4,993 matches
-
din zona Deleni, Maxut, Humosu, Zagavia, însă arborii sunt dispersați. Totuși, salcâmul este mai compact pe terenurile degradate din "Coasta de tranziție" și în estul depresiunii de contact Hârlău-Cotnari. Pajiștile cele mai bogate și mai valoroase din punct de vedere furajer sunt cele din zona forestieră, di lunca Bahluiului în amonte de Cotnari. Cantitatea de masă verde variază între 5.000 8.000 kg/ha pentru pășuni și 10-15.000 kg/ha pentru fânețe. Cele situate pe versanți cu eroziuni, sau
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Cantitatea de masă verde variază între 5.000 8.000 kg/ha pentru pășuni și 10-15.000 kg/ha pentru fânețe. Cele situate pe versanți cu eroziuni, sau care sunt intens pășunate, au o producție mai redusă și o valoare furajeră mai scăzută (circa 3.000 kg/ha). În zona cercetată, în ultimii ani, cantitatea de furaje de tip fân natural, din poieni și goluri și chiar din plantațiile tinere, s-a ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
metalic, grăunțos mare, afânat, poros, umed); Am3 (brun închis, foarte slab dezvoltat, slab compact, arilo-lutos, efervescent); D (brun gălbui vinețiu, bulgăros slab dezvoltat, slab compact). Coluvisolurile au o fertilitate naturală relativ ridicată, fiind favorabile culturii sfeclei de zahăr, a plantelor furajere, dar și a grâului și porumbului. Solul neevoluat aluvial tipic (succesiunea orizonturilor este (Ao-C). A fost identificat în albia majoră a văii Bahluiului și a afluenților acestuia în cursul lor inferior. Aceste lunci sunt rar inundabile, apa freatică apare la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Transportul pesticidelor se va realiza în condiții de maximă siguranță, pentru a nu se degrada ambalajele produselor și pentru a se pierde accidental în timpul transportului. - În aceste mijloace circulă doar persoanele autorizate, fără a se transporta simultan și alte produse furajere sau alimentare. - Prepararea zemurilor de stropit se realizează în locuri special amenajate, care vor fi păzite pe toată durata lucrului. - Se vor lua măsuri, ca în timpul acestei operațiuni să nu aibă loc poluarea vegetației din jur sau a pânzei de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
să reprezinte 40% din teritoriu 45. Totuși suprafața agricolă a României s-a diminuat Potrivit Recensământului General Agricol 2010, suprafața agricolă neutilizată este de 896 mii ha, în timp ce suprafața agricolă în repaus este de 953 mii ha46. O mare disponibilitate furajeră dar de neexploatat Patrimoniul pastoral, care reprezintă 21% din suprafața totală și 34% din suprafața agricolă, prezintă la toate nivelurile de funcționalitate o stare avansată de degradare. Prin urmare, acest dezechilibru afectează producția furajeră pentru animale, biodiversitatea naturală și poate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
953 mii ha46. O mare disponibilitate furajeră dar de neexploatat Patrimoniul pastoral, care reprezintă 21% din suprafața totală și 34% din suprafața agricolă, prezintă la toate nivelurile de funcționalitate o stare avansată de degradare. Prin urmare, acest dezechilibru afectează producția furajeră pentru animale, biodiversitatea naturală și poate influența fertilitatea solului prin eroziune. Prin Reglementarea concesionării de pășuni-Ordinul 541/2009 MADR, s-a afectat securitatea alimentară prin transformarea patrimoniului pastoral în terenuri intravilane. 1.1.2. Resursele naturale - pe calea degradării Solul
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în vitamina B2, prin cultivarea microorganismului Aspergillus flavus pe borhotul filtrat, și în lactat de amoniu, prin cultivarea de bacterii lactice. Borhotul de cereale și cartofi poate fi folosit și pentru obținerea preparatelor enzimatice fungice, a drojdiei de panificație și furajere, a cleiului de borhot etc. Borhotul de melasă rezultă în cantitate de 13÷14 litri pentru un litru de spirt brut, avînd un conținut în substanță uscată de 8÷10%. In borhotul de melasă regăsim majoritatea substanțelor nefermentescibile din nezahărul
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
utilizarea lui la furajarea animalelor este limitată datorită conținutului mare în săruri minerale (1,8÷2,2%). Valorificarea superioară a borhotului de melasă se realizează prin utilizarea sa ca mediu de cultură pentru obținerea drojdiei de panificație și a celei furajere, obținerea vitaminei B12, a betainei și acidului glutamic, a glicerinei etc. Vitamina B12 se obține prin cultivarea submersă pe borhot, sub agitare și aerare, a unor microorganisme din genul Streptomyces sau Propionibacterium, rezultînd 0,7÷1,1 mg vitamină B12
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
924 lei/344,7 dolari, circa 5.710 kg legume.2 Fiind așezate într-o zonă geografică unde relieful predominant este cel deluros și montan județele aflate în atenția noastră dețineau mari suprafețe de fânețe naturale, dar și cu plante furajere cultivate care reprezentau peste 54.504 ha, aproximativ 6,04 % din suprafața lor totală de 9.018 km2. Aceste premise au permis ca în gospodăriile populației să se găsească în 1944 mari cantități de furaje. Datorită faptului că avea în
