1,236 matches
-
extinde propriul indice categorial (de singular sau de plural) asupra tuturor componenților variabili ai predicatului, sintetic sau analitic: „Vulturii porniți la ceruri, pân’la ramuri nu ajung; Dar un vânt de biruință se pornește îndelung Și lovește rânduri, rânduri în frunzișul sunător Strigăte de Allah! Allah! se aud pe sus prin nori, Zgomotul creștea ca marea turburată și înaltă, Urlete de bătălie s-alungau după olaltă.” (M. Eminescu) „S-au întâmplat multe acolo, nopțile, în pădurea de la Paserea.” (M. Eliade), „Tu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este androgin inițial, trunchiul înălțat spre cer fiind simbol eminamente solar de forță și putere, un falus. Chiar Platon spunea că omul este un copac inversat, ale cărui rădăcini se îndreaptă spre cer și ramurile spre pământ. Arborele scorburos cu frunziș des și învăluitor unde se cuibăresc păsările și care rodește periodic evocă imaginea arhetipală lunară a mamei fertile, din el putând izvorî apa vieții, athanorul alchimiștilor, matricea unde se produce gestația aurului filosofal. În ispitirea sfântului Anton pictorul Hieronymus Bosch
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nețărmurite ale visului, cât și de teritoriile sigure ale realului, decantând reveria și observația lucidă, împletindu-le, contopindu-le într-o melodie unitară, poetul impresionează prin căldura mărturisirii, sinceritatea tonului: Când citești o poesie,/suie în copac și cântă/dă frunzișul la o parte/și cu el ne înveșmântă,// taie o felie mică/ din cereștii, dulcii faguri/ bate cu o strofă bună/ să deschidă cerul praguri,// pune-n sânge dulci otrăvuri/ inima din piept o scoate/ în liberiene vase/ scald-o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nețărmurite ale visului, cât și de teritoriile sigure ale realului, decantând reveria și observația lucidă, împletindu-le, contopindu-le într-o melodie unitară, poetul impresionează prin căldura mărturisirii, sinceritatea tonului: Când citești o poesie,/suie în copac și cântă/dă frunzișul la o parte/ și cu el ne înveșmântă,// taie o felie mică/ din cereștii, dulcii faguri/ bate cu o strofă bună/ să deschidă cerul praguri,// pune-n sânge dulci otrăvuri/ inima din piept o scoate/ în liberiene vase/ scald-o
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
truverilor. Expansiunea mecenatului în secolul al XIV-lea (Carol al V-lea, duce de Berry) favorizează îmbogățirea decorării cărții. Ilustrația suportă mai multe inovații. Se dezvoltă decorul marginal; bordurile împletite devin bare mari cu prelungiri, deschizîndu-se într-un ornament de frunziș și încadrînd textul; o întreagă faună se cuibărește aici (Bréviaire du Saint-Sépulcre de Cambrai, 1230; Psautier d'Arras, 1300; Bréviaire de Belleville, 1325 etc.). Fondurile de aur simple dispar și sînt înlocuite cu cele cadrilate (Roman de Godefroy de Bouillon
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
al XV-lea, ilustrația și miniatura se disting din ce în ce mai mult. Ilustrația este partea ornamentală a decorării; inițiale fără scene narative, tușe de aur sau de culoare cu care se împodobesc marginile rîndurilor, mai ales ancadramente care umplu marginile de arabescuri, frunzișuri și flori unde se ascund animale și mici personaje. Adesea alb, fondul este uneori pictat cu aur sau colorat; motivele decorative sînt deci mai libere și mai degajate (Heures de Marguerite d'Orléans, cca. 1430). Exuberanța sclipitoare a acestor ancadramente
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
tulpină uscată, cu vârtoasele-i ramuri răschirate și înnegrite, ni se înfățișează istoria faptelor politice ale unui popor antic, de câte ori noțiunile adunate prin cercetările multiple și variate ale archeologiei n-au venit să împodobească bătrânul trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac. Iertați-mă, domnilor, dacă, insistând
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care le-am citat deja. Arheologia are rolul a da "copacului viață și vârtute, foilor umbră și verdeață, florilor colorit și miros, poamelor must și dulceață"76. Puțin mai sus, Odobescu vorbea despre împodobirea "bătrânului trunchi cu fragede lăstare, cu frunziș verde și lucios, cu flori vii și parfumate, cu poame rumene și gustoase, ba chiar și cu acea pecingine rozătoare, cu acel vâsc parazit care într-o zi a cășunat uscarea și putrezirea mândrului copac"77. Fără greutate, putem reconstitui
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mult către cultură. În acest tablou istoric al progreselor spiritului uman, Venus marchează puncte, chiar dacă Marte nu renunță. Odată cu nașterea muzicii, Lucrețiu semnalează deschiderea oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în ansamblul
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
