674 matches
-
elita puterilor economice mondiale, pare pentru sceptici o pagină de science-fiction. Metropolele unor state asiatice sunt În topul marilor capitale ale Mileniului al III-lea, ca urmare a unei strălucite politici manageriale de Îmbinare a arhitecturii tradiționale cu cea ultramodernă, futuristă, zgârie-norii au devenit ceva firesc În uriașele Business Center, ultimele Tower ce sfidează cerul În jur de 550 600 m (Petronas Twin Towers - Kuala-Lumpur, Oriental Pearl Power - Shanghai, Taipei 101 Tower - Taiwan; Songoko Incheon Twin Tower - Seul, care la finalizare
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dar, ca orice tip de leninism, orientat înspre viitor, nu înspre trecut. Acesta din urmă conta doar în măsura stabilirii unui raport "dialectic" între trecut și prezent; depozitarul fundamental al leninismului romantic va fi însă fără îndoială viitorul "comunist". Determinismul futurist al regimurilor leniniste poate fi înțeles pornind de la o idee marxistă. Friedrich Engels considera, în a sa Dialectică a naturii, că timpul și spațiul nu pot fi înțelese abstract ca fiind infinite. Dimpotrivă, infinitatea lor devine inteligibilă numai prin prisma
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
oribil în gurile deschise, distorsionate, ale cântăreților, mai cu seamă ale femeilor, când le vezi dinții albi și umezi, și interiorul roșu, însalivat, al gurii. În ansamblu, mătușa Estelle era pentru mine o figură simbolică, o figură modernă, aș spune futuristă, un soi de profetică ademenire a propriului meu viitor. Trăia într-o lume pe care mă hotărâsem să o descopăr și să o cuceresc pentru mine însumi. Și, într-un fel, am reușit, dar la vremea când eu ajunsesem regele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de victoriile acesteia împotriva austriecilor, dar și presată de teama de a fi asimilată de colosul din Est, care își adusese trupele și îi ocupase o parte considerabilă din teritoriu, inclusiv capitala 1. Al treilea tip de aliniere este cea futuristă adeseori, statele se aliniază unei puteri revizioniste considerând că schimbările pe care aceasta le promovează reprezintă viitorul sistemului internațional. Acest tip de comportament este de obicei indus de calitățile personale și carisma liderilor politici, precum și de ideologiile noi și dinamice
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
ai sistemului internațional, mai există încă două categorii: prima o reprezintă statele relativ mulțumite de statu-quo, dar care nu beneficiază de capacități suficiente pentru a putea contracara un mare stat revizionist, ele alegând de obicei strategii de conciliere sau aliniere futuristă. Cea de-a doua categorie o reprezintă statele relativ nemulțumite de statu-quo, la un moment dat, dar care nu beneficiază de capacitățile necesare pentru a se ridica în calitate de stat revizionist; prin urmare, de obicei au țeluri limitate în ceea ce privește expansiunea lor
Alianțele militare. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1520]
-
sa distinctă, Welles este considerat unul dintre cei mai de succes artiști dramatici din secolul al XX lea. Difuzarea de pe 30 octombrie a adaptării operei The War of the Worlds (H. G. Wells), i-a adus notorietate pe scara intențională. Amestecul futurist de format de buletin de știri, împreuna cu apeluri de la ascultători, au creat o stare de confuzie pentru cei ce au pierdut începutul. Rezultatul a fost instaurarea panicii printre oamenii care au crezut în veridicitatea buletinului de știri, aceștia rămânând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
jocurilor pe computer, a cyberspațiului și a biotehnologiilor a generat noi viziuni asupra ființei umane, percepută drept cyborg, avatar online sau entitate transgenică. Treptat a luat naștere un imaginar tehnocultural situat atât în planul realității concrete, cât și în teoriile futuriste ale diverșilor ingineri sau artiști, care, la începutul mileniului al treilea, par încă scenarii science-fiction, iar ființa umană este surprină la interfața dintre realitatea fizică, topografiile tehnologiilor informațional comunicaționale și imaginație. Jocurile pentru computer constituie o categorie de aplicații software
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
lui "ultima oră" introduce dubii serioase: sfîrșitul unei vieți? printr-o aluzie tematică mai puțin directă decît "tragicul" din textul jurnalistic sau știre de ultimă oră? și aluzie, în acest caz, la genul jurnalistic, desigur, dar mai ales la ideile futuriștilor, fascinați de rapiditatea circulației moderne a informației. Vom vedea mai departe că versurile lui Cendrars reduc lungimea și complexitatea frazelor din faptul divers al ziarului. Dispariția punctuației și versificarea enunțurilor plagiate modifică în profunzime sensul "acelorași" fraze. Schema 2 pune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trăsura, paznicii [...]. Testul cu acesta/aceasta, care ne permite să stabilim dacă avem două unități textuale elementare autonome, este revelator: Un glonte lovind de moarte calul. Acesta trăgea trăsura [...]. Referințe și lecturi recomandate - Jean-Michel ADAM: "Du fait divers au poème futuriste de Blaise Cendrars", cap. 8 al Linguistique textuelle, Paris, Nathan, 1999. - Michel CHAROLLES: "Les palans d'organisation du discours et leurs interactions" în S. Moirand et alii (ed.), Parcours linguistiques de discours spécialisés, Berne, Peter Lang, 1993: 301-304. - Bernard COMBETTES
