601 matches
-
o sumă de valori sacre (propășirea patriei, binele obștesc, emanciparea culturală etc. etc.) sunt tot ce poate fi mai opus detașării ironic superioare a dandy-ului. De aici, poate, și ușorul lor dispreț pentru filfizonii români, pentru felul „de suprafață”, „găunos” În care a fost preluat un model apusean ce Își avea locul și rostul său În „civilizațiuni bătrâne”. Nu Într-o cultură atât de tânără ca a noastră. Dar În anii care au urmat? Mai putem Întâlni manifestări ale dandysmului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mirositoare? ARTUR: Tot ce-ați spus este perfect exact. GUFI: Asta e! Trebuie să facem odată și odată curat... Dar de slăbănog ce părere aveți? (Grubi) ARTUR: O fiară! GUFI: Așa! ARTUR: Am avut onoarea să-l cunosc personal. E găunos și nespălat. Un libidinos. GUFI: Nu vi se pare, totuși, că are un cap de rață? ARTUR: Un cap de rață? Da. Un cap de rață fiartă. Un cap ca o bucată de carne stoarsă de zeamă. E înrăit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
stranie reprezentație teatrală, pentru a face prima vizită oficială la E. Harrison, Îndrumătorul meu universitar. Am urcat o scară și am bătut la o ușă masivă care era ușor Întredeschisă. „Intră“, a rostit o voce de departe, cu o bruschețe găunoasă. Am traversat un fel de sală de așteptare și am intrat În biroul Îndrumătorului meu. Amurgul cafeniu sosise Înaintea mea. În birou nu era altă lumină decât licărirea unui cămin masiv lângă care ședea o siluetă Întunecată, Într-un fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
trăit pe atunci, au fost chinuiții acelor vremuri. Altele, și mai multe, par false, forțate, cele datorate unor autori care încearcă să „reconstituie“ acei ani și, mai ales, să judece acea vreme. Ghicești în acest fel de scrieri tonul fals, găunos al vechilor deprinderi propagandistice. Al minciunii propulsate prin lozinci, locuri comune și nesfârșite repetiții. Cei care au trăit și pot spune cum a fost sunt din ce în ce mai puțini. Cei care nu cunosc, dar judecă sunt din ce în ce mai mulți, mai fără de trecut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Exemplul cu emisiunea despre 23 August din vară de la TVR1 este concludent. Berbantul era literalmente speriat, bâlbâia nerozii și, la un moment dat, era (cred) chiar gata să o ia la fugă. Se blocase „prompterul“. Desigur, îl simți că-i găunos, fanfaron. Dar cei tineri care îl iau drept model nu știu nimic. Scriu despre el cu sentimentul jenant că mă „iau“ de el. Nu-mi pasă de el. Mi-e milă cel mult de mine, că-mi irosesc puterile (și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de neînțeles. Oricum, cu mesaj abscons unui cititor de după patru-cinci decenii, dacă nu și mai mult, de la consumarea faptelor. Un univers, acela al cenzurii, la urma urmei, grețos. Al inșilor duplicitari, siliți să slujească unui regim pe care-l vedeau găunos și totuși trebuiau să-l apere, cultivând minciuna. O duplicitate nu numai a lor, desigur, dar cultivată de ei, șlefuită de ei și transmisă, prin fel și fel de vițe ale minciunii, și în anii comunismului. Cenzura comunistă nu diferea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
nu știm să fim. * Orice mic-burghez așezat, mediocru și îngrămădit, își face un titlu de glorie din existența minabilă pe care o duce, nu ezită nici măcar o secundă să și-o propovăduiască, să se dea drept exemplu de măgar intolerant, găunos, îndreptățindu-se cu faptul că, împreună cu ceilalți ca el, legiune altminteri, știe că nu va dispărea până când nu va compromite și nu va terfeli tot ce nu e aidoma lui - viața însăși, adică. * Mitul Facerii debutează cu manifestările singurătății: divine
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
mi se pară că am găsit tonul adecvat. Să ceri cuiva iertare e un lucru complicat, un număr delicat de echilibristică între mândria țeapănă și remușcările lacrimogene, și, dacă nu te poți deschide cu adevărat în fața celuilalt, orice scuză sună găunos și fals. În timp ce lucram la versiunile succesive ale epistolei (din ce în ce mai deznădăjduit, condamnându-mă pentru tot ceea ce ieșise prost în viața mea, flagelându-mi bietul suflet putregăit ca un penitent medieval), mi-am amintit de o carte pe care mi-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
