2,691 matches
-
pictor ce venea ades, numai s-o vadă pe copilă îndrăgostit de vremi trecute din perioada juvenilă ,Într-un colț dosnic al tavernei picta preocupat,discret... XXVIII. FURNICA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016. Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
venea ades, numai s-o vadă pe copilă îndrăgostit de vremi trecute din perioada juvenilă ,Într-un colț dosnic al tavernei picta preocupat,discret... XXVIII. FURNICA, de Adriana Papuc, publicat în Ediția nr. 1861 din 04 februarie 2016. Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
04 februarie 2016. Furnica O furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spate Alta ,care se credea mai cu moț dintre surate . Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromon Și se trage (pe departe) din furnica Faraon. E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pata Că nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata! Într-o bună dimineață se desprinse de convoi Sub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi, Se ascunse
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
cănta o serenadă . Citește mai mult FurnicaO furnică ,nu tot aia ce ducea grăunte-n spateAlta ,care se credea mai cu moț dintre surate .Îi intrase-n cap (vezi-Doamne!)c-are nu ș’ce feromonși se trage (pe departe) din furnica Faraon.E mai nu știu cum ca ele i s-a pus nebunei pataCă nu vrea să mai lucreze cu suratele și gata!Într-o bună dimineață se desprinse de convoiSub pretext că-și murdărise piciorușele-n noroi,Se ascunse sub o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
de copil De câte ori rostim cuvântul mamă, Demultul vine-n astăzi și ne cheamă Să mai întoarcem timpul din exil. Mai este-n noi fărâm-aceea mică, Când teama de-ntunerec și tăcere Ne tresărea la orice adiere Iar inima ni se făcea... furnică. Ma este-n noi dorința de poveste Așa cum numai mama știe-a spune, Cu Prâslea cel Voinic și mere bune Și zâne, colindând, pe la ferestre. Mai este-n noi un dor de mângâiere Și de răsfăț... de zâmbetul tăcut, De
ATÂTEA GÂNDURI, MAMĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385297_a_386626]
-
sau chiar deces (Mazza et al. 2014). Dintre nevertebrate, 43 de specii alogene de insecte sunt considerate a avea un potențial impact negativ asupra sănătății umane la nivel european. Acestea sunt cuprinse în mai multe ordine, respectiv Hymenoptera (viespi și furnici), Diptera (țânțari), Lepidoptera (fluturi), Coleoptera (gândaci), Hemiptera (ploșnițe), Blattodea (carcalaci), Siphonaptera (purici) și Phthiraptera (păduchi). Efectele pot fi directe, ca urmare a înțepăturilor/mușcăturilor care cauzează dermatite și reacții alergice, sau indirecte, prin transmiterea unor agenți patogeni sau contaminarea hranei și/sau
PLAN NAȚIONAL DE ACȚIUNE din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/298216]
-
era galbenul respectiv, s-a căit. Legat de pâinea din mănăstire, aici s-a mai petrecut încă și o altă minune: când mănăstirea nu a dat masă la hram, de frica foametei, fiindcă nu aveau destule provizii, atunci milioane de furnici au început să care grâul din hambare. În amintirea acestei minuni, pocăindu-se înaintea lui Dumnezeu, monahii și-au luat canonul dragostei de a pune zilnic, la poarta mănăstirii, o ladă de lemn, cu pâine, la îndemâna tuturor pelerinilor ce îi
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
care face să apese asupra ei tot ce există? Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) despărțire Ce e o despărțire? O simplă separare de corpuri. definiție de Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni (1980) O furnică nu poate răsturna un munte, dar îl poate muta din loc... încet... bucațică cu bucațică. Marin Preda în Viața ca o pradă Puterea celui cu adevărat puternic astfel se manifestă: să știi că poți distruge pe cineva, să n-o
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
Reparații cu caracter de urgență pe carosabil asfaltat s-au realizat pe Calea Torontalului, Bd. L. Rebreanu și intersecția cu Calea Martirilor. Totodată, s-au efectuat lucrări de întreținere la carosabil de pământ și piatră spartă pe str. Virgilius, str. Furnicii, str. Călărași, str. Brateș, str. Vrancea. Operațiuni de întreținere a trotuarelor s-au realizat în Piața Huniade, Piața Eftimie Murgu și str. Alexandru Golescu.
Agenda2005-43-05-administratia () [Corola-journal/Journalistic/284316_a_285645]
-
Aradului (p), C. Lugojului (p), Drubeta (p), Cozia (p), Musicescu nr. 18, sc. A, B), Otelec (p), Cenad (p), Variaș (p), Lugoj - Zona Micro IV, blocurile 25-30, 34, 37-40, străzile Livezilor, Salcâmilor; Jdioara, Criciova, Balint, Bulza, Ghiroda (p) - străzile Luncani, Furnicii; Giarmata (p), Moșnița Nouă (p), Moravița (p), Cruceni (p). JOI: Timișoara (străzile Circumvalațiunii (p), Adolescenței nr. 14, Echitații nr. 1, 3, Anul 1848, Musicescu (p), Dimineții (p), Armoniei, Aurora, Marginei, C. Buziașului (p), Gr. Antipa, Ion Simu (p), Musicescu nr.
