17,773 matches
-
un tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului George DRACU din caietul lui intim, de inginer, cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui, le am încredințat tiparului și cititorilor. Și asta așa... că să știe că eu știam de mult că el este poet, iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita / timpului înapoi”, p. 94). Sub al doilea aspect, al determinării din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ideologice. În plus, pare un spirit ale cărui rezerve de amăgire în privința lumii în care trăim s-au epuizat de mult. Are ceva din optica sceptică ale unui om căruia deziluziile pe care i le-a prilejuit viața i-au furat putința de a mai privi planeta cu ochii împăciuitori ai intelectualului optimist. Și deși sceptic în previziunile pe care le face pe marginea viitorului nostru, Ovidiu Hurduzeu este totodată un spirit radical, tonul abrupt cu care își rostește gîndurile împrumutîndu-i
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
a plăcut duhoarea ei...Va mai reuși, oare din nou și din nou?! Sau ar trebui, poate, ca “mămăligă să explodeze”, și să devenim, în mic, ceea ce Chină este în mare: o existență terestră nu doar remarcabilă (deci, buna de furat și de sclavaj...”modern”!), ci și respectabila, daca nu chiar temută...?! Tot istoria, ca fiind “urmele pașilor Lui Dumnezeu pe Pamant”, își va spune ultimul cuvânt, și în ce priveste România, și în ce priveste avertismentele, extrem de grave și inteligent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
izolați și fără speranță. Tot din banii noștri, mai ales ai mei și contribuții ale copiilor mei, am ajutat în 2003 pe basarabenii care demonstrau împotriva conducerii comuniste, la momentul când l-au susținut pe Roșca (cu lozinca “Nu ne furați istoria”) , reprezentatul de atunci partidului creștin. Manifestanților din strada li s-au distribuit ceaiuri calde, mâncare, cafele, sandwish-uri, ca să reziste la frig și represalii, numai că spre dezamăgirea noastră acest Roșca nu a meritat suportul oamenilor de bună credință. Eu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atelierele de trăsuri, șarete și cabriolete ale renumiților Roth și Bulfinski. O parte dintre acele elegante mijloace de locomoție erau aduse la comanda de la Zurich, Viena și Paris. Copiii Craiovei priveau cu ochii mari, fascinați, acele bijuterii. De multe ori furau zahăr cubic de acasă, pentru a-l oferi căilor, care trăgeau acele obiecte de artă autentică. În anii când Marin Iorda era directorul Teatrului Național din Craiova, s-a introdus, pentru prima oara în țară, o trăsura pe scenă, la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
aplicând legea junglei. Prima Institie devastată a fost Institutul de Arhitectură, unde au găsit portarul de serviciu și o duzină de studenți care își pregăteau proiectele de diplomă pe care i-au maltratat cu o cruzime de neimaginat. Le-au furat lucrurile personale, au distrus cu ură fondul de carte, mobilierul și aparatele din dotarea Facultății. După ce i-au lăsat în nesimțire pe studenți și pe portar au năvălit în localul Universității și au început vânătoarea de oameni. La vederea lor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Doamne, de pe mine hlamida disperărilor surde și-nvingemă, Bunule, de mine, de mine, de mine... EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet 15 Privesc la cerul inimii: mă ajuți să îndur miezul iernii? Că mâine voi locui într-un cer de piatră, furat dintr-o carieră de piatră a inimii, piatra peste piatră și cer peste cer, cu stalagmite și stalactite de gheață? Dar sufletul meu este viu, el arde pe un rug neaflat, sub un cer înstelat! De ce mă taci, Iisuse? Tu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
și stalactite de gheață? Dar sufletul meu este viu, el arde pe un rug neaflat, sub un cer înstelat! De ce mă taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din urmă! Cum să tai legătură dintre cer și pământ prin magia visului? Cum să ucid această lebădă hiperboreeana ce-mi trece prin gânduri, cănd sălașul zânelor de mine se-ascunde? Mai bine Narcis decât Omfalos? Răspunde-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