rămas departe, Oltenie, și strein,/ Cântecele mele până la tine nu vin”. Nostalgia este explicită, iar sentimentul copleșitor: singurătate, zădărnicie, izolare, bătrânețe. Poetul se simte rupt de glie, de strămoși, de propriul destin. La treizeci de ani, îi apare volumul intitulat Frunzișul toamnei mele (1938). Doi ani mai târziu, Scară la cer (1940) marchează apogeul creației sale; versurile sunt pline de substanță, tonul mai bărbătesc. „Nu mă îndoaie vântul, nu mă pleacă viața”, „Simt în adânc puterea năzdrăvană” sunt versuri care arată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
de memorialistică, publicate postum, în 1997, sub titlul La ceasul de taină. SCRIERI: Flori de spin, București, 1931; Virgil Carianopol, București, 1933; Un ocean, o frunte în exil, București, 1934; Scrisori către plante, București, 1936; Carte pentru domnițe, București, 1937; Frunzișul toamnei mele, București, 1938; Scară la cer, București, 1940; Poeme de pe front, București, 1942; Versuri, pref. Ovidiu Papadima, București, 1967; Cântece de amurg, București, 1969; Cântece românești, București, 1970; Viorile vârstei, București, 1972; Ștergar românesc, București, 1973; Lirice, Craiova, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
plante”, ALA, 1936, 804; Eugen Ionescu, „Scrisori către plante”, FCL, 1936, 1585; Nicolae Roșu, Doi poeți, CRE, 1937, 3342; Șerban Cioculescu, Serghei Esenin și lirica noastră tânără, RFR, 1937, 9; Ovidiu Papadima, „Carte pentru domnițe”, G, 1938, 2; Vintilă Horia, „Frunzișul toamnei mele”, G, 1939, 2; Vladimir Streinu, „Scară la cer”, VR, 1940, 6; Călinescu, Ist. lit. (1941), 844, Ist. lit. (1982), 940-941; Constantinescu, Scrieri, II, 186-189, 190-193, 194-198; I. Caraion, „Poeme de pe front”, CAP, 1943, 2164; I. Negoițescu, Virgil Carianopol
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
În pofida întunericului, aerul mirosea ca de obicei, răspândind plăcuta aromă acidă a frunzelor moarte. Nici munții, acum negri la culoare, nici copacii, albăstrui în lumina lunii, nu-l mirau: adesea, violența luminii soarelui părea că înnegrește, la amiază, pământul și frunzișul din jurul casei. Dar, ajunși la jumătatea micii punți care se leagănă pe frânghii, totul se schimbă pe neașteptate. Copilul nu vede șipcile uzate peste care femeia înaintează clătinându-se, nici vidul care se cască între șipcile care lipsesc, nici spuma
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
punte suspendată, agățându-se de funiile uzate, ducând un copil ale cărui hăinuțe le ținea strâns cu dinții... Umbrele acestea, care sunt singura familie a adolescentului, îi par nesigure. Ciulește urechea la lectura femeii: un tânăr cavaler zărește prin bolta frunzișului donjonul unui castel... Privirea adolescentului devine scrutătoare, buzele i se crispează într-un rictus sfidător. Se pregătește să-i spună femeii adevărul pe care de acum îl cunoaște, adevărul frust și plat, pe care ea încearcă să-l ascundă sub
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și pe aceasta la fiert. La fiecare nou jet, mirosul înțepător de murdărie și de pământ se risipea un pic mai mult, purtat de dâra negricioasă care se pierdea în apa râului. Din trupul acela feminin se degaja acum aroma frunzișului tânăr, muiat în apă caldă. Revenind la viață, femeia ridică pentru întâia oară capul și se uită la Nikolai cu o privire care în sfârșit înțelegea. Stătea așezată, cu brațele strânse în jurul pieptului, în mijlocul unei băltoace care scotea aburi în
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mers, pierzând treptat ecoul conversației oamenilor din secolele viitoare, nemaiauzind decât ploaia. Am recunoscut casa lui Vinner după ornamentele din fier forjat de pe grilaj. Bezna era întreruptă de fâșii albăstrui de lumină în dreptul felinarelor. Alternanța asta de lumină crudă și frunziș întunecat îmi transforma venirea într-un ciudat negativ al primei vizite, din ajun, în lumina soarelui matinal. Repetiția era atât de exactă încât avea să-mi dea răgazul să observ scurte pauze de absurd și de muțenie între cuvinte și
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Își pot face jocul pe varul unui perete atunci cînd frunzele sînt adiate de o briză ușoară. Oricum, este vorba mai degrabă de o scenă În care persoanele s-au retras voluntar acolo unde soarele nu pătrunde decît filtrat prin frunziș și provoacă ciudate jocuri de lumini. Loc propice contemplării, reveriei, amintirilor. Un evantai care se strînge și se desface mereu, Întrun ritm oarecum sincopat, este semnul unei prezențe feminine care Însuflețește peisajul. Dincolo de gestul utilitar de răcorire și de o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
