804 matches
-
mâna dreaptă, iar cu stânga mă țineam de stinghia patului ca să nu cad. Nu era o poziție care să favorizeze dorința de a face amor. Nasul meu se proptise undeva pe capul lui Midori și firele scurte de păr mă gâdilau când și când. Hai, spune-mi ceva, zise Midori cu fața îngropată în pieptul meu. Ce vrei să-ți spun? — Orice. Ceva care să-mi facă plăcere. — Ești foarte drăguță. — Rostește-mi și numele. Midori. — Ești foarte drăguță, Midori, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
îndelungată și ploioasă, pare de catifea. Oricât m-aș plânge de vremea din Anglia, iarbă ca a noastră primăvara n-are nimeni. Aș vrea să-mi dau pantofii jos și să-mi afund picioarele în ea, să simt cum îmi gâdilă tălpile și-mi intră printre degete, dar nu mă simt în stare să fac ceva așa de copilăresc în fața lui Jake. El e stăpân pe sine, echilibrat și trebuie să țin pasul cu el în materie de atitudine matură. Spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
gâfâind pe sub coroanele sărăcăcioase ale zarzărilor. Iarba și florile de câmp ne ajungeau până la genunchi. Aerul era șfichiuit de aeroplane și bombardiere: bondari, albine, viespi, musculițe. Cam o dată la treizeci de secunde înghițeam o insectă. Avea gust amărui și mă gâdila în timp ce bâzâia în josul faringelui. I-am dezvăluit Sabinei că mai ales musculițele conțin proteine. Ajunși în vârf, ne-am aruncat la rădăcina unui molid răcoros. Mi-am scos tenișii și mi-am afundat tălpile printre frunzele de afin. Sabina și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Uite ți-au roșit obrajii că m-ai făcut să-i strâng, o sărută Cezar când pe un obraz când pe celălalt. Nici Teofana nu se lăsa mai prejos când se trezea înaintea lui cezar. Îl strângea de nas, îl gâdila la urechi, dar el o lăsa să se joace, să-i răsfire părul prefăcându-se că doarme buștean. Atunci îi astupa gura cu buzele ei știind că aceasta aștepta Cezar. — M-ai trezit atât de frumos, iubita mea!se îmbrățișau
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
gazdă cumsecade ori nu vă place cafeluța mea? Prietenul vostru, cel lingușitor și galanton este, în schimb, numai ochișori și urechiușe! Ofensa regală, din glasul hârâit-alintat al Domnișoarei, îl smulge nemilos pe Avocat, din scurta lui reverie. Nările îi sunt gâdilate și dilatate pofticios, de aburii ce se înalță leneși, ca răsuflările unor djinni-copii, dinăuntrul a două mici minunății de porțelan, cu toartă: două gingirlii! Una, așezată în fața sa, pe masă, alta, în fața Poetului, vecin de scaun, care, terminând o frază
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
aș fi poftit, în veci, pe tine, papă-lapte, la priveghiu' și la mormântu' meu! Bâz-bâz-bâz! Paraditule! Ești olog la cap! Încetați, băi, odată! zice Dănuț, apăsat. Tu, Aligatorule, ești prea nervos. Ia mai termină cu ciorovăiala! Am impresia că te gâdilă-n cip-cirip. Ai limbrici? Gata! Potolește-te! Până la coadă și Vali este prieten cu tine. Cine, Buletin? Prieten cu mine?! Când or zbura porcu' și curcanu', braț la braț, din ocol! Poa' să fie el prieten și cu-ariciu', nu cu
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
soldați!... Destul ne-au batjocorit ciocoii!... Huo! huo!... Să nu trageți, fraților!... Prefectul împietrise pe șosea, privind vălmășagul de țărani și murmurând în neștire: ― Calm, calm, domnilor... Primul-procuror Grecescu rămăsese câțiva pași mai înapoi, iar maiorul, abia strunindu-și nerăbdarea, gâdila cu pintenii coastele calului, care dansa și trepida. Apoi din gloata țărănească țâșni deodată Anghelina lui Nistor Mucenicu, cu copilașul cel mic în brațe, cu basmaua alunecată pe spate și părul ciufulit. Ajunse până aproape de Baloleanu, zbierând și blestemând cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
scurte și împușcăturile trosniră cu același pârâit prelung. ― Domnule maior, domnule maior! strigă prefectul fără să-și poată dezmorți picioarele. Baia de sânge... Se opri amărât că iar i-a venit sângele pe limbă. Ba acuma parcă și mirosul îi gâdila nările. Tănăsescu întoarse capul spre el, dar nu răspunse decât printr-o privire disprețuitoare. În schimb rosti câteva comenzi care puseseră în mișcare zidul de soldați... Țăranii fugeau mâncând pământul, îmbulzindu-se, strivindu-se, urlând. Se îngrămădeau mai ales pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
