1,286 matches
-
ca produsul unei găini adevărate pământene. Ceea ce-l nedumerea, era faptul că părea să-i fie foame. Oare pentru corpul lui trecuse mai mult timp decât îi păruse lui? Avea să se gândească la asta mai târziu. Gosseyn Trei puse furculița jos și se lăsă pe spate. Văzu că și tovarășii săi de masă luau ultimele bucături care completau porția fiecăruia din ce-or fi mâncând ei acolo. Apoi și ei se lăsară pe spate în scaunele lor. Stăteau cu toții așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
să descopere chiar aici, în inima și creierul Celui Mai Mare Imperiu, un mijloc de a-l înfrânge. Enro împinse înapoi scaunul. Era un semnal. Secoh încetă - numaidecât să mănânce, deși mai avea mâncare în farfurie. Gosseyn lăsă cuțitul și furculița și se gândea că dejunul se termina. Servitorii începură să strângă masa. Enro se ridică în picioare și zise cu vioiciune: - Nici o veste de pe Venus? Secoh și Gosseyn se ridicară. Al doilea cu dificultate. Șocul produs de acest nume familiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
o materie asemănătoare cu peștele. Așteptă ca și Yanar să fie servit de una din slujnicele mai în vârstă și schimbă cele două pahare prin similarizare. Gustă. Era pește, foarte condimentat. După prima reacție, delicios. Mâncă tot, după care puse furculița jos și o privi pe Leej. - Ce se întâmplă în spiritul dumitale, când prevezi? Femeia răspunse, gravă: - Este ceva automat. - Vrei să spui că nu urmați o metodă anume? - Păi,.. - Faci o pauză? Te gândești la un obiect? Ești obligată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
protecție. Îmi vin în minte niște amintiri, numai că nu sunt amintiri adevărate, foarte clare, foarte precise. Imagini vizuale. Ce-ai vrea să știi? Întreabă-mă ceva care nu are nici o legătură cu dumneata. Dumneata bruiezi tot. Gosseyn își lăsase furculița. I-ar fi plăcut o precizare referitoare la Venus, dar ar trebui să amestece și viitorul său. Spuse: - Fata care mă servește? - Vorn? Leej scutură din cap și zâmbi fetei care stătea dreaptă, foarte palidă. - Este prea de tot pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pe Discipol. Ei bine, ajunge. E timpul ca detectorul să ne lămurească un pic despre ce este în capul dumitale. Manevră un contact. Se făcu tăcere în jurul mesei. Chiar și Crang, care ronțăia ceva, se mișcă pe scaun și lăsă furculița. Secoh, gânditor, se încruntă. Patricia Hardie își privea fratele cu un mic zâmbet. Ea vorbi prima: - Enro, ești ridicol de melodramatic. Uriașul se întoarse spre ea, cu privirea întunecată, roșu la față. - Liniște, zise cu brutalitate; nu am nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
se forma imaginea a tot ce va însemna revelația publică a convertirii prințului moștenitor Ashargin la religia lui dragă. Avea el viziunea unei galaxii întregi în extaz în fața imaginii videofonice a criptei zeului Adormit? Așa spera Gosseyn. Secoh puse jos furculița și cuțitul și-și așeză mâinile pe masă. Arătau fine și sensibile, dar aveau în ele și fermitate. Zise în sfârșit cu amabilitate: - Băiatul meu, nu vreau să te descurajez. Poziția dumitale este anormală. Aș fi fericit să-ți dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
adînc în nări, simți un miros de cauciuc ars, dar fu surprins că constate o senzație de căldură prietenească. Se simțea relaxat, și totuși capabil de acțiuni în forță. Mai mîncă o felie și mirosul se înrăutăți. Puse cuțitul și furculița jos și zise: — Nu mai pot mînca. Ozeanfant își tamponă buzele cu șervetul. — N-are importanță. O singură înghițitură îți dă toată hrana de care ai nevoie. Pe măsură ce vei învăța să apreciezi aroma, o să ajungi să mănînci mai mult, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
purta cu delicatețe și recunoștință. Cînd se întoarse la patul proaspăt aranjat, asistenta aduse micul dejun și-i puse pe genunchi o farfurie pe care se afla un mic dom rozaliu și transparent. El se uită fix la el, luă furculița și cuțitul, apoi o privi pe Rima, care aștepta, urmărindu-l fără să clipească. înfrigurat și singur, dădu farfuria înapoi spunînd: — Nu pot. Mi-am pus în gînd să mănînc, vreau, dar nu pot. Rima își înapoie și ea farfuria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
