numele de Fronda Parlamentului, iar cea de-a doua se numește Fronda Prinților. Fronda Parlamentului a avut loc între anii 1648 și 1649. Cauzele principale care au declanșat prima mișcare de protest au fost: încercările parlamentului parizian de a limita puterea lui Ludovic al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
al XIV-lea. Nobilimea se simțea amenințată de absolutismul monarhic. Oamenii simplii, din popor erau nemulțumiți de sistemul greu de taxare impus de Richelieu și îngreunat și mai mult de taxele care creșteau tot mai mult sub legile lui Mazarin. Fronda a început când Ana de Austria și Cardinalul Mazarin au introdus în parlament o nouă propunere de a strânge bani pentru finanțarea refacerii economiei franceze, afectată de Războiul de Treizeci de Ani. Planul propus de cei doi cerea oficialilor guvernamentali
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ana de Austria, Cardinalul Mazarin și întreaga curte regală au părăsit în secret Parisul, în timp ce armata ocupa orașul. În martie 1649 s-a finalizat semnarea unui acord între parlament și casa regală, care limita impunerea de noi taxe. A doua frondă, cea a prinților, a început pe fondul unui conflict deschis dintre Louis al II-lea de Burbon, Prinț de Condé și Cardinalul Mazarin. Un general de excepție, prințul de Condé, a contribuit din plin în timpul războiul, iar apoi, la întoarcerea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de primul ministru, pe atât de mare era simpatia acestora pentru Ludovic al XIV-lea. Mulți dintre protestatari își exprimau teama că Ana l-ar putea răpi pe rege și ar fugi cu acesta în Spania. Din acest motiv, pe parcursul Frondei, regina a fost nevoită să l arate mulțimii dezlănțuite pe băiat. Este adevărat că regina părăsise capitala de două ori, împreună cu copiii, din cauza protestatarilor ce nu mai puteau fi controlați, însă de fiecare dată a revenit în oraș. Un episod
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
relatărilor, a treia oară, în februarie 1651, când au început să circule din nou o serie de zvonuri privind o eventuală fugă a regelui, palatul regal a fost înconjurat, iar la presiunile mulțimii regina a trebuit să permită sutelor de fronde-uri să intre în dormitorul lui Ludovic al XIV-lea și să-l privească - în timp ce acesta se prefăcea că doarme - pentru a se convinge că este în Paris. Umilința prin care a trecut nu a fost uitată prea curând de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
izgonit. Astfel, Condé a fugit, oferindu-și serviciile regelui Spaniei, adăugând la acuzația de subminare a puterii regelui și pe cea de trădare. Putem afirma, pe baza evenimentelor descrise mai sus, că Ludovic al XIV-lea s-a maturizat pe parcursul Frondei. În 1648 era un băiețel convalescent, care izbucnea în lacrimi în fața Parlamentului pentru că nu-și mai amintea discursul învățat pe de rost. La vârsta de cinsprezece ani, când sa sfârșit oficial Fronda, în anul 1653, străbătuse un drum lung, învățând
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Ludovic al XIV-lea s-a maturizat pe parcursul Frondei. În 1648 era un băiețel convalescent, care izbucnea în lacrimi în fața Parlamentului pentru că nu-și mai amintea discursul învățat pe de rost. La vârsta de cinsprezece ani, când sa sfârșit oficial Fronda, în anul 1653, străbătuse un drum lung, învățând multe despre natura umană și ajungând să cunoască și mai multe despre tăria propriului caracter. Și-a apărat fratele cu sabia în mână în fața mulțimii dezlănțuite. A trecut de două ori prin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Toate aceste probleme au condus la maturizarea sa înainte de vreme și la o profundă cunoaștere a caracterului uman. Pe baza informațiilor obținute atât din lucrările memorialistice oficiale, dar mai ales prin intermediul memoriilor apocrife, vom încerca să analizăm motivele pentru care Fronda nu a avut succes în Franța. Ne permitem să afirmăm că pionul central a motivului pentru care revolta a fost înfrântă în cele din urma este chiar Ludovic. Protestatarii se luptau cu o imagine, aceea a regelui, care reprezenta motivul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
țarul Nicolai al II-lea. De asemenea, a te lupta cu o femeie, adică cu regina mamă, într-o Franță a curtoaziei, a manierelor cavalerești, abia ieșită din Evul Mediu, era privită ca o adevărată blasfemie. în fața problemelor ridicate de Frondă, Ludovic al XIV-lea avea două alegeri. Putea opta între a-și pierde cumpătul, a-și demonstra lipsa de maturitate și, aducând drept argument vârsta fragedă, să se deroge de orice responsabilități. De asemenea, putea alege să se alieze cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]