o fi... ― Dacă așa o fi, în curând o să înoți în afurisitele alea de diamante. Râseră amândoi, Dallas, strident, distorsionat în difuzoarele lui Kane. Acesta din urmă scutură din cap pentru a scăpa de câțiva stropi de sudoare care-l gâdilau înfiorător. Acesta era inconvenientul combinezoanelor spațiale. Nu puteai șterge decât viziera. ― O.K. Deci nu e hrubă. Dar e o căldură tropicală colea jos. Înclinându-se ușor verifică instrumentele de pe piept. Se găsea destul de mult sub suprafață ca să fie vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
Ultima oară erau doi doctori acolo, trimiși special de la Centrală. S-au convins și ei. Nu simțeam fierul roșu, nici măcar pe limbă, și când mi-au curățat una din coaste cu bisturiul le-am spus să fie atenți, căci mă gâdil... Făgădău îl plesni cu cravașa, invizibilă, și tânărul începu să-și șteargă liniștit sângele de pe obraz. - Minunea e, reluă Făgădău, că nu știi ce te așteaptă. - Ba știu foarte bine: crematoriul. Dar ce folos, dacă nu vei fi și dumneata
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
azi v-o fată-ntre ele... bodogăne cu ochii la pojghița netopită de gheață de lângă șina tramvaiului. Un pas, încă unul, înaintează cu ochii la pojghița de gheață. Și, deodată, simte în tot corpul ceva. Ceva care o furnică, o gâdilă. Ca o gâdilătură simte în corp spaima de camionul care a dat pe neașteptate colțul și se apropie. Atât de tare simte în trupul ei greoi și bătrân spaima de mașină, încât i se pare că-i strânsă în haine
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se ciocnească ba de o mașină de făcut asfalt, ba de o grămadă verde-cenușie de piatră cubică, rămasă aici de când a început să se paveze strada. Iar el se sufoca în umbra îmbâcsită, cu broboane uleioase de transpirație care îl gâdilau sub guler, la rădăcina părului pomădat, între firele țepene, roșcate din mustață ; astfel că nu mai prididea să se șteargă cu batista cu monogramă. La un moment dat, nemaidovedind să se șteargă cu batista fină și ca să nu o terfelească
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
fost dat să ascult multă muzică franțuzească de calitate, iar multe din melodii îmi aduceau aminte de primii ani ai tinereții. Norocul meu este că dopurile pentru urechi atenuează în bună parte muzica și râsetele de afară. Alături de ele, îmi gâdilă auzul murmurul pârâlui Le Gravezon, care curge pe lângă casă. Duminică, 12 august: Lunas-Saint Gervais sur Mare: 30 km La ora 7 servesc micul dejun împreună cu gazdele, după care îmi fac provizii de apă (5 litri), căci astăzi voi parcurge 25
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu aceleași arme? ... Nu zace de aceleași boli? ... Nu se vindecă cu aceleași leacuri? Nu-i e cald și nu-i e frig și lui, tot vara și tot iarna, ca și creștinul? Dacă mă înțepi, nu sângerez? Dacă mă gâdili, nu chicotesc? Dacă îmi dai otravă, nu mă sfârșesc? ... Și dacă voi ne asupriți, noi să nu ne răzbunăm? ... Dacă suntem la fel cu voi, în toate celelalte, vă vom semăna și întru aceasta! Dacă un evreu asuprește pe un
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
să-i scoateți buletin de identitate. Hi! Hi! Puteți râde că a fost o glumă. Ha! Ha! Merci. Înseamnă că v-a plăcut deși e cam cretină. Mă rog.Vă rog să mă tutuiești dar nu prea tare, că mă gâdil. Hă! Hă! Și așează-te, domnule, mai comod. Unde? Pe piciorul meu stâng că pe dreptul țin filtrul de cafea.înainte să-ți completez asigurarea, te felicit pentru alegerea firmei noastre. Vei avea numai de câștigat. Roagă te să ai
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
încep ? Vă rog. Dar ce faceți ? Sunteți stripteuză ? Nu, domnule. Io s, conform anunțului, colecționară. De tatuaje ? Ași ! Io mi-s colecționară de vânătăi. Numa’, uite-aici, pe omoplatu ăsta, am pai’șpe, poți să și numeri că nu mă gâdil, dincoace trei’șpe, că-s mai noi, iar jos... Vă rog... Poți să mă rogi și-n genunchi, da’ pe-astea nu le expun decât cu acordul dumnealui. Uite-l. Sunteți impresarul ? S-avem pardon. Io mi-s producătorul. Dacă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
anul viitor cât de frumoși și delicați ați fost. Poveste de primăvară Iarna s-a sfârșit iar zilele sunt mai lungi și razele soarelui poposesc mai mult pe crengile copăceilor din grădină. Astăzi, de dimineață, o rază jucăușă l-a gâdilat în trunchi și în rămurelele subțiri. Începuse să se dezmorțească. Micul copăcel somnoros revenea la viață. Era amețit de soare și mai ales de gălăgia vrăbiilor ce zburau de colo-colo schimbându-și locul tot timpul între rămurele. O boare plăcută
