1,835 matches
-
impusă la 1359, asupra Moldovei de nord-vest n-a durat mult. Această situație a provocat nemulțumiri în sânul fruntașilor politici autohtoni, care au acționat pentru îndepărtarea urmașilor lui Dragoș și a suzeranității ungurești. Acțiunile românilor din Moldova erau sprijinite de fruntașii politici din Maramureș, nemulțumiți de politica regilor angevini ce viza desființarea autonomiei lor și introducerea comitatului. Dragoș s-a întors în Maramureș, unde regele i-a răsplătit serviciile aduse, în timp ce împotrivirea populației locale (est-carpatice) față de "provincialii unguri" și oamenii susținuți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și moartea sa s-ar fi datorat unui complot, populația locală era nemulțumită de stăpânirea străină (lituaniană). În sensul acesta, expediția organizată de lituanieni în Moldova, în 1377, eșuată, în urma înfrângerii suferite înainte de Crăciun, urmărea să pedepsească pe cei (boieri, fruntași) vinovați de moartea (uciderea) lui Iurii Koriatovici și, în același timp, să restabilească suzeranitatea lituaniană în Moldova. Dar această expediție de represalii nu putea aparține Lituaniei, ci provenea mai curând din Podolia, Ungaria sau Rusia Mică. În 1370, după încoronarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
decernează Premiul Național de Poezie, ceea ce-l va hotărî să-și tipărească versurile scrise după 1920, sub titlul Țara de peste veac (1931). Antrenat tot mai mult în luptele politice, scoate în ianuarie 1932 ziarul „Calendarul”, în care atacă violent pe fruntașii liberali și camarila regală, pledând pentru Garda de Fier și fascismul european. O parte din articole vor fi strânse în Lupta pentru spiritul nou, primul volum fiind intitulat Germania și Italia (1941). Suspendat o vreme, „Calendarul” este interzis după asasinarea
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
Orientarea revistei în problemele culturale poate fi recunoscută în textele lui Pavel Iorgovici (tipărite postum), George Barițiu, Simeon Marcovici, dar mai ales în acelea ale lui Heliade. Exagerările lingvistice ale lui Heliade (după 1840), ca și conflictele sale personale cu fruntași ai vieții culturale din Muntenia au făcut ca revista să fie mai puțin reprezentativă pe plan literar. Absența lui Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, I. Ghica, N. Bălcescu este compensată, în parte, de bogata și variata activitate a lui Heliade și
CURIER DE AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286590_a_287919]
-
publică folclor. E reprodus un fragment din prefața lui N. Iorga la o ediție din Ciocoii vechi și noi de N. Filimon. Ultimul număr al C. l. anunță pe prima pagină apariția săptămânalului „Sămănătorul”: „Suntem autorizați să vestim publicul că doi fruntași ai literaturii noastre, dl. A. Vlahuță și G. Coșbuc, simțind nevoia unei grupări puternice în haosul atâtor agitații bolnave, străine aspirațiilor neamului românesc, au luat nobila hotărâre de a înființa, sub conducerea și prin activitatea lor, o nouă revistă săptămânală
CURIERUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286597_a_287926]
-
oficiale, știri politice și militare), o publicație culturală cu o audiență considerabilă în Muntenia, Moldova și Ardeal. În paginile gazetei s-au reflectat principalele obiective ale programului cultural iluminist de emancipare a românilor, la care se angajase Heliade, alături de ceilalți fruntași ai mișcării naționale. C.r. a militat pentru reforme sociale care să înlăture abuzurile feudale, pentru dezvoltarea și modernizarea învățământului în limba română și răspândirea cunoștințelor științifice elementare, pentru crearea unui teatru național. Se disting articolele lui Heliade despre limba
CURIERUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286602_a_287931]
-
dintâi publicație legată de ideologia socialistă din România cu o apariție mai îndelungată și cu ecou în epocă. Importanța ei a fost supradimensionată după 1950. Ioan Nădejde, Sofia Nădejde, Gheorghe Nădejde, Theodor D. Speranția, C. Mille, redactori ai C., erau fruntași ai cercului socialist din Iași, în jurul acestuia fiind întreținută o „atmosferă intelectuală și sentimentală” specială, de care nu numai G. Ibrăileanu își va aminti. Revista, ce nu s-a declarat inițial un organ socialist, cu profil politic și intenții agitatorice
CONTEMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
Mihail Cosma parodiază personaje și situații biblice și mitologice prin transpuneri în ambianțe moderne, cu limbajul adecvat. Poeții cu mai puțin talent nu puteau decât să preia, ca pretutindeni și în toate timpurile, la nivelul propriilor posibilități, practicile prin care fruntașii avangardei obțineau notorietate. Repere bibliografice: Călinescu, Principii, 21-46; Sașa Pană, Antologia literaturii române de avangardă, pref. Matei Călinescu, București, 1969, passim; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, passim; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-114; Mario de