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
-și în cele nouă luni din 1944 aprilie-decembrie peste 1.033.150 kg furaje, ce se cifrează la o sumă de 34.551.979 lei/13.820,7 dolari. Județul Rădăuți, care în 1944 avea o suprafață ocupată cu plante furajere și fânețe naturale de peste 21.637 ha, a fost prejudiciat de către Armata Roșie de 764.400 kg furaje a căror cuantum a fost calculat la 25.561.335 lei/10.224 dolari.3 Pentru anul 1944, pierderile suferite de locuitorii
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
1945, la 36.989.990 lei/14.795,9 dolari, sumă ce reprezintă contravaloarea a 1.106.160 kg furaje, cu 1.016.160 kg mai mult decât în anul anterior.1 Județul Baia, cu o suprafață cultivată cu plante furajere și fânețe naturale de circa 13.500 ha, a suferit o pagubă apreciată la 653.500 kg, adică 21.853.040 lei/8.741,2 dolari.2 De pe cuprinsul județului Suceava, trupele sovietice au rechiziționat forțat circa 240.000 kg
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
aspecte ale organizării lumii vegetale, aspecte ale evoluției plantelor, adaptări ale plantelor la condițiile de mediu și rolul omului în dirijarea procesului evolutiv. Secția plante utilitare (1,5 ha) adăpostește reprezentanți ai plantelor medicinale, plante toxice, plante aromatice și condimentare, furajere și melifere, tomate și tinctoriale, plante textile și plante utilizate ca sursă de celuloză, plante alimentare și oleaginoase, plante fixatoare de soluri, etc. Secția ornamentală (2,5 ha) este amplasată la intrarea în grădină, în jurul pavilionului didactic administrativ și a
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
mosaic virus. Boala a fost semnalată inițial în America pe bob, însă acum este generalizată pe mai multe specii de plante cultivate în Europa, producând reduceri ale producției de sămânță până la 83 %. În România boala a fost semnalată pe mazărea furajeră în 1974, la soiul Artona, cu o frecvență de 10 %. Simptome. Pe frunzele tinere infectate se observă o decolorare și o îngroșare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca formă, de nuanțe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu diametru de 1-3 mm, rar 5 mm. Petele pot fi colțuroase sau rotunjite, galbene, brune, apoi cenușii în zona centrală unde se formează un puf brun. În jurul petelor se observă o dungă brună la sfecla pentru zahăr și cea furajeră și violacee la sfecla roșie. După uscarea țesuturilor, acestea se desprind și frunzele apar perforate. În cazul unui atac puternic, favorizat de excesul de azot din sol, lipsa borului și umiditatea atmosferică ridicată, în câteva zile, întreg frunzișul este brunificat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
preveni atacul acestei ciuperci. 4.1.5. Putregaiul cenușiu al florii soarelui Botrytis cinerea Boala este cunoscută și sub numele de putregaiul pălăriilor de floarea soarelui, dar ciuperca atacă și numeroase alte plante de cultură sau plante ornamentale, leguminoase, plante furajere, ricin etc. În anii cu toamne foarte bogate în precipitații, boala poate produce pagube mari, așa cum a semnalat Ana Hulea în 1940. Simptome. Ciuperca parazitează numai pălăriile începând cu partea lor inferioară, unde produce pete brune ce se pot confunda
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
l/sol/m2); Captan 50 WP 0,2-0,5 %; Captadin 50 PU 0,2-0,5 % sau Previcur 607 SL-0,2 %. În câmp, se va asigura o rotație a culturilor, introducând în asolamentul legumicol, o solă cu cereale sau cu graminee furajere. 8.4.7. Mana cucurbitaceelor Pseudoperonospora cubensis Boala a fost descoperită la mijlocul secolului trecut în Cuba, dar acum este cunoscută ca frecventă pe castraveți, pepeni galbeni, pepeni verzi, dovleci, dovlecei, fiind deosebit de păgubitoare la culturile din spații protejate. În Europa
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
găsit și la ridichi, rapiță, hrean și alte crucifere, unde produce gofrări. Frunzele de varză de la mijlocul tulpinii au zone verzi-închis, paralele cu nervurile și mozaicare slabă. Frunzele de conopidă afectate au inele clorotice și zone brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire accentuată a limbului foliar și diferite desene brune. Transmitere-răspândire. Virusul poate fi transmis de la plantă la plantă de insecte. De la un an la altul virusul rezistă în seminceri și în plantele perene
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
al societății este: a) efectuarea în țară și în str��inătate a tuturor activităților comerciale de export și import, cooperare economică și tehnico-industriala, schimbul de marfuri și alte operațiuni de comerț exterior, îndeosebi pentru produse cerealiere, oleaginoase, făinuri proteice, concentrate furajere, leguminoase, plante tehnice, alte produse agroalimentare și animale vii, a tehnologiilor necesare desfășurării activității societății, precum și realizarea operațiunilor necesare prelucrării, conservării, condiționării și pregătirii lor pentru consum și comercializare; ... b) prestări servicii în domeniul comerțului exterior și asistență tehnică privind