Agenda2005-09-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283443_a_284772]
-
care se înfășoară și însoțește omul de la naștere până la moarte, precum și a cenușii, cernută obsedant de dansatoare, care sugerează implacabilul, dar care poate deveni, în joacă, și leșie pentru spălatul părului. Nu întâmplător momentul artistic începe cu „Strânge omul ca furnica/ Nu rămâne cu nimica” și continuă, mai apoi, „Sâmbătă de dimineață m-o cătat moartea pe acasă/ M-o cătat și m-o găsit“. Pe site-ul www. spiritromanesc. go. ro, cu mențiunea „Această pagină este realizată cu acordului domnului
Agenda2005-11-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283489_a_284818]
-
Timișoara (străzile Sabinei (p), Ana Ipătescu (p), C. Șagului (p), Musicescu (p), Bd. Eroilor (p), Petöfi (p), Complexul Studențesc (p), Lidia (p), Brâncoveanu (p)), Rădmănești, Ohaba Română, Bară (p), Honorici, Dumbrava, Hodoni (p), Ghiroda (p) - străzile Dunărea, Brateș, Prieteniei, Cimbrului, Furnicii, Pelican; Jimbolia (p) - străzile Spre Nord, Slavici, Ștefan cel Mare, Spitalul TBC, Moară Can-Leo; Cenad (p), Lovrin (p), Gaiu Mic (p), Sânmartinu Sârbesc (p). VINERI: Timișoara (fără întreruperi programate), Rădmănești, Ohaba Română, Bară (p), Vișag, Hodoni (p). Citiri de regularizare
Agenda2005-12-05-util ptr dvs () [Corola-journal/Journalistic/283519_a_284848]
-
Până la urmă i-a plăcut chiar, și e unul dintre cei mai harnici curieri poștali de la firmă, unul care știe că scrisoarea aduce bucurii sau... , dar lui îi plac mai mult plicurile care aduc din cele bune... „E una dintre «furnicile» firmei noastre”, cum îi place lui Costi Oprina să-și alinte oamenii care „acoperă” cele 127 000 de case și apartamente din cele 43 de zone ale municipiului pe care le deservește acum firma poștală. Zonele sunt delimitate după cartierele
Agenda2005-22-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283755_a_285084]
-
bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe jos. Ciocârlia-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le poate fi de ajutor. Furnicile se grăbesc să strângă hrană, de prisosință să aibă peste iarnă. Greierii, de jale cântă trist și prelung prin toamnă târzie, în al serii amurg. În brațe răsfirate, Cerul plumburiu cuprinde Pământul cu tenu-i măsliniu. Pe creștet sărută copacii desfrunziți
ILUZII DE TOAMNA (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384627_a_385956]
-
care îl investighează cu toate mijlocele dăruite de Domnul ființei omenești, și după ce am discutat la telefon cu Domnia sa, am avut și mai clară în minte imaginea unei personalități care te copleșește prin dimensiunea sa omenească, prin truda ei de furnică, aplecată decenii de-a rândul asupra culturii pe care o sporește cu fiecare zi. Domnia sa face parte din oamenii mari pe care i-am întâlnit în lumea aceasta, prea plină de oameni mici. A doua personalitate este doamna Emilia Țuțuianu
CRONICA LITERARĂ LA VOLUMUL DE POEZIE ,,ÎN AMURG”, A POETEI EMILIA ŢUŢUIANU, AUTOR ŞTEFAN DUMITRESCU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382312_a_383641]
-
2015 Toate Articolele Autorului POETUL Ăstei lumi nesăbuite Când pricepe-i adevăr, În zdrențuite căpute Liniștit poți să și mori; Te-ai târât pe brânci, pe coate, Să ajungi până aici, Lasă-i pe-alții mai departe-n Mușuroiul de furnici... Și rămâi lumii de strajă Închipuit în eres, Lasă-te pătruns de vrajă, Cate alții...înțeles; Deapănă mereu poveste În troheu, dactil sau iamb; Ce-a fost ieri și astăzi este... La feștilă lordul Lamb Să dezlege mi se zbate
POEZII (LUI MIHAI EMINESCU) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382417_a_383746]
-
te-alături (ochii) poartă spre suflet ce murmură ruga, iubirii raspunsul, durerii căldura (gura) ceas perfect pentru `(o)menire o ia razna în iubire (inima) nuri la amiază ispită pe seară căldură în noapte și sevă de viață (sânii) zece furnici ce-nvață de mici s-alinte sau să strângă rod, să-nchipuie o cruce, să poarte-un inel, să fugă cu acul sau să-ncleșteze răul când strânsă-i suferința (degetele de la mâini) loc de descântec ce-absoarbe spre pântec
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
