851 matches
-
Sorin Lavric E o senzație ciudată să recenzezi autori despre care ai auzit vorbindu-se de rău. E ca și cum, săvîrșind un gest de frondă, te acoperi de bănuiala că de ei te leagă un interes ocult. Ocult și deopotrivă nesănătos, precum o alianță de care e bine să te ferești cît mai mult. Iată două motive pentru care volumul Laviniei Betea își merită cronica
Minoritatea activă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8439_a_9764]
-
valoarea lui Eminescu nu e reductibilă la clișeele pe care am încercat a le demonta mai sus. E poate timpul să dăm la o parte coroanele de formule putrede ce-i sufocă posteritatea." Orice posteritate nu poate fi decît critică. Fronda tinerilor din faimosul număr al DILEMEI ("unii dintre ei interesanți, alții doar scandalagii") nu este pentru Gelu Ionescu lipsită de semnificație, iar reacțiile vehemente, "de țațe care țipă ca înjunghiate cînd văd un gest mai șocant", sînt tipice pentru mentalitatea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]
-
astfel: memoria ostracizaților din categoria lui Paulescu - a căror imagine trebuie ștearsă de cei care întrețin actualul panoptic ideologic, adică de cei care ne monitorizează presa, premiile, statuile și efigiile de pe monezi -memoria acestor ostracizați trebuie întreținută din spirit de frondă, din voință de recunoaștere a valorii și din nevoia de a ne opune măsluirii sistematice a istoriei. În fața opticii răzbunătoare a celor care plătesc polițe și împart indulgențe pe criterii de servitute și oportunism, așteptînd în schimb penitență bleagă din partea
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
întreprindere imposibilă, de aceea m-am întrebat la rîndul meu ce criteriu pot folosi ca să-l facă pe cititor să simtă ceva din statura acestor ființe. Mi-am dat seama că orice clasificare pe seama unor repere exterioare (pătură socială, educație, fronda de care s-a făcut vinovat, închisorile prin care a trecut fiecare etc.) suferă tocmai de unghiul de broască al cazuisticii convenționale. Nu poți sugera măreția unor oameni privindu-i cu ochiul placid al specialistului. În acest fel le-aș
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
lui Raskolnikov e reprobată pe motivul că ar fi un tribut plătit acelorași reglementări filistine, contra cărora s-a revoltat în mod legitim. Dacă ar rescrie Crimă și pedeapsă, autorul romanului Ziua și noaptea s-ar concentra doar asupra imboldului frondei, renunțând la a doua parte a titlului, la penitență, ar picta destinul unui exponent dintr-o elită care solicită un cod de conduită special. Subliniez și acum că mustrarea, de care nu e cruțat scriitorul rus, ne parvine printr-un
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
pierdută însingurat în mulțimea indiferentă a metropolei. Se simte în filmul lui Clint Eastwood contrafacerea, demonstrația punct cu punct, și deplasările de accent sesizabile în cinismul extrem al unora dintre persoanje și dedicația superlativă a altora. Desigur, avem și puțină frondă feminină, lumea bărbaților e luată cu asalt și zguduită bine, câteva schije feministe îți zboară pe la urechi, însă nu trebuie să te îngrijorezi, ele fac muzica alături de celelalte prefabricate hollywodiene. Filme precum cel al lui Clint Eastwood tind să nu
Exchange office by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7438_a_8763]
-
fost consultate și bibliografiate (și e bine) "Lupta de clasă" și "Săptămîna". Primele chiar ar merita o cercetare specială, suplimentară, despre receptarea literaturii în aceste publicații oficiale ale partidului comunist. Ceea ce înainte de 1989 putea să fie un mic gest de frondă, astăzi e resimțit ca o lacună de informație. Apropo de lacune! Nu am constatat lipsă de la apel decât un roman, e adevărat, greu de găsit: Cocktail de Victor Valeriu Martinescu, un roman avangardist din 1943. În schimb, nu pot spune
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
înțelegem cu adevărat dimensiunile unei revoluții a limbajului artistic care nu-și are echivalentul decât, poate, în „descoperirea” legilor perspectivei la începuturile Renașterii. O expoziție compusă cu multă imaginație ne face să înțelegem mai bine atmosfera plină de emulație, de frondă, de îndoieli care a înconjurat, acum un secol, primii pași pe un drum care a schimbat radical modul nostru de a privi și înțelege arta.
