539 matches
-
Caragiale la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani 1997 -“ Norii” de Aristofan la Teatrul Sica Alexandrescu Brașov 1999 -“Trei surori “ de AP Cehov la Studioul Casandra 2000 -"Visând o limbă în care să ne înțelegem cu toții" de... Teatrul Radu Stâncă, Sibiu. 2002 -‘'Gaițele‘‘ la Teatrul Radu Stâncă din Sibiu 2002 - ‘‘Anonimul venețian‘‘, laTeatrul Radu Stâncă din Sibiu 2003 - ‘‘Norii‘‘ de Aristofan la Teatrul Radu Stâncă din Sibiu 2004 - ‘‘Vulpoiul‘‘ la Teatrul Radu Stâncă din Sibiu 2007 - ‘‘Cum vă place‘‘, ‘‘Visul unei nopți de
Florin Zamfirescu () [Corola-website/Science/308910_a_310239]
-
cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea răpitoarelor, ca. uliul păsărar, uliul porumbar, șorecarul comun, șoimul (Pernis apivarus), acvila țipătoare mică (Aquila pomarina). Acolo unde locul pădurilor a fost luat de fânețe naturale, terenuri arabile
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, exceptînd gaița, fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii. Rezervația forestieră Lepșa-Zboina ocupă o suprafață de 210,7 ha, fiind situată pe versantul sudic al
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis), gaița (Garrulus glandarius), diverse specii de pițigoi (Parus caeruleus, P. major) etc., aproape toate, exceptînd gaița, fiind ocrotite de lege și declarate monumente ale naturii. Rezervația forestieră Lepșa-Zboina ocupă o suprafață de 210,7 ha, fiind situată pe versantul sudic al Muntelui Zboina Neagră. Are o vegetație lemnoasă și alcătuire floristică aflate în stadiu aproape natural
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
a fost identificat șoarecele săritor de stepa, orbetele mic, hamsterul dobrogean, cârtita. Păsări un numar forate mare de specii: ghionoaiele, ciocănitoarele, ciuful de pădure, pițigoii, silviile, cinteza, florintele, sticletele, câneparul, sturzul cântător, uliul păsărar, șoarecele comun, porumbelul de scorbura, coțofana, gaița, prepelița, potârnichea. Raportat la extinderea Dobrogei numai în Podișul Dobrogei de Nord cuibăresc ciocănitoarea neagră, ciocănitoarea cu spatele alb, pițigoiul sur, silvia de zăvoi, pitulicea mică, cănărașul, sturzul de vâsc, mierla de piatră etc. O specie ce cuibărește în podișul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
lupul(Caniș lupus europaeus), iepurele(Lepus europaeus), viezurele(Meles meles), căprioara (Capreolus capreolus), ariciul(Erinaceus europaeus), nevăstuica (Mustela nivalis), dihorul(Mustela putorius). Unele dintre aceste animale atacă gospodăriile localnicilor, provocând pagube. Dintre păsările caracteristice zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
zonei amintim ciocănitoarea verzuie (Picuș canus), gaița (Garrulus gladorius), pupăza (Upupa epops) și corbul (Corvus corax), pasăre cuprinsă că piesa principala și în blazonul Huniazilor. În zona pădurilor de șes până la cele de munte se întâlnește și stăncuța(Corvus monedula), gaița(Garrulus glandarius), cinteza(Fringilla coelebs), pițigoiul(Parus caeruleus). La lacul de acumulare Cinciș s-au statornicit ratele sălbatice, iar în pădurile din apropiere au început să apară fazani. Fauna ichtiologică este reprezentată prin păstrăv (Salmo trutta fario) care ajungea până în
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
condiții de antrenament la un înalt nivel competitiv, a coordonat în perioada 1980-1986 echipa de tenis "Constructorul Hunedoara” în divizia A împreună cu frații Haradau și Adrian Marcu. Incris în Partidul Social Democrat în anul 1992 (la timpul respective, PDSR) , Doru Gaița a deținut funcțiile de consilier municipal Hunedoara în perioada 1992-1996, senator în Comisia Economică a Senatului în perioada 1996-2000 și a avut 12 inițiative legislative. În perioada1997-2001 a fost membru al OSCE-Organizatia pentru Securitate și Cooperare în Europa și Comisia
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
membru al Comitetului Județean Hunedoara al PSD. și membru al Consiliului Național al PSD. Din anul 2005 până în anul 2016 a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara al PSD, iar în perioada 2008-2016 a fost consilier județean din partea PSD. Doru Gaița a participat la sesiuni științifice în țară și străinătate la Montreal, Ottawa, Atena, Munchen, Lucerna, Nișă, Dusseldorf, Timișoara și Brașov, cu implicare directă în organizare și susțineri de lucrări științifice. În anul 2003 la Simpozionul științific al ECCS a fost
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
în Europa Centrală și în cea Continentală. Taigaua, spre deosebire de tundră, beneficiază de o faună bogată și variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele: animale - iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele, cățelul pământului (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
