660 matches
-
Duminică a Postului Mare. Se înnoptase demult, și Iorgu încă nu adormise. Noi gânduri năvăliră peste el ca o avalanșă. Ce se petrece în natură?! murmură el tulburat. În acest furnicar neîntrerupt de vietăți, în aparentă dezordine, și totuși, fiecare gâză cu rostul ei, într-o ordine perfectă. În fața acestei dovezi de ordine și echilibru, atât de departe de starea lui sufletească, cunoscu o amărăciune fără margini. Echilibrul său sufletesc era zguduit... vroia să plângă dar nu putea. Se simțea ca
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
bolnav și cuprins de o deznădejde atât de mare, că îi veni să urle, ca lupii... Fără să știe cum, se pomeni cu Biblia în mână, deschisă undeva la întâmplare. Ochii îi alergau peste rânduri... literele și cuvintele fugeau ca gâzele pe foaia de hârtie; nu reușea să le dea de înțeles. ”... si am văzut un cal negru si cel care stătea pe el, având o balanță în mâna sa... si am văzut un cal gălbui; si cel care stătea pe
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
odihna ta, pentru că Domnul ți-a făcut bine!... Sufletul meu se topeste în lacrimi, de întristare; întăreste-mă, după Cuvântul Tău!... Omul este ca o suflare, zilele lui sunt ca umbra care trece...” O închise. Prin minte, gândurile îi umblau ca gâzele. Inima, ca o sălbăticiune, i se zbătea în piept să-l spargă. ”- Viata e o nefericire... O crudă zădărnicie!... îi șopti rar mintea. Omul piere, ca o umbră!... Țărână și umbră, asta suntem!” - Doamne, am pierdut Fata... Nu rezist, simt
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
abia șoptit, neauzit... In cimitir vântul mângâia ierburile și frunzele copacilor înalți, care cu foșnetul lor cânta în șoaptă povestea celor adormiți de aici. Păsări care zboară și cântă prin copaci, flori firave tremurânde la adierea vântului, fluturi mângâindu-le... gâze căutându-și neobosite floarea favorită... Viața pulsează aici, cu zgomot măsurat, ținând tovărășie celor morți. Acolo, sub piatră... acolo își doarme somnul veșniciei și Vasilica... In genunchi, cu mâinile pe mormânt, Iorgu se ruga... -Fata, Fata!.. Tie, care m-ai
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
anume În care ultimii oameni ar fi agonizat, putrezind apoi prin case sau pe străzi pustii, omorîți de plăcere. Dar ce mai Însemnau toate acestea, de vreme ce chiar Întreg Pămîntul ar fi ajuns să sfîrșească odată și odată, de la om la gîză. Nu ar fi scăpat nici o suflare, nici bacteriile nu ar fi rezistat, pentru ca, ipotetic, Într-o nouă geneză-Darwin, să reapară, pe scara evoluției, fie și În miliarde de ani, vreun alt Adam, vreo altă Evă. Un alt Thomas, o altă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aceste acte tranzitorii în mersul vieții și visa la o dragoste nemaiîntâlnită. Iubirile lui Laur nu făceau obiectul unor întâmplări neobișnuite, ieșite din comun însă de fiecare dată se credea urmărit de cineva și nu uita permanent că era o gâză sub lupa creatorului. Exact cum el urmărea furnicile de mic copil, o inteligență devastatoare, neînțeleasă, era deasupra tuturor. Timp de ore întregi perseverau în zbaterile lor și nu le putea opri din drum folosind tot felul de obstacole< apă, paie
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
zic. Și-mi aduc aminte că unii îl caută la inimă, alții la cap. Caut sufletu și nu-l găsesc. S-a dus! îmi spun. A zburat când a venit moartea. Cum o fi? Ca un porumbel, sau ca o gîză?" Punea iar litra la gură și bea până-n fund... Cel puțin când oi muri eu, n-o să mai fie nevoie de spirt. Mațele mele stau bine-n drojdie. Acu vreo doi ani am fost la un doctor. Mi-era rău
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cerul în dimineața aceea, se mișca ușor în vânt. Mînă-mică sugea o creangă de măr și sucul bun îi rămânea în gură. Închisese ochii și umbla în neștire. - Bine mai e! oftă și Stăpânul. Prin iarba grasă a maidanului mișunau gâze albastre, cu aripi străvezii. Câte un bâzoi de muscan se arunca în aer și cădea amețit. Din cartiere se ridicau zmeie portocalii, cu cozi lungi, și se auzeau cum le trosnesc spetezele. Au ajuns pe la patru. Moșii se întindeau într-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Buruiana avea o tulpină lemnoasă, verzuie. Făcea la cap o gogoașă roșie, plină de spini, care se umfla ca un cimpoi. Alături creșteau loboda și pelinul argintiu. Pe frunzele lui se oglindea nopțile luna știrbă a Cuțaridei. Pământul mișuna de gâze albastre, împodobite cu aripi străvezii. Fata tramvaistului cunoștea cărăbușul greoi de gunoi, care abia se mișca sub zaua lui neagră, și lungile mustăți ale lăcustei, și pielea albicioasă a rimelor grase, și culoarea ochilor de broscoi, și amestecul țarinei, și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și fondau state, de procesii lungi de gâze roșii cari se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult îmblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât locuință