lung timp te-ntorci acasă...ieri și-n prag te-așteaptă ochii ei albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții serafimi suceau prin porturi troliul, cabestanul siajul mă fură din amintiri și altele năștea mai viitoare. carnetul meu de bord, printre psaltiri a strâns chiar aurore și mult soare. lumea dansa și-n multe limbi cântă, ca Dumnezeu nu e bătrân degeaba. El știe binea-a binecuvânta și pe planetă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
un tânăr care nu știe că tu știi că el este poet. Deci de acea îmi punea zilnic infinite întrebări. Și de aceea se potignea când la rându-mi îl întrebăm despre-ale vieții. Liric și meschin liric fiind i-am furat poetului George DRACU din caietul lui intim, de inginer, cateva poeme pe care pe care, fără știrea lui, le am încredințat tiparului și cititorilor. Și asta așa... că să știe că eu știam de mult că el este poet, iar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-n țipete / că un card de cocori / Flăcările frigului / sug sângele lucrurilor / fruntea ceasului / limbile degetelor mele / Frigul parcă trage după sine / o sanie de pietre cu inele / Albul frig se-ntreabă de noi / că de o credință de copil / furată într-un joc / de cărămidă-n doi / sau că o cruce azvârlita / timpului înapoi”, p. 94). Sub al doilea aspect, al determinării din partea procesului individuației, se surprind unele fascicule de lumină, conturând stări și evenimente lăuntrice la marginea obsesivului: cuvântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
ori le-au folosit pentru a-și argumenta spusele lor. Astfel, în Didahia celor doisprezece Apostoli, pentru a merge pe calea vieții trebuie să nu ucizi, să nu săvârșești adulter, să nu strici băieți, să nu fii desfrânat, să nu furi, să nu vrăjești, să nu faci otrăvuri, să nu ucizi copil în pântece, nici pe cel născut să nu-l ucizi.<footnote Învățătura celor Doisprezece Apostoli, II, 1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, trad. Pr. Dumitru Fecioru, Edit. Institutului Biblic
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
literatură, și epistole strict funcționale. Pierdute și picate în alte mîini decît ale destinatarului, ele sînt cele mai destructive pentru că dau detalii clare despre acțiuni concrete. Scrisoarea Miței se pierde. Scrisoarea Joițicăi e găsită de cine nu trebuie, dar apoi furată de d. Nae Cațavencu. Scrisoarea lui Mircea către Wanda, în Gaițele, e cumpărată de malefica Fraila de la servitoarea Wandei cu banii cumnaților expeditorului. Numai ultima este fatală, dar nu adresantei, nici autorului, ci soției lui. În Take, Ianke și Cadîr
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
cu neștiința mea într-ale limbii engleze... Iar în dimineața de Sf. Nicolae, ca și anul trecut, soacra lui Haralampy a găsit la ușă, în locul pantofilor, un bilețel pe care scria: ,Tanti, nu mai lăsa papucii afară, că ți-i fură bagabonții"... TELEZICERI, comentate de prietenul Haralampy l Octavian Paler (Antena 3, ,Sinteza zilei", 6 decembrie, ora 22.00): ,Eu sper să câștige Mircea Geoană, pentru ca în felul acesta PSD-ul să dispară." Haralampy: domnu' Paler, prima parte a speranței vi
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
Constantin Țoiu Dacă ai cumva o idee, nu neapărat fixă, și faci vreo invenție și-o arunci pe piață, nu mai este ușor să ți-o fure cineva, să-ți atace dreptul de proprietate și să fii păgubit... Cetățeanul pe care l-am văzut la televizor și care a inventat niște ochelari pe care dacă-i pui pe nas și adormi conducând mașina, întrerup imediat motorul, ca să
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10074_a_11399]
-
pentru cei care vor să vadă, ajuns pe butuci, ,sceleratul" de Occident. Dar de aici și pînă la a nega pur și simplu, așa cum face Traian Ungureanu, efectul nociv al omului asupra arealului de viață de pe planetă e drum lung. Furat de dorința de a dovedi că ecologismul este o unealtă propagandistică antioccidentală, autorul ajunge să afirme de-a dreptul că nu știm precis dacă există o încălzire globală și dacă speciile de pe planetă sînt stîrpite de mîna omului. Iată un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