suprafețe relativ mici și predomină prunul și vișinul, cireșul și părul, gutuiul și nucul. Fauna este formata din mamifere ca iepurele de camp, caprioara, vulpea, porcul mistret precum si specii de pasari cum ar fi ratele si gastele salbatice, mierla, sturzul, gaița, ciocănitoarea, pițigoiul, acvila mica. Clima este temperat-continentală, influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală să fie mai redusă decât în restul țării ( 8- 9 C), cu precipitații variabile, cu ierni sărace
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre București, Dortmund, Londra, Madrid, Memmingen, München, Nürnberg, Stuttgart și Viena. Președinta Consiliului Județean Sibiu este Daniela Câmpean
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
și "aule" (Salh = "saule": salcie). "Gaule", așadar, nu vine din latină "Gallia" (care în franceză modernă ar fi evoluat în "Geaille" deoarece "ga" inițial urmat de "li" antevocal evoluează în "ja" sau "gea", ca în Galbinum = "jaune": galben, Gaiium = "geai": gaița, Gabatam = "jatte": strachina, Alium = "ail": usturoi, Filiam = "fille": față sau fiica). O părere originală a avut filologul român Ilie Gherghel, care după compararea documentelor istorice apărute în Imperiul Român de Răsărit a sugerat o origine romano-bizantină a cuvântului “valah”. Argumentația
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
McCaughrean adaugă la descrierea înfățișării sale, precizând că are ochi albaștri și păr blond deschis (sau o culoare mai deschisă decât negru). În acest roman, în Țara de Nicăieri este toamnă, astfel că Peter poartă o tunică cu pene de gaiță și frunze de arțar. În povestirile "Starcatcher" scrise de Dave Barry și Ridley Pearson, Peter are păr de culoare portocalie ca morcovii și ochi albaștri strălucitori. Ideea unui băiat care a refuzat să crească s-a bazat pe fratele mai
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
(n. 14 ianuarie 1929, Craiova - d. 2 august 1996, București) a fost un pictor scenograf și grafician român. S-a născut la Craiova în mahalaua Dudulenilor (aceiași Duduleni din piesa "Gaițele" de Alexandru Kirițescu). A urmat școala "Petrache Poenaru" și Liceul Comercial "Gheorghe Chițu" din Craiova. S-a înscris la Academia Comercială din București, dar după an a renunțat și s-a înmatriculat în 1949 la Institutul de Arte Plastice "Nicolae
Benedict Gănescu () [Corola-website/Science/318626_a_319955]
-
regia V. Moisescu T.De Comedie. „Mincinosul”C.Goldoni , regia Sanda Manu. „Machiaveli”, regia Alexander Hausvater. „Perimplin și Belisa” Fr.G.Lorca, regia Alexander Hausvater Ploiești. „Canibalii”C.Tabor, regia Alexander Hausvater Sibiu. „Pietonul Văzduhului”Ionesco,regia A.Hausvater T.Mundi. „Gaițele”Al.Chiritescu,regia Al.Sabados Ploiești. „Cymbeline”W.Shakespeare,regia A.Hausvater T.German Timișoara. „Prăpastiile Bucureștilor”M.Millo,regia Ada Lupu T.Nottara. „Egoistul”Regia Radu Beligan. „Eu cui mă adresez”P Shafer,R.Petre Bocor Avignion,Nottara. „D
Viorica Petrovici () [Corola-website/Science/321383_a_322712]
-
studiourile Centrului de Producție Cinematografică București cu sprijinul Departamentului Aviației Civile. Regizor secund a fost Ion P. Ion. Filmările de pe aerodromul aviației sportive au fost realizate la Aeroclubul „Aurel Vlaicu” din București, operatorul care a realizat imaginile aeriene fiind Dumitru Gaiță. Avionul care a realizat acrobațiile aeriene (lupingurile) a fost un aparat de zbor YR-ZBO. Muzica filmului a fost interpretată de Orchestra de Jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de artistul emerit Sile Dinicu. Filmul "" a fost vizionat de 1.435.358
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); păsări: ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"); reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, situri
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
le vor citi vor fi interesați de marile figuri ale teatrului românesc, de întâmplările din această lume a scenei (...)”". Printre piesele în care a jucat se numără „O scrisoare pierdută” - în rolul prefectului Tipătescu, „Vlaicu Vodă” - în rolul principal, „Viforul”, „Gaițele”. Este recunoscut faptul că nu agrea teatrul modern, un teatrul vulgar care nu mai ține seama de opera autorului. "„Nu mai pot sta în sală să văd vulgaritatea teatrului actual. Spre exemplu „Nora” lui Ibsen este o femeie pură, dar
Paul Mocanu (actor) () [Corola-website/Science/323159_a_324488]
-
Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări cu specii de: mierla ("Turdus merula"), presura (o specie din familia "Emberizidae"), ciocănitoare (o specie din familia "Picidae"), pupăza ("Upupa epops"), turtureaua ("Streptopelia țurțur"), cuc ("Cuculus canorus"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"), vrabie (specii din familia "Passeridae"), corb ("Corvus corax"), etc. În parcul natural situat la 4 km. sud de centrul municipiului Sibiu, se poate ajunge pe drumul județean 106A, ce leagă reședința de județ cu
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]