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
colea câte - un vârf verde de plop ori de castan. Acoperămintele țuguiete de olane mucigăite, bolta neagră a bisericei, zidurile împrejmuitoare risipite și năpustite în risipa lor de plante grase, de furnici ce-și fondau state, de procesii lungi de gâze roșii cari se soreau cu nespusă lene, poarta de stejar de o vechime seculară, scările de piatră tocite și mâncate de mult îmblet, toate astea laolaltă te făceau a crede că este mai mult o ruină oprită curiozității decât locuință
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
în detalii. Văzu, astfel, că pe calendarul de pe perete timpul rămăsese mult în urmă. În colțul din tavan unde se întâlneau cele trei dimensiuni, praful se tot depusese pe o pânză părăsită de păianjen care fremăta totuși de zbaterea unei gâze imaginare. Doar unul dintre cele două tuburi de neon funcționa, aruncând o lumină de care nu era nicio trebuință la ceasul de dimineață târzie. Iar pe chipiu începea să se contureze un cerc de sudoare, ca o aură înăbușită. Astfel
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cel Mare din Borzești, care se găsește în cartea lui G. Balș: "Bisericile lui Ștefan cel Mare"; 2) Să se corecteze câteva greșeli de limbă care nu se pot ierta unui autor academician. De exemplu: la pag. 5 se zice: "gâze de prin fânuri" în loc de fânețe; iar mai jos, în continuare, se scrie "Ștefăniță, așezat pe un butuc...", dar în ilustrația de la pag. 7, se vede că Ștefăniță stă ca judecător, pe o cioată de stejar, iar nu pe butuc. Butucul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nu-s în nimic, Decît la strai. GLOUCESTER: Pare-mi, vorbești mai bine. EDGAR: Hai, șir, aici e locul. Nu mișcă: grozav Și-amețitor să-ți arunci ochii-atît de jos. Ciori și stăncuțe la jumate hau zburînd Abia par niște gîze. La mijloc, în jos, Unu-agățat strînge mărar: de spaimă muncă! Pare-mi, mai mare nu-i decît un cap. Pescarii care umblă-acum pe țărm Appear like mice; and yond tall anchoring bark Diminished to her cock; her cock, a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
GLOUCESTER: Timbrul acestul glas mi-l amintesc: Nu-i regele? LEAR: Din creștet pînă-n tălpi. Cînd îi privesc, cum tremura supușii! Iert viața ăstul om. Care-i fu vină? Adulter? N-ai să mori. Pentru-un adulter? Cintezu-l face, -iar gîza aurita Curvește-n văzul meu. Prospere acuplarea; -al lui Gloucester bastard Mai bun fu cu-al lui tata decît fiicele-mi Făcute-ntre legalele cearșafuri. Desfrîu, dă-ți drumul, îmi lipsesc soldați! Priviți colo pe fandosita doamna, A cărei față
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
omului și a rolului omului în natură; dezvoltarea unui comportament responsabil față de natură. Conținuturile învățării au fost următoarele: 1) Lumea vie: Să trăiești în armonie cu natura; Plantele lumea verde a planetei; Din lumea animalelor; Lumea din adâncuri; Despre păsări; Gâzele - vietăți minuscule; De ce au nevoie plantele și animalele? Curiozități despre plante și animale. 2) Natura în pericol: Microbii; Poluarea aerului; Poluarea apei; Viețuitoare dispărute. 3)Ocrotirea naturii: Plante și animale ocrotite de lege; Monumente ale naturii; Rezervații naturale; Copiii - prietenii
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
utilizare. Prin anii 60”, dorindu-și cu ardoare un microscop , instrument rar pe atunci, își înjghebase unul dintr-un tub cu lentilele turnate, prelucrate și montate de dânsul , prin care îndemna musafirii să privească fina alcătuire a frunzelor sau foiala „gâzelor ” invizibile, dintr-o picătură de apă, mărite de scula sa năzdrăvană.Tânjind după o mașină de scris ticluia una fără tipe , care să scrie, cu mare viteză , deplasându-se pe deasupra hârtiei, idee ce avea să fie materializată în anii noștri