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
era "primul nostru poet politic", un poet preocupat cu seriozitate de actualitate, contestatar și niciodată gratuit. De asemenea, sensibilitatea poetică a lui Geo Dumitrescu era văzută de Nicolae Manolescu ca fiind bacoviană, ironia lui "vagă", iar atitudinea dominantă, aceea de "frondă". Mai mult, în stilul tranșant binecunoscut, criticul făcea o delimitare necesară între literatura de tinerețe și aceea de după 1960 a poetului, exprimîndu-și cumva nostalgia după "junele nemulțumit din poezia anilor '40" și încheind călinescian: "rolul istoric al poetului acesta a
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
ședința din 29 iulie, se hotărăște ca asociația să nu participe sub nici o formă la executarea Circularei Mi- nisterului Propagandei apărută în ziare, chestiune privind individual pe filateliști. Se va cere, însă, telegrafic tabelul seriilor interzise. Un alt act de frondă îl reprezintă contestarea dreptului Uniunii nou create în noiembrie de a reprezenta interesele asociației filateliștilor din întreaga țară și intenția de a crea o altă uniune reprezentativă. A.R.L.U.S. Revista „Filatelia“ din 1 noiembrie 1947 con- semna: „La Oravița s-
Agenda2003-37-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281467_a_282796]
-
titlul filmului, Potiche, nu tocmai simplu de tradus, de femeie-trofeu. Sastisit cu superioritate, Laurent Pujol (Jérémie Renier) studiază științele politice, agitând sloganurile devitalizate ale stângii și afinitatea față de pictura lui Kandinski, pe care-l alătură lui Che Guevara în spiritul frondei șaizecioptiste. Joëll (Judith Godreche), fiica familiei, este de dreapta, are doi copii și un soț vagant ale cărui tot mai lungi absențe sunt generatoare de anxietăți. Scena cu care debutează filmul este exemplară: doamna Pujol face jogging prin parcul din
Iubire, bibelou de marțipan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5489_a_6814]
-
nu tocmai fericit și din prezentarea episodului similar cu cei doi studenți la catedră explicîn-du-le colegilor ce reprezintă pentru ei valoarea unui "angajament". Între formula excesiv idealistă, radicală a celor doi pe care profesorul nu o împărtășește și scepticismul de frondă al tînărului eminent se deduce cu ajutorul scenariului o cale de mijloc, a prezenței civice. Lecția este bună în sine, din păcate ea apare prea evidentă, o construcție de cabinet pe care o serie de flash back-uri tind s-o facă
O fabulă americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8918_a_10243]
-
Rochelle mai captase atenția presei puțin mai înainte. A doua zi după ivirea în librării a romanului La Voie Royale (Calea regală), prestigioasa revistă N.R.F. găzduia pe pagina I un text omagial, Malraux - Omul nou, semnat de același partener de frondă. Alianța de care se vorbea intens în cercurile culturale a avut de la început o componentă literară, cei doi se simțeau legați prin instinctul novator, reprezentau o promoție care nu mai avea răbdare, voia să spargă tiparele, să pătrundă și în
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
sentimentul unei unice și depline prietenii. Si aici, pe marginea acestui final armonios, apolinic, Lars nu se poate abține pentru a mai întoarce încă o dată pe dos lucrurile și o face prost, sau cel puțin neinspirat, din același spirit de frondă care animă și subminează constant acest film. Când totul pare edificat și declarația acestei prietenii devine sigiliul unui angajament profund, regizorul închide și deschide ușa în urma lui Seligman. Cel care iese este filosoful seren, împăcat, apolinic, pentru care sexul este
Sadomasonimfomania by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2775_a_4100]
-
Simona Vasilache De la întîile fronde la nostalgia cea de pe urmă, fixarea generației nu-i departe de răspunsul la ce e amorul? Între însoțire de la sine și tovarășă mereu împuținată care te șicanează cu răbojul anilor tăi, nu știi ce-i generația. Cineva, dintre ai voștri
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
de "complet și definitiv". Așadar, fiind dificil să urmăresc cronologic transformări și deveniri, sătul să mai caut și eu legături cu lirica optzecistă (totuși, alergia la literaturizare, ironia, prozaicul, austeritatea metaforică, oralitatea discursului ș.a.m.d.) și plictisit de atâta frondă în procesul de resemnificare (a poeziei sau a vieții), am căutat acele versuri care, decupate cu grijă, cu greu mai pot fi recunoscute după portretul critic realizat de cronicari, cum remarca același Mircea Iorgulescu, sub trei dictatori. Câteva mici-mici bijuterii
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13974_a_15299]
-
din anii '30-'60, grupată în bună măsură în jurul revistei Partisan Review. Pe lîngă mai sus amintitele doamne, între acești intelectuali se numărau Edmund Wilson, Philip Rahv și Lionel Trilling. M-a atras puternic la acest grup aerul lor de frondă - atît de necesar în atmosfera anilor din preajma războiului - dar poate mai ales profilul lor moral, mai curînd decît cel intelectual. Hannah Arendt e fără îndoială un nume de notorietate în Europa și în România, dar McCarthy, Rahv, poate chiar și
Un intelectual new-yorkez by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16440_a_17765]
-
întîmpinări și aplicații, unde stau alături monștri și vise, merită un alt comentariu, separat. Întregesc, linii mai scurte și mai apăsate, o dare - da, chiar așa; datoria unui scriitor față de meseria lui - discretă, lipsită și de morga manualului, și de fronda manifestului. Însă turnînd din plin și apa moartă-vie a unuia, și apa regală a celuilalt.