accesibilă și credibilă, pentru a transforma tentația indivi duală a imitării corpului publicitar într-un fenomen social. A încercat și Ceaușescu, la vremea lui, ceva de acest gen : alimentația rațională. Mitul pe care se întemeia era însă unul abstract și găunos : acela al „omului nou”, stăpîn și el pe propriul corp. Impus pentru a masca o penurie, și nu pentru a controla o abundență, acesta nu a con dus însă decît la forme ingenioase sau disperate de a-l eluda și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
acolo, mai la dreapta. Limba ascuțită a păsării a prins dușmanul prin crăpătura formată și l-a scos la judecată. Părul a răsuflat ușurat, iar doctorița a zburat spre alt copac. Acesta era un nuc bătrân, care avea o scorbură găunoasă chiar la încheietura ramurilor. Atunci ciocănitoarea și a amintit de pățania ei când a găsit scorbura în care veverița adunase alune și ea, ca o hoață, i le-a mâncat până când stăpâna comorii i-a rupt coada. Amintirea aceasta a
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
cadavrul mumificat și aproape intact, datorită uscăciunii aerului, al unei mari cămile înșeuate. O privi de aproape. Dinții săi mari încremeniseră într-un trist zâmbet al morții, găvanele ochilor erau goale, iar prin câteva găuri din piele se vedea interiorul găunos. Stătea în genunchi, cu gâtul întins pe nisip, cu privirea spre locul de unde venea Gacel, adică spre nord-est, ceea ce însemna că venise din sud-vest, deoarece cămilele, când mor de sete, își îndreaptă privirea, într-o ultimă speranță, spre locul unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
eram eu, care stăteam încă acolo, în casa mea, în bucătăria mea, cu micul meu dejun sfârâind pe grătar. Știam că asta era indiscutabila logică a situației și am încercat să revin la ea iar și iar, însă ideea părea găunoasă și fragilă ca o țesătură subțire aruncată peste un gol negru și adânc. Nu știam nimic despre Eric Sanderson. Cum naiba aș putea pretinde că sunt el? Mi-am luat micul dejun în fața televizorului, care încă trăncănea, și-am alcătuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de plastic din rucsac și-am băgat în ea, cu atenție, toate dictafoanele. Am înșfăcat și câteva pachete de baterii. Altceva? Altceva? — Altceva? mi-am întrebat imaginea din oglindă. Cuvintele îmi pulsară în urechi, devenind tot mai false și mai găunoase pe măsură ce răsunau tot mai adânc înăuntrul meu. Reflexia mea îmi aruncă o privire dezgustată și ezitantă, de parcă n-aș fi putut înțelege ceea ce tocmai spusesem. M-am sprijinit de perete ca să-mi revin, m-am întors și m-am îndreptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
contopea cu tapetul de pe perete; puțina lumină iradiată de scala aparatului de radio avea efectul unei lămpițe aprinse În odaia unui copil - un copil care se teme de Întuneric. În clipa aceea, se auzi o voce rostind, cu o veselie găunoasă: „Noapte bună, copii, noapte bună!“ Individul se prăbuși Într-unul dintre cele două fotolii și Începu să-și treacă degetele prin părul plin de mătreață. Era limpede că se simțea mai bine șezînd; În această poziție, umerii largi Îi ieșeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
serviciu de ceai pe care-l ai, cucoană? o Întrebă el tăios, ațintindu-și ochii asupra ceștii de un albastru strident. — Lăsați jos ceașca: se milogi doamna Bellairs, dar inspectorul o și spărsese, pocnind-o de perete. — Toartele ceștilor sînt găunoase, Îi explică el agentului. Nici nu știm cît de mici pot fi aceste filme. Trebuie căutat peste tot. Veți da socoteală! miorlăi doamna Bellairs. — Te Înșeli, cucoană, dumneata vei da socoteală! Informatorii aflați În slujba inamicului sînt pasibili de spînzurătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
alături emise un prim râgâit. — Ești obosită, Jacqueline..., comentă yogina; renunță la exercițiu, dacă nu-ți vine. Întinde-te, o să te alături grupului puțin mai târziu. Trebui, Într-adevăr, să se Întindă, În timp ce institutoarea karmică debita un discurs moleșitor și găunos, gen reclamă de apă minerală: — Intrați Într-o apă minunată și pură. Apa vă scaldă membrele, pântecul. Îi mulțumiți mumei voastre, Țărâna. Vă lipiți Încrezători de muma voastră, Țărâna. Simțiți-vă dorința. Vă mulțumiți vouă Înșivă pentru că v-ați dăruit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
el însuși, iar mai târziu, în parc, te sărută. Astfel iese din copilărie și devine adult. E un lucru serios, sărbătorit în familie. S‑a ajuns la un punct în care totul pare vid, fețele se dovedesc a fi măști găunoase, iar tu stai pe marginea unei prăpăstii adânci și nu știi încotro s‑o apuci etc. și suferi, stare care poate fi descrisă cu exactitate prin nenumărate expresii. Problema asta e întoarsă apoi pe toate fețele în micul cerc de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