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ambiții imperialiste asupra comunităților ve-cine; este cazul bascilor care au revendicat Navarra, și al intelectualilor Barcelonei care proclamau o Catalanie lărgită pînă în Baleare și în ținutul Valenciei. Toate acestea n-ar fi altceva decît niște peripeții ce relevă inventivitatea futuristă a noilor naționalități ale Spaniei, dacă nu s-ar porni de la premiza suprapunerii noțiunii de națiune asupra aceleia de spațiu teritorial. Din nefericire nu este așa. Statul Madrid și-a pierdut na-ționalitatea odată cu poporul și cu teritoriul. Problema este însă
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
consacrate ale simbolismului prezente aici (vioara, clavecinul, moartea). Momentul solemn ironizează acordurile grave ale poeziilor care aduc în discuție tema morții. Noi doi, un poem care a fost trecut în linia minulescianismului, e poate mai aproape ca viziune de textele futuriste ale lui Boris Pasternak 234. Și aici totul se aplatizează, nici universul interior nu reușește să scape de bidimensionalitatea lumii exterioare. A treia dimensiune a spațiului, cea lipsă, pare a fi tocmai aceea care ar fi asigurat lumii un anumit
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și speranța într-o răsplătire a ei viitoare, fie cît de tîrziu: „Și, dacă munca trosnește din brațe, din piatră, din fier, -/ Mulțimea anonimă se va avea în vedere”. Prin energetismul său, primul vers pare ieșit din condeiul unui poet futurist, suporter al mașinismului, iar cel de-al doilea dă o formă aparent optimistă obișnuitului său scepticism. Bacovia nu scapă din vedere nici aspectul constrîn-gător al muncii, - munca făcută de voie - de nevoie, la ore fixe: „Sirenele de muncă vibrează, plîngător
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cabinei unei femei care, cu un gest stânjenit, își încheie costumul. Nelăsându-se dominat de convențiile sociale, pictorul ajunge în acest tablou să reprezinte ,,paiața", o femeie cu forme impunătoare care dansa în cabarete pariziene (vezi tablourile lui Lautrec 71). Futuriștii, pictori îndrăgostiți de viteză, energie, acțiune, zgomot, dinamism, au avut ambiția de a introduce în artă mișcarea. Umberto Boccioni, fondatorul și exponentul futurismului, considera gestul o senzație dinamică eternizată ca atare. În operele futuriștilor predomină obiecte și forme descompuse, personaje
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pariziene (vezi tablourile lui Lautrec 71). Futuriștii, pictori îndrăgostiți de viteză, energie, acțiune, zgomot, dinamism, au avut ambiția de a introduce în artă mișcarea. Umberto Boccioni, fondatorul și exponentul futurismului, considera gestul o senzație dinamică eternizată ca atare. În operele futuriștilor predomină obiecte și forme descompuse, personaje în mișcare și planuri suprapuse, linii de rotație, tonuri de culoare de o mare vivacitate etc. Plasând întreaga operă sub semnul mișcării corpului, sculptorul François Auguste René Rodin pune accentul pe musculatura și flexibilitatea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a durat mai mult de un an și jumătate. În acest proces de durată s-au folsit peste 1700 de tone de oțel și pește 3000 de tone de beton au fost folosite pentru fundație. În capsulele cu un aer futurist pot încăpea până la 25 de persoane, aceste capsule fiind aduse cu trenul prin tunelul de sub Canalul Mânecii tocmai din Franța. Fiecare capsula are o lungime de 8 metri și cântărește 500 de kilograme. Axul lung de 25 de metri a
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Brînză Ştefania () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107371]
-
justițiari de casa scării se așază la masa de disecție și caută indicii prin măruntaiele personajelor. Discursul lor mimează logica romanelor lui Agatha Christie, gestica o împrumută strâmb din figurile lui Hercule Poirot, iar sentințele se dovedesc a fi mai futuriste decât concluziile anchetatorilor din serialul „CSI: New York“. Nimeni nu e dispus să urmărească firul analitic al lucrurilor, pentru că singura regulă a acestor momente cu „asasinați vestiți ai micului ecran“ e că nu există nici o regulă. Pseudo-ancheta televizată are un decor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