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
Miron Radu Paraschivescu. Numai că acesta se săturase binișor de sloganurile în circulație, unele iscate cu contribuția sa ("poezia și viața", anti-arghezianismul furibund) dar simțitor pervertite și agravate, de unde o iritată circumspecție, nemulțumirea, bombăneala sa perpetuă, supărarea lui pe însăși fronda de altădată. Demonstrativ aproape, transformase frumosul turn al casei într-un fel de domeniu personal, unde se refugia ca să nu mai audă de nimic și să-și vadă, liniștit, de traducerile salvatoare. Se "salva" fiecare cum credea de cuviință. Pe
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]
-
psihiatrice nu scoseseră la iveală vreo cauză patogenă îngrijorătoare, fenomenul, despre care nu se mai auzise în analele medicale, fiind, în cele din urmă, atribuit unor tulburări de comportament, care nu excludeau posibilitatea unor accente voluntare. Protest? Refuz de adaptabilitate? Frondă ludică? Puțin probabil la o fetiță de numai cinci ani și jumătate. De asemeni, întregul aparat al fonației părea, după spusa doctorilor, să fie întreg și la locul lui. Pronunția amalgamată și confuză a sunetelor, sau a pseudo-cuvintelor de origine
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
cei de a căror prezență mă bucur mai departe. Ne-am cunoscut cu șase decenii în urmă în casa lui Vladimir Streinu, în acel memorabil trio Stelaru-Chihaia-Tonegaru, căruia, din prima clipă, i-am intuit forța și calitatea, admirându-i concomitent fronda și ascetica trudă întru artă, aceasta de felul pustnicilor deșertului - mai târziu am înțeles miezul pasiunii cu care te-ai aplecat asupra monahilor isihaști, când plecai pe urmele lor în montanele grote buzoiene. Și care a fost și punctul de
Pavele, Pavele! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/15325_a_16650]
-
umor negru, ambiguu-mistificator. Căci în substratul acelor înscenări erau strecurate și mine anti-literare, iar o conștiință de veghe, spectatoare, punea adesea distanța față de evenimentul "montat", reținea calitatea recuzitei, dezvăluia convenția literar-teatrală. Îndrăznelilor teribiliste, afișate cu aplomb, li se asocia organic fronda antipoetică, astfel încât poetul ajungea să invite la "spargerea vitrinelor" de pe marile bulevarde, cerea scuze, într-un loc, pentru cutare "comparație cu steaua", declara că va renunța de atunci încolo să mai evoce gîtul alb al iubitei înlocuindu-l cu hamalul
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
umor negru, ambiguu-mistificator. Căci în substratul acelor înscenări erau strecurate și mine anti-literare, iar o conștiință de veghe, spectatoare, punea adesea distanța față de evenimentul "montat", reținea calitatea recuzitei, dezvăluia convenția literar-teatrală. Îndrăznelilor teribiliste, afișate cu aplomb, li se asocia organic fronda antipoetică, astfel încât poetul ajungea să invite la "spargerea vitrinelor" de pe marile bulevarde, cerea scuze, într-un loc, pentru cutare "comparație cu steaua", declara că va renunța de atunci încolo să mai evoce gîtul alb al iubitei înlocuindu-l cu hamalul
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
reflecție ce a dobîndit carnalitate poetică prin practica unor Ștefan Aug. Doinaș, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Ilie Constantin (anterior de Labiș), modelul ludic, abordat din unghiuri varii de Marin Sorescu, Emil Brumaru, Gabriela Melinescu, dar și de optzeciștii care, prin fronda, jemanfișismul și chiar prin intertextualitatea lor, tot de sfera jocului țin în cea mai mare parte. Paradigme la umbra cărora alte modalități creatoare au interesat mai puțin, nefiind, cum ar fi spus G. Ibrăileanu, "selectate" (suprarealismul, poezia cotidianului, a universului
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
ediției pe care o am în față, Editura pentru literatură, 1967, închizînd, în ilustrațiile elegante, din curbe subțiri, ale lui Mihai Sânzianu, ceva final, Matei Călinescu se întreabă. Să fie la dolce vita, între dame cu stil și boemă cu frondă, să fie sistematică boicotare a unui sistem ridicat pe tomuri? Sau, mai poetica ipoteză a criticului, "își concepea, în chip obscur, volumul ca pe o cristalizare definitivă a personalității: și nu este definitivul aproape echivalent cu moartea?". Trecută vremea poveștilor
Carte pentru niciodată by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10299_a_11624]