ecologismul este o unealtă propagandistică antioccidentală, autorul ajunge să afirme de-a dreptul că nu știm precis dacă există o încălzire globală și dacă speciile de pe planetă sînt stîrpite de mîna omului. Iată un intelectual ale cărui cunoștințe precare îi fură pămîntul de sub picioare, transformîndu-l în cazul ridicol al unui om care se dă competent într-un domeniu în care de fapt este tufă. Nu ne putem pricepe la toate și nu putem fi competenți în toate domeniile. Din păcate, Traian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10058_a_11383]
-
comercializarea unicei agrafe de care dispunea. - "Bogătașii sunt ființe deosebite de noi", îi spunea Scott Fitzgerald lui Hemingway." - "Desigur, i-a replicat acesta, au bani!" Se pare că acea Justiție ce condamnă la cinci ani de pușcărie baba care a furat două rațe și la doi ani pe cel ce a furat două mii de miliarde este de aceeași opinie. Ea pedepsește furtul acolo unde îl află. în materie de furt, criteriile scării de profesionalitate apar identice cu acelea ale oricărei alte
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
noi", îi spunea Scott Fitzgerald lui Hemingway." - "Desigur, i-a replicat acesta, au bani!" Se pare că acea Justiție ce condamnă la cinci ani de pușcărie baba care a furat două rațe și la doi ani pe cel ce a furat două mii de miliarde este de aceeași opinie. Ea pedepsește furtul acolo unde îl află. în materie de furt, criteriile scării de profesionalitate apar identice cu acelea ale oricărei alte bresle. Avem, așadar, hoți tâmpiți și hoți geniali, la poli opuși
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
Cunoaștem un primar de sector bucureștean, printre primii situat în cel mai mare partid de opoziție, și a cărui mânie se îndreaptă împotriva hoților proști. "- Sunt hoți cei de la Putere zice omul nostru. Dar hoți proști care nu știu să fure." Iată o învinuire de tip nou ce se aduce Puterii. Nu i se mai aduce banala acuză - era să zic acuzație! - că delapidează. Ci, dimpotrivă, că nu se pricepe să fraudeze. Cu subînțelesul că partidul în numele căruia vorbește, cu justificată pondere
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
ce se aduce Puterii. Nu i se mai aduce banala acuză - era să zic acuzație! - că delapidează. Ci, dimpotrivă, că nu se pricepe să fraudeze. Cu subînțelesul că partidul în numele căruia vorbește, cu justificată pondere, știe, bineînțeles, cum și unde se fură cu brilianță, un motiv în plus de a pretinde accesul la Putere. A nu excela la furat, ce mai handicap pentru coaliția la putere, ce motiv pentru alegătorul avizat de a o penaliza, retrăgându-i încrederea, votul! Votul la care
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
Ci, dimpotrivă, că nu se pricepe să fraudeze. Cu subînțelesul că partidul în numele căruia vorbește, cu justificată pondere, știe, bineînțeles, cum și unde se fură cu brilianță, un motiv în plus de a pretinde accesul la Putere. A nu excela la furat, ce mai handicap pentru coaliția la putere, ce motiv pentru alegătorul avizat de a o penaliza, retrăgându-i încrederea, votul! Votul la care aspiră cei puternic înzestrați, doveditori în mai multe guvernări că au furat de au stins - dar în
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
Putere. A nu excela la furat, ce mai handicap pentru coaliția la putere, ce motiv pentru alegătorul avizat de a o penaliza, retrăgându-i încrederea, votul! Votul la care aspiră cei puternic înzestrați, doveditori în mai multe guvernări că au furat de au stins - dar în interesul vital al societății suferind de lipsa capitalului autohton. Care, și astfel, în fine s-a înfiripat, ba chiar, cu încă un puseu va deveni concurențial... Spusele dlui Vanghelie ar mai pune în lumină o
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]
-
lipsa capitalului autohton. Care, și astfel, în fine s-a înfiripat, ba chiar, cu încă un puseu va deveni concurențial... Spusele dlui Vanghelie ar mai pune în lumină o mentalitate de genul: suntem politicieni, veșnic în luptă pentru putere. Politicienii fură, pentru că altfel nu se poate. Sunt hoți, unii deștepți, alții cretini. Cei mai de jos nu știu nici măcar să fure. Votați-i pe cei care merită. Ei vor fura, neapărat, dar o vor face cu prestanță, cu eleganță, cu fler
Meritocratia hotiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10113_a_11438]