1,639 matches
-
de doctor în universitățile medievale. În transcrierea lui Alexandru Vlahuță semnifică - Este demnă de a fi publicată. 9. Barbu Delavrancea suferea de uremie. Moare în ziua de 29 aprilie 1918, la Iași. Se remarcă, printr-un convingător și emoționat discurs funebru, profesorul și filosoful Ion Petrovici. 10. Ștefan Constantinescu (n. 1898- m. 1983), pictor și profesor universitar. S-a înrolat în armată și a participat, în anii 1916-1918, pe front, unde a fost rănit. Alexandru Vlahuță se referă la starea lui
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
și gama de orchestrație, utilizarea repetată a materialului melodic "banal" juxtapus cu material mai "intelectual", toate provin de la Mahler. În afară de întreaga parte a doua, una dintre cele mai Mahleriene momente apare la debutului celei de-a treia părți - un marș funebru ce amintește de simfoniile compozitorului austriac.
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
nouă ani. În câteva ocazii a demonstrat o abilitate remarcabilă de a ține minte tot ceea ce mama sa a interpretat la lecția precedentă și interpreta altă muzică decât cea aflată pe partitura din fața sa. În 1918 a compus un marș funebru în memoria a doi lideri ai Partidului Constituțional Democratic, uciși de marinari bolșevici. În 1919, la vârsta de doar 13 ani, a fost admis la Conservatorul din Petrograd, la acea vreme condus de Alexandr Glazunov. Glazunov a urmărit cu atenție
Dmitri Șostakovici () [Corola-website/Science/304002_a_305331]
-
din Țebea, după dorința lui Avram Iancu. Peste 4.000 de persoane, după alte surse 10.000, au participat la înmormântare. Moții au sosit călări din Vidra de Sus încă din data de 11 septembrie, pentru a-l priveghia. Ceremonialul funebru a început la ora 14, în 13 septembrie, în Baia de Criș, apoi convoiul, care se întindea pe mai mult de 2 kilometri, a pornit spre Țebea. Pe tot parcursul s-a cântat "Marșul lui Iancu" și "Deșteaptă-te, române
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
În perioada următoare au loc mai multe jafuri armate asupra băncilor, gangsterii unindu-se între ei sub conducerea lui Semaca. Pentru a pune mâna pe Semaca, după însănătoșirea lui Roman, cei doi comisari pun mâna pe Lăscărică, antreprenor de pompe funebre și un gangster periculos și sadic. Banditul este bătut și pentru a-și scăpa viața le dezvăluie că gangsterii se vor întâlni la restaurantul Capșa. Gangsterii sunt surprinși de polițiști, iar Miclovan îi împușcă pe capii bandelor. Lăscărică le dezvăluie
Cu mîinile curate () [Corola-website/Science/311356_a_312685]
-
inscripții din perioada romană. Printre persoanele importante care i-au vizitat colecția se numără împăratul Franz Iosif I și marele istoric german Theodor Mommsen. Legat de colecția sa există și o glumă povestită chiar de baron. Văzând împăratul o inscripție funebră cu textul în limba latină “incomparabili feminae-conjugi charissimae” (incomparabilei femei, consoartei preaiubite) a spus: “se pare că cei doi n-au trăit mult timp împreună, altfel n-ar fi lăudat-o așa”. Pe teritoriul satului Tuștea, aparținător comunei, au fost
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
Elisabetei este transportat în timpul nopții pe Tamisa, pe un șlep luminat de torțe. Apoi un dric tras de patru cai o poartă la Westminster Abbey. Cronicarul John Stow povestește: catedrala Westminster gemea de lume, străzile erau pline de oameni, cortegiul funebru fiind urmărit și de la ferestrele caselor, iar când au văzut statuia de pe sicriu, gemete și plânsete s-au ridicat din mijlocul mulțimii, cum nu se mai văzuseră până atunci. A fost înmormântată la Westminster Abbey alături de sora sa Maria I
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
înmormântat în locul pe care și l-a dorit în America. Între trecerea din viață și înmormântarea lui Șofron, au trecut 10 zile. Purtarea de grijă pentru transportul corpului neînsufletit, ca și pentru înmormântare, a avut-o firma română de pompe funebre John Santeiu, căreia i s-au adus mulțumiri. Serviciul înmormântării a fost oficiat în Biserica Sf. Petru și Pavel din Dearbon, Mich., de către părintele Ion Surducan și de către Părintele John Ivașcu. Sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Șofron a fost
