527 matches
-
împărțeau egal timpul și mâncarea era diferită se cuvenea aplicată o lege de control a averii stomacului Noroc că până la aplicare s-a schimbat orânduirea și comunarzii au devenit sclavi cu drepturi prea pline în cetate să fie aleși la galere de public Orânduirea comunei primitive A existat cândva și la noi o comună primitivă în care unii consăteni erau culegători alții vânători și pescari alții agricultori S-a terminat însă cu societatea tribală a fost retrasă de pe piața muncii de către
ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_566]
-
împărțeau egal timpul și mâncarea era diferită se cuvenea aplicată o lege de control a averii stomacului Noroc că până la aplicare s-a schimbat orânduirea și comunarzii au devenit sclavi cu drepturi prea pline în cetate să fie aleși la galere de public
ATELIER DE REPARAT IDEI by Valeriu Perianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/337_a_566]
-
și rochii negre la serviciu, așa că probabil era mai sigur să nu mă abat de la regulă. Am format numărul Penelopei de la bancă. Hei, eu sunt. Ce mai faci? —Ei... Ai un noroc chior că ai plecat din porcăria asta de galeră. Kelly mai are vreun post liber? Da, aș vrea eu. Dar ascultă, vrei să cunoști pe toată lumea În seara asta? —Pe toată lumea? —Ei, nu toată lumea, doar pe cei cu care lucrez direct. Știu că ne făcuserăm planuri, dar cum tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
bun pentru așezarea unui port, mai ales că acea moșie este izolată și nu-și poate desface avantajos produsele din cauza transportului costisitor pe uscat. De la Răcăciuni la Galați s-ar putea folosi pentru navigație: a) plute, b) șeici late, numite galere, c) și chiar ambarcațiuni trase printr-un remorcher piroscaf. Chiar de la Hangu, unde Bistricioara se varsă în Bistrița, s-au îmbarcat „de plăcere” numeroase persoane cu slugi, bagaje, droșcă și au ajuns la Galați. Este utilizabil și un alt sistem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
kile, având în vedere că prețul de cost al transportului terestru pentru o kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
kilă de grâu de la Răcăciuni la Galați este de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest ultim mijloc de transport fluvial puteau sconta pe un beneficiu de 3.401
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de 18 lei, atunci de fiecare plută s-ar obține un beneficiu de 165 lei. Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest ultim mijloc de transport fluvial puteau sconta pe un beneficiu de 3.401 galbeni. Castaing opina că pe Siret era preferabil
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vid -/ prea mult vid în istorie/ și toate nu mor decât să te-nvețe/ supunerea oarbă și spaima./ Nici alcoolul, nici stelele/ nu mă înșală./ Produșii hazardului, împăraților/ fără coroană, vai, vai,/ Robii sunt morți/ și cadavrele lor/ putrezesc în galere." Într-un "Psalm negru" cere cu umilință să i se schimbe soarta: "Doamne, istoria... Doamne, ia de la mine/ destinul acesta și dacă nu-mi poți hărăzi altă soartă,/ dă-mi o moarte înaltă." Există și o parte perisabilă a operei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Altfel spus, suferința cuvintelor, chiar și a celor în stare embrionară, abrutizate, torturate de utilizatorii incapabili a le percepe esența sacră și de a le metamorfoza în poezie: "carele cerului/ scârțâie/ sub povara cuvintelor/ cu mâinile legate/ cuvintelor/ trăgând la galere/ cuvintelor/ nerostite încă de oameni/ purtate pe brațe/ de necunoscutele puteri/ ale îngerilor" (Invazia lăcustelor). Nici agonia regnurilor din lumea naturală (Taina prefacerii în amintire), nici "golul dintre mine și tine", inutil umplut cu figuri duplicate ale femeii unice, iubite
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de morți la desfătare/ slăvita curte urcă guri de rai". Sau primele două din Purificat și bun: "E oboseala inimii o tobă/ vestind în gol intrarea în tăcere/ când Doamna trece în albastra robă/ ca un apus de secol la galere.// Nu-i mai îndemni privirile alpine/ întârziind o tăinuită nuntă?/ picioarele putridelor albine/ în stupi de aur tremurul descântă". Or, în imaginarul creștin, albinele reprezintă mai mult decât "principiul vital al acestui univers" (cf. cunoscutului Dicționar de simboluri, coord. Jean