dropie adormită pe cuib. Treceam visători spre coline și umbra venea din ce în ce mai ușoara din urmă, se evapora ca apa la fiecare adiere de vânt. Spicele se aplecau in fața noastră greoaie, făceau mătănii până la talpa pământului unde frânghii negre de furnici amețite sunau din surle și trambițe vestind că peste câmpie se va năpusti în curând dezlănțuită furtuna. Și totuși ne era dor de drumuri. Taina asta n-o pot ști decât peregrinii. La marginea drumului pe o cruce de brad
SECETẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382503_a_383832]
-
Tocmai monstrul întâlnit frecvent pe stradă. Cultura vestică nu numește furtul ci „vulpe! restituie găina altfel te va vizita vânătorul cu lunga sa armă”. În plus, în renumite fabule apusene, munca este ridicată la loc de mare cinste (greierul și furnica) respectiv lăcomia este pedepsită (ursul rămas fără coadă). La noi lenea este preamărită. Până și-n rai asculți veșnic țambalele îngerilor, probabil și cu-n păhărel în față. Până și frumosul poem Miorița acceptă tâlhăria. Nu mai miră faptul că
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
te-alături (ochii) *poartă spre suflet ce murmură ruga, iubirii raspunsul, durerii căldura (gura) *ceas perfect pentru `(o)menire o ia razna în iubire (inima) nuri la amiază ispită pe seară căldură în noapte și sevă de viață (sânii) zece furnici ce-nvață de mici s-alinte sau să strângă rod, să-nchipuie o cruce, să poarte-un inel, să fugă cu acul sau să-ncleșteze răul când strânsă-i suferința (degetele de la mâini) loc de descântec ce-absoarbe spre pântec
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
plouat iar vântul norii îi alungă către zare și aduc lumină zorii risipind-o-n lumea mare harnic soarele-și ridică voinicia-n ziua nouă raza lui fiebinte strică lăcrămioarele de rouă s-au pornit din mușuroaie lungi șiraguri de furnici câte una mai greoaie o înghite un arici în înalturi ciocârlia stă de veghe peste toate risipindu-și melodia peste câmpuri cu bucate sus pe munți ca o năframă curcubeul desenează un tablou ce se destramă sub căldura de amiază
ZI DE VARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383626_a_384955]
-
Șade Moșul Niculai, Șade, șade dus pe gânduri Și citește niște rânduri Scrise de un băiețel Pe-o foaie de carnețel: „Dragă Moșule, te-aștept Nici nu știi, dar simt în piept Niște-nțepături, de zici Că s-au aciuat furnici. Rău de-am fost sau cumincior, Să îți spun nu mi-e ușor! Ce e foarte-adevărat Este că m-am și schimbat, Eu și cu colegii mei Suntem cei mai cuminței, Iar în marea traistă-a ta Cred că nu
SCRISOAREA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383106_a_384435]
-
o trădează cu orice bănuț primit de la București!), până ce se vor deștepta și va pune fapta și nu vorba la protejarea graiului etnicilor români. Desigur, gândul ne coboară în timp, la cei care chiar s-au sacrificat pentru românime, la Furnică și Sandu-Timoc, ca să folosesc doar două repere sentimentale, care au trecut pe sub furcile caudine ale unor decizii statale aberante fără să le pese de ce li se poate întâmpla dacă urmează blestemul românismului. Acum putem număra pe degete pe cei care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92370_a_93662]
-
plocon taman de la suratele Azore și-mi aduce umezeală adunată de pe Atlanticul dintre noi. Că veni vorba de umezeală, aici chiar că am o problemă. Vă spun un secret: n-am pic de apă dulce, nici cât să adăpi o furnică. Dar cui îi pasă? Totul e să știi cum să mă iei. Pietrișul meu mărunt și poros, nimic altceva decât lavă solidificată măcinată mărunt, sau, dacă vreți, piatră ponce, ca aceea pe care o folosim pentru călcâie, adună în alveolele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
m-am săturat să-i tot separ - e o zvârcolire absurdă. Cred ei că vor schimba, în bine, chipul lumii, propovăduind nesupunerea în locul înțelegerii? Cu maimuțăreala unei trăiri mimate pe scândura unei scene? Stupizi și cinici! Sadismul copiilor care ucid furnici smulgându-le capul! Sunt capabili de orice. Niciodată suficient de maturi, fiindcă, altfel, s-ar apleca asupra unor lucruri folositoare. Grav este că, prin „ideile” lor, abat de la rosturi sigure mulțimea. Mulțimile. Mulțimea mulțimilor. Astăzi Stațiunea, mâine țara! Sunt sătul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]