506 matches
-
București, 1927; Christoph von Schmid, Inelul pierdut, București, 1929, Jertfa Lilianei, București, 1930, Copilul crescut în peșteră, București, 1943, În căutarea norocului, cu desene de Pascal, București, 1943; ed. Sibiu, 1992; Hugh Lofting, Doctorul Mititelu, București, 1935; A. I. Manoff, Originea găgăuzilor, București, 1940. Repere bibliografice: Iacint, Două curente, „Macedonia”, 1901, 1; Lovinescu, Scrieri, V, 154, VI, 266; Iorga, Ist. lit. cont., II, 81-122; N. Iorga, O viață de om așa cum a fost, îngr. Valeriu Râpeanu și Sanda Râpeanu, introd. Valeriu Râpeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
întărea caracterul național unitar al statului. Potrivit recensământului din 1930, românii reprezentau 71,9 %, ungurii - 7,9 %, germanii - 4,1 %, evreii - 4,0 %, rutenii și ucrainenii - 3,2 %, rușii - 2,3 %, bulgarii - 1,0 %, țiganii - 1,5 %, turcii - 0,9 %, găgăuzii - 0,6 %, cehii și slovacii - 0,3 %, sârbii, croații și slovacii - 0,3 %, polonezii - 0,3 %, după care urmau, cu procente mai mici, grecii, tătarii, armenii, albanezii, huțanii și alte neamuri. În toate provinciile, românii dețineau majoritatea, de la majoritatea de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lipoveni (1,5 %), 640 de gospodării cu 3.200 de greci (0,7%), 530 de gosodării cu 2.650 de armeni (0,6 %), 241 de gospodării cu 1.205 bulgari (0,25%) și 241 de gospodării cu 1.205 de găgăuzi (0,25 %). În perioada următoare s-a declanșat un amplu proces de colonizare; în urma acestui proces și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de ocupație rusească, dar a continuat să dețină
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
integrantă a României, Basarabia a contribuit substanțial la asigurarea sporului natural al populației statului român. Structura etnică, conform Recensământului din 1930, era următoarea: 56,2 % români, 12,3 % ruși, 11 % ruteni, ucraineni, 7,2 % evrei, 5,7 % bulgari, 3,4 % găgăuzi, 2,8 % germani, 0,5 % țigani, 0,3 % polonezi, 0,3 % alte neamuri. Ca și în celelalte provincii aflate sub dominație străină, reducerea procentului deținut de români a fost rezultatul, în general, al politicii de deznaționalizare, de colonizări, de deportări
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
ruși - a trecut de la Rusia la România și Înapoi, În funcție de soarta războaielor. Cei patru milioane și jumătate de locuitori erau În principal moldoveni, dar cu două minorități importante (rusă și ucraineană) și un număr semnificativ de bulgari, evrei, țigani și găgăuzi (o populație ortodoxă de limbă turcă ce trăiește În zona Mării Negre). În acest amestec tipic imperial de popoare, cei mai mulți vorbesc românește, dar, sub regimul sovietic - pentru a fi ținuți la distanță de vecinii români -, cetățenii din Moldova au fost constrânși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
comunistă din Tiraspol (principalul oraș din estul Moldovei, dincolo de Nistru, unde rușii și ucrainenii formau majoritatea locală) a proclamat o Republică Socialistă Sovietică Transnistreană Autonomă; În prealabil, În sud-est se formase o Republică Socialistă Sovietică Găgăuză. Dat fiind faptul că găgăuzii nu numără mai mult de 160.000 și că „Transnistria” e o fâșie de pământ cu o suprafață de 4.000 de kilometri pătrați și cu o populație sub 500.000 de locuitori, apariția acestor „republici autonome” poate părea aberantă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]