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
seama de publicații: „Revue de la Revolution”, în „Le Bien Public", „L'Univers", „Le Nain jaune", „La Presse theatrale", „La Chronique illustrée", „Le Contemporain", „La Revue de France", „Le Gaulois", critică de artă în „Le Petit Journal". A compus și orațiuni funebre că de exemplu la moartea bancherilor evrei Émile și Isaac Pereire, pe primul comparându-l cu Napoleon. Este de menționat faptul că în 1886 a părăsit ziarul "La Liberté", după ce și-a ridicat vocea contra proprietarului evreu al acestuia, din
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
Isaac Pereire, pe primul comparându-l cu Napoleon. Este de menționat faptul că în 1886 a părăsit ziarul "La Liberté", după ce și-a ridicat vocea contra proprietarului evreu al acestuia, din aceeași familie Pereire pentru membri ai căreia compusese orațiuni funebre. Frecventând cercurile literare pariziene din primii ani ai Republicii a III-a, are ocazia de a cunoaște unele din marile figuri ale epocii că Victor Hugo, Frații Goncourt, Gustave Flaubert și Emile Zola. A scris o piesă de teatru într-
Édouard Drumont () [Corola-website/Science/313715_a_315044]
-
voința autorităților comuniste de a ține mai bine sub control activitatea religioasă și comunitară, au fost desființate toate Uniunile componente autonome ale Federației sub forma precedentă. În acelaș spirit, autoritățile au decis la 22 septembrie 1948 desființarea societății de servicii funebre Sacra (Hevra Kadisha) precum și Uniunea Templelor și Sinagogilor. Conducerea religioasă a Federației comunităților , ca în vremurile monarhiei, a fost pusă sub conducerea unui șef rabin ortodox modern din tendința ritului „mainstream”, central al cultului mozaic din România, funcția fiind asumată
Ritul occidental (evrei) () [Corola-website/Science/315995_a_317324]
-
nălucă / pică-n deget și-l usucă... // Ineluș-învârtecuș, / cu smaragdul jucăuș, / zâmbetele cu livezi / cum le stingi și le-nnoptezi ? / Mâinile, de ce le-nchizi / sub un zarzăr cu omizi ?" («4», "ibid.," p. 39); uneori, în reverberări „molcom-thanatic-eroice“, cu Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în baza Cogaionului: "Jos în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă dor de ducă / pe-un cârlan ca o nălucă, / alb ca viscolele lunii, / alb ca-n
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
productivitatea. Chiar Euler glumea, spunând că după moartea sa lucrările îi vor continua să apară în „Memoriile Academiei din Petersburg” încă 20 de ani. A murit la 18 septembrie 1783, fiind înmormântat în cimitirul luteran din Sankt Petersburg. În discursul funebru ținut pentru Euler la Academia Franceză, secretarul acestei prestigioase instituții, marchizul de Condorcet, spunea: „"... il cessa de calculer et de vivre"” („el a încetat să mai calculeze și să trăiască...”). Euler a lucrat în aproape toate ramurile matematicii, printre care
Leonhard Euler () [Corola-website/Science/303072_a_304401]
-
în circumstanțe neclare, Crucea de Fier clasa întâi). Din 1 august 1919 până la 20 noiembrie 1920, cu mici întreruperi, a funcționat ca profesor în mai multe școli catolice, apoi, exercită câteva profesii temporare: ziarist, contabil, comis voiajor, angajat la pompe funebre și organist. Din martie 1921 se dedică, în principal, scrisului (critică, publicistică, proză, scenariu) fiind, printre altele, editor la revista "Sport im Bild". La 1 februarie 1927 se retrage împreună cu soția sa, Ilse Jutta, din biserica catolică. Este preocupat de
Erich Maria Remarque () [Corola-website/Science/311478_a_312807]
-
reușit să recupereze trupul lui Patrocles și să i-l ducă prietenului său, Ahile. Acesta, furios, reintră în luptă și-l ucide pe Hector sub zidurile Troiei, răzbunându-l astfel pe Patrocles. În memoria lui Patrocles, Ahile a organizat jocuri funebre (după obiceiul aheilor), acordând câștigătorilor premii din propria sa pradă de război.