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
Iași, se transferă la București, obține licența în 1907 și doctoratul în 1911. Din 1910, semnează D. Barnosche (Barnoschi)-Vasiliu, oficial numindu-se Dumitru V. Barnoschi abia din 1939. În anii din preajma războiului se apropie de Partidul Conservator și de fruntașul acestuia, P. P. Carp. În timpul ocupației germane, este prefect al județului Prahova. În 1920, primește recomandarea de profesor la Facultatea de Drept a Universității din Cernăuți, dar numirea nu i-a fost ratificată, sub pretextul colaboraționismului cu ocupantul străin. Rămâne
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
invocată și în reconstituirea encomiastică a pateticei existențe a lui Jean Jaurès (Cuvinte despre Jean Jaurès, 1934). Partizan al intervenției, la izbucnirea primului război mondial, C. scoate o broșură, Cu cine? (1914), în care strânge la un loc opiniile unor fruntași ai vieții culturale și științifice (D. Anghel, G. Diamandy, I. Cantacuzino, C. Rădulescu-Motru, I. Al. Brătescu-Voinești, A. D. Xenopol ș.a.), solicitați să se pronunțe asupra atitudinii pe care România s-ar cuveni să o adopte față de forțele aflate în conflict. Răspunsurile
CLARNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
și în zonă, fiind un cult „democratic”, deschis atât bărbaților, cât și femeilor, atât aristocraților, cât și plebeilor, spre deosebire de cel zalmoxian propovăduit de Deceneu. Cultul lui Zalmoxis era, dimpotrivă, o religie orfico-pitagoreică, ascetică, androcrată și elitistă, care se adresa „bărbaților fruntași ai țării” (Herodot, Istorii, IV, 95) și era adoptată mai ales de aristocrație și de casta preoțească. Direcția reformei religioase instaurate de Deceneu pare să fi fost aceeași : „El a ales atunci dintre ei [= geți] pe bărbații cei mai nobili
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
proprietar individual pe propriul sau pam(nt" (Dobrogeanu Gherea, 1910: 307). Exista (nsă ș( posibilitatea (mpărțirii păm(ntului arendat obștei (ntre membrii acesteia, (n vederea exploatării. Nici această variantă nu o vede viabilă Gherea, arăt(nd că, (ntr-un asemenea caz, fruntașii satului vor ajunge să (( aservească pe cei mai nevoiași. Iar problema cea mai mare era la Gherea nu arendarea ci retragerea la un moment dat, din diferite motive, a arendei unei moșii. El se (ndoia că un astfel de fapt
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
din fragmentele sparte în deceniul anterior. În plus, PNL era singurul exponent parlamentar al formațiunilor politice de dreapta, din fosta CDR. Programat inițial pentru 3-4 februarie 2001, dar amânat pentru zilele de 17 și 18 februarie ca urmare a morții fruntașului liberal Horia Rusu44, Congresul PNL n-a pus probleme deosebite. Și nici nu putea fi altfel, din moment ce congresul venea totuși după o victorie electorală, iar, în condițiile retragerii lui Mircea Ionescu Quintus 45, Valeriu Stoica nu avea un contracandidat pe
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
după ce și-a anunțat intenția de a candida pentru șefia partidului. În parlament, locul său a fost ocupat de Cornel Știrbeț. Horia Rusu a făcut parte din grupul "tinerilor liberali", cel care a pus bazele PNL-AT și apoi PL' 93. Fruntașul liberal a fost al doilea deputat de Sibiu care a murit într-un accident rutier, după deputatul PDSR Ovidiu Șincai, al cărui deces s-a produs în 1998, pe autostrada București-Pitești. 45 Numele său apăruse pe lista informatorilor fostei Securități
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
încurajat prin recunoașterea oficială, dar și prin bonificarea elementelor mai valoroase. Climatul acesta s-a păstrat ca un element cultural permanent, chiar și după ce „moda inovațiilor socialiste” s-a estompat. Din galeria inventatorilor, care nu se suprapunea celei politice a fruntașilor în producție, s-au selectat persoane interesante cu rol de eroi. Deși nu erau recunoscuți cu această etichetă, apăreau în această postură din semnalări aparent banale. De exemplu, după o „rupere” de mai mulți ani de realitatea firmei, un „fost
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
următoarele: a) Rolul anticipativ și creator al ideologiei. Procesul formării civilizației române a debutat ca revoluție ideologică prin importul ideilor „libertare” din Apus, în vederea construcției constituționale moderne în societatea românească. Principalul agent social al înfăptuirii revoluției ideologice l-au constituit fruntașii pașoptiști și, îndeosebi, forțele revoluționare liberale în frunte cu I.C. Brătianu. b) Creșterea de la formă la fond a civilizației. Această creștere este considerată de E. Lovinescu normală pentru societățile întârziate, în virtutea interdependențelor capitalismului modern. După construcția ordinii constituționale moderne, urmează