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Combustii (1980) - au apărut în tiraje confidențiale, hors commerce, pentru bibliofili, rămânând fără vreun ecou din partea criticii. Abia Crepuscularia (1992) are parte de câteva consemnări. Sunt reunite aici în trei „cărți”: Accidente cantabile (1949), Incizii în inima vremii (1950) și Galerele crepusculare (1955), „versuri noi și poeme revăzute”, ce se fac ecoul periplului dramatic al lui V.: „Cum aș putea peste ani, să uit oare / inima temniței, ciocănitoare / cu zvâcnetul sub perdeaua de fum / a timpului? Dar mai cu seamă acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290503_a_291832]
-
o stare de tensiune emoțională intensă și dureroasă. Exemplu de temă progresată + tranzite + Revoluție Solară Exemplu: Jeanne (vezi tema natală la p., tema progresată la p. și Revoluția Solară la p.) Vă mai amintiți de Jeanne? Am lăsat-o „la galere” ca urmare a unui Îndelungat tranzit al lui Pluto În careu cu aglomerarea planetară din casa a VII-a, care subliniază importanța cuplului În viața ei. Acum veți afla urmarea evenimentelor, prin intermediul unei metodologii „complete”: temă progresată + tranzite + Revoluție Solară
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
aparținând unor autori străromâni ca Ioannes Cassianus, Niceta de Remesiana, Dionysius Exiguus, potrivit uzanței de a revendica scriitorii de expresie latină originari din propriul spațiu geografic. Versurile concepute în închisoare, cuprinse în Anii nimănui (1992), reluate și în Cântece de galeră (1996), au, cum spune autorul, „semnificație individuală și documentară”. Ele dau seamă de fragilitatea omului confruntat cu un destin potrivnic; supus recluziunii, insul se simte strivit de puterea vremelnică și invocă în ajutor divinitatea (Halucinantă). Unele poezii sunt evocări ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Valentin Strava (Gavril Pop), dar introduce și portrete ale unor magiștri precum Yves Auger, George Giuglea, D. D. Roșca sau Victor Papilian, continuând cu perioada refugiului după Dictatul de la Viena, succinte comentarii despre evenimentele din august 1944, cu „secvențe de galeră” și mărturii despre fruntașii țărăniști ori despre încercarea de reinserție socială. Martor nemijlocit, „un om în furtuna” veacului său, Ț. relatează în Însemnări de taină (1997), configurând scene de viață animate, atmosfera din redacția ziarului „Ardealul” ori reconstituie, în pagini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
Bulgăr), București, 1973; Opțiuni și retrospective, București, 1989; Anii nimănui, București, 1992; Amintiri și evocări, București, 1994; Pentru o nouă istorie a literaturii și culturii române vechi, București, 1994; Rememorări de istorie, literatură și cultură națională, București, 1994; Cântece de galeră, Timișoara, 1996; Interpretări și restituiri, București, 1996; Așteptând... Pagini de jurnal, Cluj-Napoca - Oradea, 1997; Însemnări de taină, București, 1997; Călătorii interioare, București, 1998; Călătorie prin veac (Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan), Arad, 1999; Secvențe din purgatoriu, București, 1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290150_a_291479]
-
în ființa mea neliniștită și ciudată i-a plăcut să se manifesteze spre deznădejdea mulților mei semeni." ION MINULESCU Toate decorurile și ceremoniile simboliste sunt în poezia lui Ion Minulescu (1881-1944); mistica numerelor din Maeterlinck, scheletele, sicriele, cavourile post-baudelairienilor, corăbiile, galerele, iahturile, gările, ploile, spitalele, adverbele majusculizate: "Ieri", "Mîine", numele proprii fastuoase, exotice (Bassora, Ecbatana, Cordova), totuși fără unda mistică, fără senzația de putrefacție și boală. Tristețile morale, "nervii" nu se realizează și poezia rămâne în genere luminoasă, aproape socială, cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
milioane, 1945, Hrisovul meu, 1947 ș.a.) 6 vol., Eugen Jebeleanu (Ceea ce nu se uită, 1945), Petru Vintilă (Poeme, 1945), Victor Torynopol (Cartea cu sânge, pâine și cocs, 1945), Ștefan Popescu (Se ridică ceața, 1945, Tuturor, 1948), Cicerone Theodorescu (Cântece de galeră, 1945), Ion Th. Ilea (Simfonia furtunilor, 1946), Sașa Pană (Poeme fără de imaginație, 1947), Veronica Porumbacu (Cântecele Babei Dochia, 1947) ș.a. Începând cu anul 1948, În poezie și proză, patosul social va fi călăuzit apre cel partinic și socialist: Victor Tulbure
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