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de soare, că ei și doar ei sînt în stare să facă să tacă și ... privighetoarea“. După cum, și o sensibilitate rară răzbate din paginile cărții: pentru omul-om, pentru natura cea mare și cea mică, pentru arbori și păsări, și gîze... în cuvinte ce ating blestemul, autorii deplîng astfel soarta unui măr: Un topor plin de sîrg într-o noapte urîtă i-a dat brînci în rîpă de unde o mînă abrașă l-a tras și l-a dus la o casă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pe gură. Formele fructelor, dulcețile lor. Odihnitoare peisaje cu munți Văile toamnei sterilizate de alcoolul brândușei. Pădureanca, o silvană, o garçonne, o băiețoasă respiră concomitent o feminitate plină de gingășie; se invocă flori de tot felul (trandafir, ghiocei), fluturi, libelule, gâze; e tentată de petale și polen, de "colb de frunze". Fascinează germinația, triumfă timpul încolțirii, cel care "dă drumul tuturor sevelor". Acvaticul, ploile, umiditatea înseamnă fertilitate. Neadormit, gândul se trădează prin gest, prin Vorbă, prin Vis; spațiul memoriei devine "un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
2); respiră (2); suflare (2); sufocare (2); sursă (2); transparență (2); viața (2); vînt (2); zbor (2); -; aer; aere; aerob; albastru; anvelopă; aspirație; balon; boare; briză; bun; carbon; casă; cor; curent; dens; dependență; durere; esențial; fără; flori; fluturi; frumos; fulger; gîze; greu; gură; hidrogen; iarbă; imponderabilitate; inevitabil; inexistent; inspira; insuficiență; irespirabil; iubire; închis; leneș; liniște; mătură; moderat; mulțumire; murdar; muștar; nelimitat; cea mai mare nevoie; ok; parfumat; păsări; pluti; plutire; poluare; pompă; purificare; rafinat; răcoare; relaxare; a respinge; a respira; respir
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
767/276/79/197/0 furnică: harnică (151); mică (130); hărnicie (79); mic (53); insectă (51); harnic (39); mușuroi (33); muncă (14); animal (13); vietate (13); greier (8); gîndac (7); minuscul (7); putere (7); muncitor (6); muncitoare (5); pămînt (5); gîză (4); gospodină (4); greutate (4); milă (4); mîncărime (4); negru (4); furnicar (3); lupă (3); micuță (3); ploaie (3); albină (2); furnică (2); furnicuță (2); greiere (2); înțepătură (2); mărunt (2); ceva mic (2); mica (2); micuț (2); miniatură (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atentă; beat; beci; binecuvîntare; brad; cadou; carne; cîinele; colorate; corp; culoare; la culoare; curat; curînd; da; dar; descoperiri; dezinvolt; dinozaur; Dumnezeu; educație; emoție; entuziasm; eternitate; eu ființă; a fi; ființă vie; ființe vii; floare; floră; foarte; frumusețe; fug; fugă; gîndire; gîză; glas; grabă; gunoi; început; îndrăgostit; înflorit; înțelegere; întotdeauna; lemn; liber; luptător; mama; măreț; melancolic; mergător; minciună; mîndru; mit; moarte; mobil; moi; morcov; morgă; mormînt; morți; motivat; muncitor; natură; neamul; noroc; nou-născut; omorît; omul; ca omul; oportunitate; pas; pasăre; pămînt; persoană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și să conserve vasele de sânge din jurul diferitelor organe, obținând “inimi sau oase îmbrăcate în dantelă din cea mai fină” - Prof. Vasile Coțofan Există „Iisus cu o mie de fețe”- Varujan Vozganian A plecat pe tăcute, prea devreme, în lumea gâzelor lui- Teodor Georgescu A fost elevul lui Octavian Bancilă și Nicolae Tonitza- Aurel Peiu O hangiță frumoasă (Mirandolina) - Silvia Ponciu “Trenule mașină mică, Unde-l duci pe Ionică..” -Maria Tănase Să treci demn în lumea celor drepți!- părintele Toma Oancea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
niște "imne" închinate iubirii neprihănite; iubita este de cer, are o carnație diafană, aurie, părul ca mierea, ea este cântată eminescian: "Aș vrea din nou în față să te am/ să-mi mângâi cu privirea calmă ochii/ încet precum o gâză pe un ram/ de sufletul meu mut să te apropii". Cu volumul " Între floare și fruct" poetul parcă revine la poezie, versifică clasic, îngrijit și cu migală. Evoluția poetului este ciudată: reintegrări în pământul care respiră și palpită senzual, nostalgii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
fi rouă multă ori va fi pîclă e semn de an bogat. Dacă iarna, la zile mari, va fi promoroacă multă e semn de belșug în toate. Se crede că dacă se arată după ziua Sf. Simion Stîlpnicul [1 septembrie] gîzele roșii numite vă cuțele-domnului, săcările* și usturoiul vor fi mănoase. Se zice că, dacă iarna nu viscolește, în vara viitoare pînea nu va rodi mult. Dacă primăvara iese nalbă multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]