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al pensionului lui Victor Cuénim și al Academiei Mihăilene din Iași. Prieten cu N. Bălcescu și C. Negri, a luat parte la revoluția de la 1848, sprijinind apoi intens emigrația română. Alături de fratele său mai mare, A. a fost unul dintre fruntașii unioniștilor din Moldova. După înscăunarea lui Al. I. Cuza, a ajuns locotenent-colonel, aghiotant al domnitorului și a îndeplinit, între 1860 și 1866, funcția de agent diplomatic al României la Paris și Londra. În această calitate, a susținut, cu o desăvârșită
ALECSANDRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
drept fascistă de anumite cercuri care aveau tot interesul să prezinte emigrația română, sau poloneză, sau maghiară sub un aspect negativ. Evident că erau și legionari În emigrație, dar ei nu aveau acces niciodată la microfonul Europei Libere... CÎt despre fruntașii politici ai emigrației, foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfîrșit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au existat două, chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitățile politice românești
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
după aia... am fost..., am ascultat totu’ ce-a zis rușii, pe cuvîntu’ meu, sincer vă spun, ce-a zis ei, aia am făcut, nu ne-am pus contra... că după un timp lung, am fost ca un fel de fruntași, ca un fel de fruntași... da’ după un timp, atuncea după ce s-a constatat de persoane care nu răspundea și făcea toți ce zicea ei, s-a făcut așa ca un fel de, cum să spun, de grup de onoare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ascultat totu’ ce-a zis rușii, pe cuvîntu’ meu, sincer vă spun, ce-a zis ei, aia am făcut, nu ne-am pus contra... că după un timp lung, am fost ca un fel de fruntași, ca un fel de fruntași... da’ după un timp, atuncea după ce s-a constatat de persoane care nu răspundea și făcea toți ce zicea ei, s-a făcut așa ca un fel de, cum să spun, de grup de onoare.... Evident, nu toate femeile erau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
el a încercat, la Viena, în 1851, să continue tipărirea revistei într-o formă schimbată, dar nu a editat decât un volum și o fasciculă, cu circulație foarte restrânsă, cuprinzând petiții ale ardelenilor. Salutată cu entuziasm încă de la apariție de fruntașii intelectualității din Moldova, Muntenia și Transilvania, publicația a cunoscut o răspândire neobișnuită, contribuind hotărâtor la sporirea interesului pentru istoria națională, manifestat de cărturarii și scriitorii pașoptiști și îndeosebi la nașterea istoriografiei române moderne. L.V.
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
tensiunea nefirească, aproape paroxistică, în care se silea să își țină intelectul, biciuit spre performanțe de neatins, frângându-i echilibrul nervos. Mintea aceasta „excepțională” (Mircea Vulcănescu) clachează și, în jurul lui, treptat, se așterne tăcerea. Ani de zile după aceea, acest fruntaș al generației sale (cum îl socoteau mulți dintre camarazii de aceeași vârstă) putea fi văzut, cu o înfățișare mizeră, parcă absent, strecurându-se neștiut de nimeni printre trecătorii grăbiți. Cu articole, studii, cronici, reportaje și interviuri, M. a colaborat la
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
și 1864 este director al Seminarului din Huși și locțiitor de episcop. Ulterior va fi episcop al Dunării de Jos (1865-1879) și al Romanului (1879-1892). Deosebit de cult, patriot înflăcărat, M. era și o personalitate politică a vremii sale, fiind printre fruntașii luptei pentru Unire. Preocupările istorice au determinat alegerea sa, din 1870, ca membru al Societății Academice Române. Viața și scrierile lui Grigorie Țamblac (1884) este un studiu foarte documentat, construit cu rigoarea omului de știință și scris cu o frază
MELCHISEDEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288081_a_289410]
-
o consecventă atitudine anticomunistă: aici au apărut (29 noiembrie 1960) facsimile ale unor articole publicate de H., cu aproape un sfert de secol în urmă, în reviste de extremă dreapta, comentate în fraze pline de venin, sub semnătura unuia dintre fruntașii partidului, André Wurmser. Concluzia comentariului era că H. reprezenta pozițiile prohitlerismului și ale antisemitismului, a slujit „celor care au construit crematoriile” din lagărele de exterminare și, în consecință, era el însuși un criminal de război. În aceste împrejurări, printr-o
HORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287448_a_288777]
-
două decenii). E prezent, și sub diverse pseudonime (Vivian Bell, Don Juan, Don Jose, Don X), în numeroase periodice: „Convorbiri literare”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Ultimă oră”, „La Roumanie nouvelle”, „Le Moment”, „Contimporanul”, „Viața literară” ș.a. Se afirma că unul dintre fruntașii tinerei generații, alături de Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu. Împreună cu Petru Comarnescu și Constantin Noica, editează, în 1929-1930, „Acțiune și reacțiune”, publicație de orientare democratică și raționalista, cu accente polemice îndreptate împotriva exagerărilor ultranaționaliste și ortodoxiste manifestate în mișcarea gândirista
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]