zise Mangogul căscând și frecânduse la ochi, simt că-mi plesnește capul. Să nu mai aud că mi se vorbește vreodată de filosofie; conversațiile de acest gen sunt nesănătoase. Ieri m-am dus la culcare cu capul plin de idei găunoase, și-n loc să dorm ca un sultan ce sunt, mintea mea a trudit toată noaptea mai mult decât vor trudi cele ale miniștrilor mei Într-un an de zile. Îți vine să râzi; dar pentru a te convinge că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
bâlci : — Autorul ! Autorul între tineri ! Cei de la masa lungă se întorc spre noi, înveseliți, dar Omagiatul pare prins de conversația cu doamna abia sosită. — Noroc cu ăsta, șoptește Neagu. E neobosit, imprimă această permanentă senzație de mare dezbatere și tensiune. Găunoasă, firește, falsă, dar mobilizează atenția. Când oratorul ăsta se plictisește, ceea ce nu cred, sau obosește, ceea ce e imposibil, trebuie găsit ceva la fel de antrenant. Femei, poezie, estetică... gazda noastră să uite, sau măcar să-l ajut să nu-și amintească prea des
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
bine ce-i poate pielea Runei. Vindecătoarea aia blestemată avea să-i bănuiască tertipurile și vicleniile, așa că Runa trebuia să aleagă un loc pe care Vinas să nu-l dibuiască nicicum. - Acolo, spuse Runa deodată și ne arătă o stâncă găunoasă și mare, pe care abia dacă se putea urca un om Întreg, darămite unul ca Enkim. Numai că peste stâncă zăcea un copac prăvălit, găunos și uscat. - Zi-i lui Tatăl cum știi tu, mă Îndemnă Enkim. Zi-i ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Vinas să nu-l dibuiască nicicum. - Acolo, spuse Runa deodată și ne arătă o stâncă găunoasă și mare, pe care abia dacă se putea urca un om Întreg, darămite unul ca Enkim. Numai că peste stâncă zăcea un copac prăvălit, găunos și uscat. - Zi-i lui Tatăl cum știi tu, mă Îndemnă Enkim. Zi-i ca atunci, În apa cea mare! Hai, Krog! Of, of, Tată! N-am să fiu țanțoș și n-o să spun tocmai acum că nu mă Încred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
sistemul capitalist, ca pe unul prosper și demn. Vorbeau cu gura plină de cuvinte, despre drepturile omului, dar în cei 21 de ani scurși din 89, românii au înțeles foarte bine, cred eu, care sunt regulile capitalismului: minciuna, hoția, politicianismul găunos, sărăcirea galopantă a tuturor celor dezavantajați de soartă, un sistem de valori inversat în care analfabetul care din întâmplare are bani, este văzut drept elită a societății, crima organizată, genocidul unor popoare întregi pentru a le fura bogățiile naturale, sub
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
viitor, dar când urmează imediat „în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" gata, a făcut-o fiartă fiindcă, se știe acum prea bine, pe ce s-au clădit „spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" în perioada interbelică. Pe hoție, politicianism găunos, lăcomie, sărăcirea și înfometarea populației, „tunuri" economice răsunătoare, vânzarea de țară, perpetuarea relațiilor medievale în economia agrară, ignorarea și detestarea clasei muncitorilor și a țăranilor de la coarnele plugului, care de fapt erau singurii producători direcți a bunurilor sociale, interogatorii în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că, în ceea ce-l privește, a uitat și a iertat totul, așa că nu cred că vom avea probleme astă seară din partea asta. Medicii spun că e din nou un om normal, mai mult sau mai puțin. Mortimer auzi cât de găunos îi sunau vorbele și se detestă pentru asta. Chiar în după-amiaza aceea văzuse dovada că sora lui încă nu era normală, când o surprinsese hoinărind prin cele mai îndepărtate și sălbatice zone ale domeniului. Mortimer ieșise din cimitirul câinilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
alea de pe ecran? am întrebat. — Uneori se poate. Trebuie să ții apăsat butonul și până la urmă dispar. Apăsă butonul de pauză de mai multe ori. — E cam cețoasă, nu? — Tehnologia o să progreseze. Oricum, ar fi fost altceva decât un gest găunos de auto-promovare, asta trebuie să mă întreb? Pentru că știu precis c-o să spui acum: o să spui că orice încercare de a scoate în față autorul ar fi o întoarcere la formalism, o strategie inutilă de a muta accentul de pe subiectul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]