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
și cântând în cea mai frumoasă grădină pe care o văzuseră vreodată. Prima zi de grădiniță Într-o dimineață ca oricare alta, poate că puțin mai devreme decât de obicei, mama s-a strecurat în camera domnișoarei Ingrid și a gâdilat-o ușor pe o tălpiță. - Hopa sus, Ingriduță! De azi mergem la grădiniță. - Grădinuuuță? (s-a întrebat Ingriduță, pe jumătate adormită.) - Mami, cum adică grădinuță? - Grădiniță! Nu grădinuță! Nu mai știi că ți-am povestit de căsuța aceea colorată cu
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
vrut să mă apuc să studiez temeinic zodiile și, probabil, aș fi făcut o nouă pasiune, ca aceea cu șahul, dar m-a iritat un amănunt. Mi-am zis că zodiacele uzează de o șmecherie cam ieftină când, ca să ne gâdile vanitatea, ne pun alături de nume cu rezonanță. În zodia mea, zodia Racului, s-au născut Proust, Rousseau, Kafka, Rembrandt, Pirandello, Lolobrigida. Ceea ce m-a făcut să și râd. Ce pot avea comun Proust și Lolobrigida? Și pe urmă câți imbecili
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
de firesc, așa de simplu! Totuși, am lăsat o portiță deschisă; dacă voia neapărat să-mi ceară deslușiri mă găsea acasă în fiecare după-amiază, ca de obicei. De fapt, voiam proteste, reproșuri, lacrimi. Adică întreg cortegiul de implorări care îmi gâdilaseră plăcut orgoliul de atâtea ori în astfel de împrejurări. Am expediat scrisoarea prin poștă și în clipa când a lunecat în cutie, am simțit o ușoară strângere de inimă. După aceea mi-am văzut de treburi, dar tot ce am
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
noaptea târziu... Am coborât scările ușor, plutind într-o dispoziție sufletească de plenitudine. Ce nerozie! În loc ca nesăbuita patimă cu care avusesem soția să mă pună pe gânduri, asemeni unui clopot de alarmă al ființei pândite de primejdie, dimpotrivă, îmi gâdila orgoliul avid de satisfacții: ― Măcar de și-ar da ea seama ce-a pierdut înșelîndu-mă! IV Eram așa de calm și de împăcat cu situația încît mi se părea că mă aflu într-o zonă din stăpânirea neverosimilului. Cum? Mă
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Ajunsesem la 28 de ani profesor universitar, ținând la un braț prezentul și la celălalt viitorul, iar în amândouă mâinile cheia miraculoasă cu care se deschide orice ușă. Am fost sărbătorit de colegi la Athenee-Palace. Toasturile, departe de a-mi gâdila amorul propriu, mă indispuneau știind că sânt de regulă apologetice. În schimb m-a emoționat elogiul fostului meu profesor Tîrnoveanu care îmi prezicea un viitor strălucit. (Ce păcat ― după o lună s-a stins din viață). Au venit și părinții
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
primul antract locurile lor rămaseră goale. Plecase cu bărbatu-său, nereușind să reziste până la urmă în vecinătatea mea și a polonezei. Mi-am frecat mâinile cu o satisfacție diabolică. În noaptea aceea am chefuit până în zori. Reușitele acestea mărunte îmi gâdilau, nici vorbă, orgoliul, dar erau departe de a mă satisface. Îi dăruisem casa, transferasem pe soțul ei, îl avansasem, și de curând colaboram regulat la ziarul pe care-l citea. Egal cu zero! Simțeam nevoia să înfăptuiesc ceva extraordinar, afară
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
mai mult. De ce te vindeci? De simdrom. Ce fel de simdrom? De simdromul tandreții. Cum e acela? Cum vezi acum. Nu-l văd. Îl simți,însă, da? Da. Îl simt. Parcă ți ar fi nițel răcoare; parcă ceva te-ar gâdila. Da. Mă gâdilă. Inima, mi-o gâdilă. Și creerii, mi-i gâdilă. Și tot corpul, mi-l furnică, punct cu punct. Așa. Nu mă slăbi. Strânge-mă. Și lasă-ți buzele, apăsat, să mi le amorțească, de drag și de
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
te vindeci? De simdrom. Ce fel de simdrom? De simdromul tandreții. Cum e acela? Cum vezi acum. Nu-l văd. Îl simți,însă, da? Da. Îl simt. Parcă ți ar fi nițel răcoare; parcă ceva te-ar gâdila. Da. Mă gâdilă. Inima, mi-o gâdilă. Și creerii, mi-i gâdilă. Și tot corpul, mi-l furnică, punct cu punct. Așa. Nu mă slăbi. Strânge-mă. Și lasă-ți buzele, apăsat, să mi le amorțească, de drag și de plăcere, pe ale
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]