Patrocles () [Corola-website/Science/322313_a_323642]
-
dramatic, dar de data aceasta a luat o turnură nefericită: Hephaestion cade la pat și moare în octombrie 324. Mâniat, Alexandru îl execută pe medic. Drypetis, dar mai ales Alexandru fu șocat. Îi ordonă lui Perdiccas să-i organizeze marșul funebru, către marile funeralii de la Babilon. Roxana s-a născut în anul 343 î.Hr. în nordul teritoriului actual al Afghanistanului, Uzbekistanului și Tajikistanului, ea căsătorindu-se cu ilustrul împărat Alexandru la vârsta de doar 16 ani. Era fiica unui bactrian numit
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
muncii, separarea industriilor, a specialității funcțiunilor, răspundere individuală și colectivă, potrivit muncii individuale sau în grup, reducerea taxelor generale la minimum, suprimarea parazitismului și a mizeriei ... Deoarece religiunea de stat e înseamnă violarea conștiinței, centralizarea administrativă înseamnă castrarea libertății. Instituțiuni funebre, purcese dintr-una și aceeași patimă a oprimării și intoleranței, a cărei roade otrăvitoare arată bine analogia! Religiunea de stat a dat naștere inchizițiunii; administrațiunea de stat a dat naștere poliției." "Secretul ecuației între cetățean și stat, precum a celei
Pierre-Joseph Proudhon () [Corola-website/Science/298748_a_300077]
-
stranie, dar rămâne totuși posibilă chiar dacă unele aspecte par să fie inexplicabile. Rătăcirea drumului, „dispariția” șoselei, țipătul care pare că vine de nicăieri, felinarul purtat prin pădure, casa lui Dăsa, hainele stranii și vorbirea arhaică a stăpânului și servitorului, cortegiul funebru fantomatic și căderea într-un somn de plumb sunt elemente stranii cărora li se pot găsi explicații mai mult sau mai puțin plauzibile. Fantasticul irupe în nuvelă odată cu sosirea la bungaloul lui Budge, când șoferul și servitorii neagă călătoria cu
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
si Mendelssohn, a exercitat asupra lui Grieg o mare influență si cei doi au intemeiat la Copenhaga societatea Euterpe, destinată promovării muzicii scandinave originale. La decesul prematur de tuberculoză al tânărului Nordraak în anul 1866, Grieg a compus un marș funebru pentru a-i onora amintirea. Multă vreme a avut mustrări de conștiință pentru faptul că în acel an plecase în Italia în vreme ce starea sănătății lui Nordraak se agravase. În Italia Grieg a avut prilejul de a întâlni un alt compatriot
Edvard Grieg () [Corola-website/Science/298316_a_299645]
-
așa, să văd cât ești de dur/ Dacă statu-ar fi condus de-un poponar te-ai f*te-n c*r?” Deși abia depășește un minut, dincolo de sonoritatea cuvintelor și de persiflarea indusă, versurile relevă anumite mesaje subliminale: Direct funebru sunt un nimeni celebru/ Averea mea-i umorul meu negru/ Exagerez întotdeauna tot ce fac exagerat/ De fapt, acum asculți un track tras pe blat/ Sărăcia omoară gândurile, rupeți rândurile / Nu pe noi ne așteaptă scândurile/ Combinând în cap drogurile
Sindromul Tourette (album) () [Corola-website/Science/319638_a_320967]
-
predilecte ale acestei prese. "„O găsesc pe principesa Maria, stând în picioare cu spatele rezemat de sobă, și dusă pe gânduri. Înfundat în marea canapea de lângă ușa verandei, era Principele Ferdinand congestionat, slab, trist și abătut. A fost o seară funebră. În ziua aceea chiar apăruseră împotriva lor infamii prin ziare, erau deci mâhniți și îngrijiți.”" Cu altă ocazie, tot I. G. Duca remarcă atacurile josnice proferate în campaniile denigratoare duse de publicații cum ar fi "Facla", condusă de N.D. Cocea
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]
-
Totul e de o culoare roșu-maroniu depresantă. Din această sală se poate continua pe Galeria Jenel, o diaclaza înaltă de până la 22 m. Se poate înainta pe podeaua întreruptă pe alocuri de gururi de un alb ireal înconjurate de negrul funebru al stâncii sau pe terase de eroziune superioare printre ciorchini de clusterite, coralite, coloane, draperi... Culorile sunt aici ireale, de la albul de cocos al gururilor și perlelor de caverna, la galben și maro, roșu și vânat până la negru pe speleotemele
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
Frimont, generalul austriac de renume european. Contele practic a construit această localitate de șvabi, investindu-și întreaga avere aici. Acesta a fost înmormântat în lăcașul de cult, într-o criptă în formă de cruce. Chevra Kadisha ("Societatea Sfântă" de servicii funebre) a fost fondată în 1735, prima sinagogă în 1803, iar o școală în 1839. De-abia la începutul secolului al XIX-lea evreilor li s-au permis să-și deschidă afaceri în orice parte a orașului, și chiar și atunci
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
in tempore belli", "Nelsonmesse", "Harmoniemesse", "Schöpfungsmesse" de Joseph Haydn, "Deutsche Messe" de Franz Schubert, "Misa solemnă" de Hector Berlioz, "Missa de Crăciun" și "Missa de Paște" de Wilhelm Georg Berger, "Marea misă în re minor" de Anton Bruckner. O misă funebră poartă denumirea de recviem. Elena Maria Șorban, "Noi și istoria muzicii. Permanențe creative", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
familial din Cimitirul Eternitatea din Iași, cavou aflat pe lista monumentelor istorice din județul Iași (Mormântul generalului Scarlat Scheletti, cod LMI IS-IV-m-B-04349). Gheorghe Scheletti a compus piese de muzică instrumentală, multe dintre ele cu caracter militar sau patriotic, precum „Marș funebru la moartea lui Cuza Vodă”, „Hora Griviței”, „Marș funebru la moartea eroilor români de la Plevna”, „Suspinul Carpaților”, „Aurora boreală”, sau valsurile „Dorul”, „Iluzii pierdute” și „Grangurul” (înscris de Johann Strauss în repertoriul său). A compus, de asemenea, și numeroase piese
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]