HOTĂRÎRE nr. 1293 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "Agroexport siloz port Constanta S.A.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107411_a_108740]
-
nominală de 5.000 lei fiecare. Articolul 2 Societatea comercială "SEMROM" - Ș.A. se înființează ca societate pe acțiuni, cu personalitate juridică și va avea ca obiect de activitate preluarea, condiționarea, transportul, valorificarea și comercializarea semințelor de cereale, plante tehnice și furajere, constituirea fondului și a rezervei de astfel de semințe, acordarea de asistență tehnică de specialitate producătorilor de semințe, efectuarea de operațiuni de export-import. Articolul 3 Societatea comercială "SEMROM" - Ș.A. își desfășoară activitatea în conformitate cu statutul din anexă. Articolul 4 Personalul trecut
HOTĂRÎRE nr. 1324 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "SEMROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107433_a_108762]
-
societății Durată societății este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării în registrul comerțului. Capitolul 2 Obiectul de activitate al societății Articolul 5 Obiectul de activitate al societății este preluarea, condiționarea, transportul, valorificarea și comercializarea semințelor de cereale, plante tehnice și furajere, constituirea fondului și a rezervei de astfel de semințe, acordarea de asistență tehnică de specialitate producătorilor de semințe, efectuarea de operațiuni de export-import, precum și orice alte activități care au legătură directă sau indirectă cu obiectul sau de activitate. Capitolul 3
HOTĂRÎRE nr. 1324 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "SEMROM" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107433_a_108762]
-
cozi de răci. Vînat viu și congelat. Ouă și praf de ouă. Soia boabe și alte semințe oleaginoase și cereale. Cacao boabe, unt de cacao, pudra de cacao și alți înlocuitori de cacao. Melasa, malț, amidon, glucoză, dextrina, orez, cereale furajere și produse proteice. Concentrate de băuturi răcoritoare (concentrat pepsi, quik-cola, superconcentrat de portocale, suc de lămîie etc.). Diverse produse și ingrediente pentru industria alimentară: enzime, scorțișoară, foi de dafin, stafide, pectina, coloranți alimentari, arome pentru băuturi, acid tartric, tonic, metatartric
HOTĂRÎRE nr. 1320 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "PRODEXPORT" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107429_a_108758]
-
categoriile de folosință agricolă existente. Nu vor fi afectați deținătorii de suprafețe care au proprietăți mai mici de 1 ha. ... (4) Suprafețele ocupate de plantații pomicole, viticole, sere, heleșteie, amenajări piscicole, pepiniere, construcții administrative și agrozootehnice, precum și cele necesare bazei furajere aferente capacităților de producție zootehnice existente în cooperativele agricole de producție pot reprezenta, pe baza opțiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fără personalitate juridică. Articolul 15 (1) Membrii cooperatori care, după caz
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
au aflat în folosința cooperativelor agricole de producție - trec în proprietatea privată a comunelor, orașelor sau, după caz, a municipiilor și în administrarea primăriilor, urmând a fi folosite ca pășuni comunale și pentru producerea de furaje și semințe pentru culturi furajere. Articolul 34 Lucrările de îmbunătățiri funciare care se afla pe terenurile primite, inclusiv zonele de protecție aferente, trec în proprietatea unităților specializate de exploatare a unor astfel de lucrări, în condițiile legii. Capitolul III Dispoziții privind terenurile proprietate de stat
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
prezent, sunt folosite ca pășuni, fânețe și arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, orașelor și a municipiilor, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca pășuni comunale și pentru producerea de furaje sau semințe de culturi furajere. Fac excepție suprafețele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleșteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori alta materie prima pentru fabricile de conserve, orezării și câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafață egala
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
fi restituite în proprietatea comunelor, orașelor și a municipiilor, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca pășuni comunale și pentru producerea de furaje sau semințe de culturi furajere. Fac excepție suprafețele ocupate cu vii, pomi, seminceri furajeri, heleșteie, lacuri sau cele destinate producerii de legume, fructe ori alta materie prima pentru fabricile de conserve, orezării și câmpuri experimentale, destinate cercetării agricole, ce vor fi compensate în suprafață egala cu teren de aceeași calitate de către societățile comerciale pe
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]