al căror aspect îl dezgusta: fîșiile albe și buretoase de burtă, cîrnații moi ca un penis, inimi de oaie umplute, cu valvele și micile lor artere. Cînd unul din aceste feluri de mîncare ajungea în fața lui, îl încerca nesigur cu furculița și spunea: — Nu vreau să mănînc. — De ce? Arată ciudat. — Dar nici măcar n-ai gustat! Gustă puținel. De dragul meu. — Nu. — Copiii din China mor de foame, nu au mîncare ca asta. — Trimite-le-o lor. După alte discuții, maică-sa îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
o hîrtie prin care i se cerea să proiecteze un panou decorativ pentru sufrageria unui vapor de lux. Luă un placaj și toată dimineața stătu s-o umple cu un triton și o sirenă alergînd după coada celuilalt cu o furculiță și un cuțit, apoi zise: — Asta-i tot ce pot face mai bun, domnule Watt. Acum o să mă-ntorc la biserică. — O clipă! Ai la dispoziție șase săptămîni pentru examen. Jumătate din evaluare se bazează pe tema asta. — Știu, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Poate că e unul dintre imitatorii lui. — Dar de ce-l imită lumea, dacă nu-i popular? — Are succes. Chelnerul puse un pahar plin cu vin în fața fiecăruia și o farfurie cu ceva care părea a fi omletă. Rima își luă furculița și începu să mănînce. După o pauză sumbră, Lanark era gata să-i urmeze exemplul, cînd se auziră huiduieli, rîsete și ovații ironice. în spațiu, dintre mese și monument înainta o procesiune de tineri și tinere neîngrijite care țineau pancarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
pe Rima dîndu-și farfuria la o parte. Părea gata să izbucnească în lacrimi, și cînd îi luă mîna, ea i-o strînse. — Intenționați să ne dați cîteva sfaturi de călătorie, zise el țeapăn. Munro îi privi, oftă și-și puse furculița jos. — Prea bine. Veți merge spre Unthank prin zona intercalendaristică. Asta înseamnă că timpul pînă acolo e imprevizibil. Drumul e bine delimitat, așa că mențineți-vă pe el, nu vă încredeți în nimic ce nu probați înainte cu propriile mîini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
la căminul tău. Soarele răsare. Te precede pe cer și apăreți împreună deasupra centrului orașului la ora prînzului. Cobori și te împaci cu Rima, care s-a plictisit de Sludden. Sfîrșit fericit. Ce zici? Lanark își lăsase jos cuțitul și furculița. Dacă îmi dai un asemenea sfîrșit, zise el cu voce scăzută, voi considera că ești un om foarte mare. — Dacă îți voi da un asemenea sfîrșit, voi fi la fel ca miile de iluzioniști ieftini! Aș fi la fel de prost ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să descopere chiar aici, în inima și creierul Celui Mai Mare Imperiu, un mijloc de a-l înfrânge. Enro împinse înapoi scaunul. Era un semnal. Secoh încetă - numaidecât să mănânce, deși mai avea mâncare în farfurie. Gosseyn lăsă cuțitul și furculița și se gândea că dejunul se termina. Servitorii începură să strângă masa. Enro se ridică în picioare și zise cu vioiciune: - Nici o veste de pe Venus? Secoh și Gosseyn se ridicară. Al doilea cu dificultate. Șocul produs de acest nume familiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
o materie asemănătoare cu peștele. Așteptă ca și Yanar să fie servit de una din slujnicele mai în vârstă și schimbă cele două pahare prin similarizare. Gustă. Era pește, foarte condimentat. După prima reacție, delicios. Mâncă tot, după care puse furculița jos și o privi pe Leej. - Ce se întâmplă în spiritul dumitale, când prevezi? Femeia răspunse, gravă: - Este ceva automat. - Vrei să spui că nu urmați o metodă anume? - Păi,.. - Faci o pauză? Te gândești la un obiect? Ești obligată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
protecție. Îmi vin în minte niște amintiri, numai că nu sunt amintiri adevărate, foarte clare, foarte precise. Imagini vizuale. Ce-ai vrea să știi? Întreabă-mă ceva care nu are nici o legătură cu dumneata. Dumneata bruiezi tot. Gosseyn își lăsase furculița. I-ar fi plăcut o precizare referitoare la Venus, dar ar trebui să amestece și viitorul său. Spuse: - Fata care mă servește? - Vorn? Leej scutură din cap și zâmbi fetei care stătea dreaptă, foarte palidă. - Este prea de tot pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
pe Discipol. Ei bine, ajunge. E timpul ca detectorul să ne lămurească un pic despre ce este în capul dumitale. Manevră un contact. Se făcu tăcere în jurul mesei. Chiar și Crang, care ronțăia ceva, se mișcă pe scaun și lăsă furculița. Secoh, gânditor, se încruntă. Patricia Hardie își privea fratele cu un mic zâmbet. Ea vorbi prima: - Enro, ești ridicol de melodramatic. Uriașul se întoarse spre ea, cu privirea întunecată, roșu la față. - Liniște, zise cu brutalitate; nu am nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