că regele Mihai a ușchit-o din țară cu un vagon plin de aur. Nu știu câți dintre foștii mei colegi de generație mai cred chestia asta. Nu știu nici câți dintre ei se proclamă acum vadimiști, aiuriști, liberaliști, liber-schimbiști, optimiști sau futuriști. Știu doar că, dacă nu au ratat emisiunea în care Ana de Bourbon a fost prezentă, se vor fi simțit, cumva, răzbunați pentru toate prostiile auzite în adolescență. P.S.: Am găsit, recent, într-un banc, cea mai bună caracterizare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
suprapopularea și poluarea, încălzirea globală și răcirea bruscă a vremii, masonii, evreii și implanturile de cipuri, guvernul unic mondial și secularizarea etc. Victimele suntem întotdeauna noi, oamenii obișnuiți. Iată un exemplu precis. După 2010, se scrie în faimoasa revistă The Futurist, vor apărea nanodispozitivele și nanoimplanturile. Ele vor permite înregistrarea tuturor convorbirilor din lume și supravegherea minuțioasă a oricărui locuitor al planetei. În joc ar fi un fel de control desăvârșit al umanității. Scenariul este numit evolutiv, adică științific, fiind plasat
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și o legiune de farsoare "specializate" în divinație. Există previziuni științifice corecte care au schimbat lumea, după cum există și un munte de inepții produse de mințile cărturărești ale timpului. Așadar, totul trebuie nuanțat și judecat diferit. Formulându-se astfel scenariile futuriste, remarcăm o încredere totală a autorilor în știință și mai puțin, sau deloc, în spiritualitate. Aceasta din urmă este ironizată și desconsiderată. Transpar de aici reminiscențele marxisto-pozitiviste ale fetișizării științei și progresului tehnic. Or, așa cum arăta frecvent (și) Mircea Eliade
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
laudă cu realizările lor în viață și despre aceștia se poate spune că sînt ,,irefutabili “ în relațiile cu femeile. Dacă asta au făcut pînă acum, (adică au fost ,,irefutabili “), desigur că asta vor face și în continuare, adică vor fi ,,futuriști “. Asta desigur, ,,recte “ pe lîngă alte activități din viața lor. Și desigur că aceștia vor rămîne în ,,analele “ (nu în unul sigur ) realizărilor deosebite. în acest caz, oare chiar nu se puteau găsi alte cuvinte, mai decente, care să exprime
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
st?rui dec�ț asupra faptului c? la fel procedeaz? Gilbert Luigi ?i �n cazul arhitecturii din ultimul secol, perioad? �n care au proliferat tentativele de �evadare� a acestei discipline din str?vechea familie a artelor plastice. Dup? Manifestul arhitecturii futuriste publicat de A. Șanț� Elia �n 1914 (?i, trebuie precizat, inspirat de Ma-nifestul futurismului al lui Marinetti), ia amploare tendin?a de racordare a arhitecturii la spiritul modernismului, pa-tronat de zeul-vitez?. Obiectivul prioritar al arhitecturii devine diversitatea ?i rapiditatea fluxului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
futurisme (Paris, 1909), �n acela?i timp profetic ?i iconoclast, �c? splendoarea lumii s-a �mbog??it cu o frumuse?e nou?: frumuse?ea vitezei�. Efectiv, A. Șanț�Elia (1888-1916), at�ț �n al s?u Manifeste de l�Architecture futuriste din 1914, c�ț ?i �n proiectele sale de oră? futurist (Citta Nova, 1914), dezvolt? viziuni ale unei metropole a c?rei monumentalitate ?ine de zg�rie-nori, precum ?i de diversitatea ?i rapiditatea fluxurilor celor mai diverse. De altfel, pentru
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
splendoarea lumii s-a �mbog??it cu o frumuse?e nou?: frumuse?ea vitezei�. Efectiv, A. Șanț�Elia (1888-1916), at�ț �n al s?u Manifeste de l�Architecture futuriste din 1914, c�ț ?i �n proiectele sale de oră? futurist (Citta Nova, 1914), dezvolt? viziuni ale unei metropole a c?rei monumentalitate ?ine de zg�rie-nori, precum ?i de diversitatea ?i rapiditatea fluxurilor celor mai diverse. De altfel, pentru M. Duchamp, interesat la acea epoc? de pozi?iile futuriste, arhetipul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
oră? futurist (Citta Nova, 1914), dezvolt? viziuni ale unei metropole a c?rei monumentalitate ?ine de zg�rie-nori, precum ?i de diversitatea ?i rapiditatea fluxurilor celor mai diverse. De altfel, pentru M. Duchamp, interesat la acea epoc? de pozi?iile futuriste, arhetipul oră-?ului futurist este New York, care �este �n sine o oper? de art?� (1915). O alt? abordare, măi pragmatic?, a raportului mă?în?-arhitectur? apare �n lucr?rile construite de germanul P.�Behrens (1868-1940) �n timpul colabor?rîi sale
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1914), dezvolt? viziuni ale unei metropole a c?rei monumentalitate ?ine de zg�rie-nori, precum ?i de diversitatea ?i rapiditatea fluxurilor celor mai diverse. De altfel, pentru M. Duchamp, interesat la acea epoc? de pozi?iile futuriste, arhetipul oră-?ului futurist este New York, care �este �n sine o oper? de art?� (1915). O alt? abordare, măi pragmatic?, a raportului mă?în?-arhitectur? apare �n lucr?rile construite de germanul P.�Behrens (1868-1940) �n timpul colabor?rîi sale cu societatea AEG din
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]