la începutul secolului al XIV-lea și că începuse chiar să scadă. Acest declin va fi grăbit în mod dramatic de ciuma neagră, flagel uitat de aproape șapte secole. Adus din Asia centrală de caravanele de pe drumurile mătăsii și de galerele italiene în Mediterana, el atinge Marsilia la sfîrșitul lui 1347. În doi ani, epidemia face înconjurul regatului: "A treia parte din populație muri" (Froissart). Mai rău, bacilul ciumei, odată înrădăcinat, va provoca o dată la zece ani reveniri care vor împiedica
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
timp, era aprinsă de vîlvătăile aprige care se avîntau din coșurile pline de funingine, luminînd fiece parîmă a greementului, aidoma focurilor sacre ale grecilor din vechime. Corabia arzîndă înainta, parcă pusă pe o răzbunare cumplită. Așa vor fi lunecat și galerele încărcate cu smoală și cu pucioasă ale îndrăznețului Canaris din Hydria, ieșind la miezul nopții în porturile lor, cu pînze de flăcări în loc de vele, pentru a se abate asupra fregatelor turcești și a le mistui. După scoaterea lui de pe cazane
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Colonia Junonia și plasat sub protecția Iunonei, identificată cu Tanit (sau Tinnit), marea zeiță cartagineză. Odată cu căderea Cartaginei, situată la articularea celor două Mediterane, cea occidentală și cea orientală, centrul de putere din Mediterană s-a deplasat către Occident, iar galerele romane vor naviga de acum de-a lungul vechilor coaste punice 48. Victoria navală a Romei a fost cea a navelor de tip "V" sau "VI" (cu referire la numărul de vâslași pentru fiecare vâslă de pe aceeași bancă) "pline de
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
aparte, de rășină), și în amfore (cuvânt împrumutat din latinescul amphora, preluat la rândul lui din grecescul amphoreus, care semnifică vas cu două toarte) pentru transportul maritim. Arheologia submarină a scos la vedere numeroase amfore grecești și romane găsite în galerele scufundate. Ne putem face astfel o idee despre cantitățile mari de vinuri transalpine pe care le cumpărau galii până în jurul anului 25 î.Hr., perioadă în care aceste importuri galice aveau să se oprească. În Galia, instaurarea pax romana a permis
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
metamorfoze artistice explică faptul că doar sensibilitatea ne poate purta printr-un soi de muzeu imaginar. Vizita intelectuală ne ghidează în primă instanță spre splendida tavă a lui Exekias de la muzeul din Munich, pe care este reprezentat Dionisos întins pe galera lui, un butuc de viță de vie răsucit în jurul catargului lăsând să atârne greu din vrejii săi niște ciorchini mari. Pentru romani, vom alege din epicuriana casă de la Pompei a fraților Vettii una dintre frescele cu amorași, care ilustrează meșteșugurile
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a culturii, un breviar de considerații de imagologie, de istorie a mentalităților etc. Această pluritate intrinsecă a personalității, C. o descoperă și o observă în primul rând în propriul sine, și ea este semnificată ostentativ, histrionic, în Trei într-o galeră (1998), unde eul auctorial e divizat în trei „personaje” distincte: Bibulie (hipocoristicul plăsmuit spontan, cândva, de copilul Livius, ca urmare a deficienței ortofonice proprii vârstei foarte fragede, prin deformarea, probabil, a vocativului „Liviule”, e utilizat cu umor pentru a desemna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
Eseuri critice, Timișoara, 1983; Un Burgtheater provincial, București, 1984; Clopotul scufundat, București, 1988; Fragmente despre vid, București, 1992; Paradisul derizoriu. Jurnal despre indiferență, București, 1993; Viața în paranteză (Jurnal. 1965-1977), Timișoara, 1995; Cap și pajură, București, 1997; Trei într-o galeră, Cluj-Napoca, 1998; Caietele lui Cioran, Craiova, 1999; De la Sancho Panza la Cavalerul Tristei Figuri, Iași, 2001; & comp., Iași, 2003; „...pe mine nu contați”. Convorbiri cu Mircea Bențea, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un critic, RL, 1971, 51; Călinescu, Perspective
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
al poeziei noastre dacă comparăm poezia lui Eugen Jebeleanu din Inimi sub săbii cu Lidice sau Bălcescu, dacă comparăm volumul Ninei Cassian La scara 1/1 cu poezia Balada femeii care și-a pierdut iubitul în război sau Cântecele de galeră ale lui Cicerone Theodorescu cu Certificatul de alegător. Noi ne mândrim astăzi că poezia noastră este o poezie cu tendință, cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă de înaltele idealuri umane ale socialismului și comunismului. Ea nu vorbește câtorva
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]