se forma imaginea a tot ce va însemna revelația publică a convertirii prințului moștenitor Ashargin la religia lui dragă. Avea el viziunea unei galaxii întregi în extaz în fața imaginii videofonice a criptei zeului Adormit? Așa spera Gosseyn. Secoh puse jos furculița și cuțitul și-și așeză mâinile pe masă. Arătau fine și sensibile, dar aveau în ele și fermitate. Zise în sfârșit cu amabilitate: - Băiatul meu, nu vreau să te descurajez. Poziția dumitale este anormală. Aș fi fericit să-ți dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
aparatul de încălzit farfuriile, nou-nouț, adus de la Viena. Cupele de șampanie: le încercase sunetul cu unghia. Sosiere, serviciu de cafea și ceai, port-liqueur, olivieră, samovar, cafetiere, toate se aflau la îndemână, dar deoparte, fără să deranjeze ochii. Patru rânduri de furculițe și tot atâtea cuțite de argint frecate ca spadele, și două linguri, numai pentru început, numărate la fiecare mesean, cuțitele la aceeași distanță cu furculițele, nici un milimetru în plus, cuțitul de pește la locul lui, iar lingurile și lingurițele în
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
cafetiere, toate se aflau la îndemână, dar deoparte, fără să deranjeze ochii. Patru rânduri de furculițe și tot atâtea cuțite de argint frecate ca spadele, și două linguri, numai pentru început, numărate la fiecare mesean, cuțitele la aceeași distanță cu furculițele, nici un milimetru în plus, cuțitul de pește la locul lui, iar lingurile și lingurițele în partea de sus, cum se cuvine. Supierele erau tot din porțelan Rosenthal, cu mânere dantelate, la fel ca bumbul capacului. Vasul era cu unduiri albe
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
tradiția lui de zartosht și de-aceea, acasă, bărbiile aplecate peste aburii de abgusht nu-i păreau decât semne de bun augur. „Oamenii bântuiți de neliniște nu cinează împreună cu ceilalți“ era o altă prezicere a credințelor lui, astfel că zăngănitul furculițelor și al lingurilor era tot ce i se părea mai plăcut între îndeletnicirile unei vieți. Judecat după toate astea, n-ar fi fost decât un mâncău, dar Veterinara nu așa îl văzuse, ci o ademenise din prima. Gazda o invitase
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
se dovedi o poveste scurtă. Când începu lucrul la Biroul Central de Avocatură, lipsa ei se- ntindea pe o zi întreagă. Renunțase și să vină la prânz, ca toate femeile. Omar mânca singur în bucătăria lăsată cu tot ce trebuie: furculiță și lingură, pe șervet de damasc, câteva margarete într-o vază de sticlă. Se simțea ca la restaurant și, în curând, schimbă casa cu un colț al bistroului de la Bagh-e Melli, unde se adunau toți mulah-ii și pasdar-ii orașului. Era
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
bun să mănânci, după ce ai în față atâtea delicatese, dacă gura nu îți e aranjată? Noutatea era că el și Max-Dinte își înfrățiseră banii, cu ceva timp în urmă, iar lanțul de clinici stomatologice era gata. Izbucniră în aplauze, lăsând furculițele să le cadă în devălmășie, printre farfurii și pahare. Așadar ei, care se socotiseră totdeauna că ar fi șapte, precum zilele săptămânii, nu se opriseră la dimineața de sâmbătă, ci aveau să-l târască pe Max în rând, fie și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
corpul soției lui, pe sub ascunzișurile unui chador, îl făcu să ezite: era sau nu chiar Ghazal, mama fiului său, ori era o străină? Le strigă pe fiecare în parte, dar niciuna nu se întoarse, deși erau vii, căci mâncau, mișcând furculița și lingura în porțiile care erau așezate în fața lor. Dar, când se dădu mai aproape, Omar desluși că sunt bani, mormane de bani erau puse în farfurii și pe tăvile de pe care se ospătau. Cele două femei ale lui se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în orice conjunctură, sincer indiferenți la opiniile celorlalți. Matei i se părea că face parte din această specie. ― Și mie mi-au dispărut, mârâi Popa cu nasul în ceașcă, o ceapă și... niște sare. Eu netezesc întotdeauna sarea cu dinții furculiței. Săptămâna trecută, joi, am găsit-o altfel. Lipsea, da, da, lipsea cam multișor... Melania Lupu scoase carnetul din buzunar vrând să mușamalizeze incidentul. ― Cred că aș putea încerca să-l sun pe domnul Van der Hoph. E tocmai ora când
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]