metri, proiect pentru care Primăria a oferit un acont de 300 de lei Serviciului grădinilor . Numai că responsbilii acestei operațiuni nu au luat În calcul lipsa de rezistență a crengilor de foioase, astfel Încât, la 8 octombrie Serviciul grădinilor raporta că „frunzișul de stejar a Început a Îngălbeni” și cerea suplimentarea crengilor de brad . Răspunsul venit din partea Primăriei se Încadrează În același registru tragi-comic, N. Gane solicitând ca până la venirea cetinei să se continue realizarea ghirlandelor de stejar . Arta improvizației utilizată cu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
chimice fac ca aceste soluri să fie cele mai fertile din regiune, asigurând, atunci când precipitațiile sunt suficiente, recolte bogate. c) -Cernoziomul cambic mediu evoluat textural este răspândit local sub pădurea Mitoc, unde, ca urmare a păstrării apei sub stratul de frunziș al pădurii, solul este mai evoluat ca în zonele din jur, adâncimea de levigare a carbonaților ajungând până la 95110 cm. d) -Cernoziomul cambic foarte slab evoluat este solul de trecere de la cernoziomurile decarbonate la cernoziomurile bogate slab degradate textural. e
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
spirituală - capacitatea de a deosebi însușirile esențiale de cele neesențiale ale unor forme; acuitate vizuală capacitatea de a percepe impresiile și senzațiile estetice cele mai slabe (de exemplu: de a desluși cât mai multe nuanțe și tonuri de verde în frunzișul unui arboreă; capacitate de adaptare a percepțiilor la condiții artistice schimbate, receptivitate față de problemele noi estetice și artistice etc; În afară de aceste trăsături ce țin de sensibilitatea artistică, personalitatea elevului trebuie să aibă o gândire artistică caracterizată prin: fluiditate capacitatea de
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de vedere al neconcordanțelor între trăsătura formală de număr și sens, în limba română se pot distinge următoarele categorii de substantive: (i) substantive colective, cu formă de singular, care denotă mai mulți referenți: guvern, echipă, grup, mulțime, serie, grămadă, armată, frunziș, studențime (vezi și cap. 3. Acordul predicatului cu subiectul, 2.1.). Din punct de vedere semantic, substantivele colective denotă grupuri, adică entități care sunt în același timp atomice (non-divizibile) și non-atomice (divizibile). Prin urmare, ele pot fi considerate entități atomice
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acționariat, armată, clan, cor, cordon, detașament, guvern, mobilă (care poate fi analizat și ca un masiv), personal, pluton, trib. Aici intră și substantivele colective formate prin derivare, cu sufixele -ărie46 (argintărie, aurărie, lemnărie, stufărie), -et (brădet, făget, tineret, puiet), -iș (frunziș, stejăriș), -ime (tinerime, studențime, prostime), -iște (stejăriște, porumbiște, ariniște), -ătate (creștinătate)47. Substantivele colective puternic referențiale au un sens lexical "plin", specificându-și membrii (argintărie - obiecte de argint, armată - soldați, brădet - brazi, guvern - miniștri, personal - persoane care lucrează într-o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au pierdut. Și unele substantive puternic referențiale (clasa A) pot fi extinse prin asociere cu un grup prepozițional care aduce precizări suplimentare referitoare la membrii grupului denotat. Substantive ca armată sau guvern pot fi extinse, iar substantive ca tineret, brădet, frunziș nu pot fi extinse: (31) a. o armată de mercenari de toate naționalitățile b. un guvern de liberali și conservatori (32) a. *un tineret de adolescenți și studenți b. *un brădet de brazi tineri c. *un frunziș de frunze îngălbenite
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca tineret, brădet, frunziș nu pot fi extinse: (31) a. o armată de mercenari de toate naționalitățile b. un guvern de liberali și conservatori (32) a. *un tineret de adolescenți și studenți b. *un brădet de brazi tineri c. *un frunziș de frunze îngălbenite (ii) posibilitatea de a apărea în poziție predicativă (criteriu legat de independența referențială) Acest criteriu separă substantivele colective non-referențiale (clasa C) de celelalte două tipuri de colective: (33) a. Aceasta este o armată. (clasa A) b. Aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vedere cognitiv: (35) a. %O parte din mafie au fost arestați. b. *O parte din armată au fost trimiși pe frontul de vest. Alt tip de colective care nu pot declanșa acordul la plural sunt cele derivate cu sufixe - brădet, frunziș, stejăriș, studențime, maghiarime etc.: (36) a. *O parte din frunziș au căzut. b. *O parte din studențime vor să emigreze. Sintagmele partitive cu substantive colective "trec" și alte teste ale pluralității, cum ar fi pronumele reciproce sau adjuncții distributivi (pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]