KorAP: Find »[drukola/base=galie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...45 >

1,115 matches

Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473

între Cezar și Pompei, apoi între Octavian și Antonius. Prima lor victimă în Galia este Marsilia, care face greșeala de a servi drept tabără pentru Pompei: ea pierde prin aceasta cea mai mare parte a teritoriului și a privilegiilor sale. Galia nu este încă total cucerită: lui Octavian Augustus și împăraților primului secol le revine sarcina de a desăvîrși integrarea ei în Imperiu. Trofeele lui Augustus. În timpul domniei sale (31 î.I.C.-14 d.I.C.), împăratul Augustus intervine în mai multe reprize în

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
nu este încă total cucerită: lui Octavian Augustus și împăraților primului secol le revine sarcina de a desăvîrși integrarea ei în Imperiu. Trofeele lui Augustus. În timpul domniei sale (31 î.I.C.-14 d.I.C.), împăratul Augustus intervine în mai multe reprize în Galia, direct sau prin intermediul generalilor săi, cum ar fi Agrippa, pentru a reprima revoltele. După revolta din Aquitania în 28 î.I.C. el pune să se înalțe un *trofeu al victoriei la Saint-Bernard-de-Comminges pentru a comemora succesele sale în Spania și

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
sau prin intermediul generalilor săi, cum ar fi Agrippa, pentru a reprima revoltele. După revolta din Aquitania în 28 î.I.C. el pune să se înalțe un *trofeu al victoriei la Saint-Bernard-de-Comminges pentru a comemora succesele sale în Spania și în Galia. Îi rămîne cu toate acestea să întărească relațiile dintre Galia și Italia controlînd regiunile alpestre, locuite de o mulțime de popoare independente. În 57 î.I.C., o tentativă a unui emisar al lui Cezar, Galba, a eșuat. După ce i-a

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
reprima revoltele. După revolta din Aquitania în 28 î.I.C. el pune să se înalțe un *trofeu al victoriei la Saint-Bernard-de-Comminges pentru a comemora succesele sale în Spania și în Galia. Îi rămîne cu toate acestea să întărească relațiile dintre Galia și Italia controlînd regiunile alpestre, locuite de o mulțime de popoare independente. În 57 î.I.C., o tentativă a unui emisar al lui Cezar, Galba, a eșuat. După ce i-a învins pe salașii din valea orașului Aoste, victorie celebrată prin

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
cucerirea tuturor Alpilor din 16 pînă în 14 î.I.C. Succesul campaniilor sale este concretizat prin construirea trofeului din La Turbie, mai sus de Monaco, în 7-6 î.I.C. Acest trofeu marchează în același timp limitele oficiale între Italia și Galia. Forța armelor romane este glorificată în principal prin aceste două monumente din Pirinei și din Alpi. Obstacolul germanic. În schimb, trofeul ridicat în anul 9 î.I.C pe Elba este absolut iluzoriu: prezența germanilor pe Rin, dar și în

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
I.C., el proiectează să întindă Imperiul pînă la Elba: germanicul Arminius nimicește cele trei legiuni ale legatului Varus în anul 9 d.I.C. și pune capăt în mod definitiv acestui proiect. De acum înainte, regiunile renane constituie în același timp limitele Galiei și ale Imperiului. Revoltele nobilimii galice. Războiul dus de Roma pe Rin costă scump. Tiberius, succesorul lui Augustus, intensifică presiunea fiscală asupra popoarelor galice: cetățile scutite de impozite, ca acelea ale eduenilor și trevirilor, își pierd privilegiile. Exploatarea economică a

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
și ale Imperiului. Revoltele nobilimii galice. Războiul dus de Roma pe Rin costă scump. Tiberius, succesorul lui Augustus, intensifică presiunea fiscală asupra popoarelor galice: cetățile scutite de impozite, ca acelea ale eduenilor și trevirilor, își pierd privilegiile. Exploatarea economică a Galiei cu confiscările de pămînturi, recensămintele, conjugată cu creșterea impozitelor, agravează îndatorarea galilor. Atitudinea ostilă a lui Tiberius față de druizi favorizează dezvoltarea unei opoziții față de puterea romană. Astfel izbucnesc o serie de revolte în 21 d.I.C. Începută în regiunile de pe Loara

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
tulburări asociază problema germanică, succesiunea imperială și revoltele interne. Într-adevăr, sfîrșitul domniei lui Nero și moartea sa în 68 d.I.C. deschid o perioadă de criză și de confuzie în Imperiu. Conflictele între candidații la tronul imperial favorizează revoltele în Galia. Prima este de origine rurală, în jurul lui Maric, pe teritoriu eduen. El se proclamă eliberatorul galilor și atrage în jurul său pe oamenii de la țară. Nobilimea eduenă și armata romană colaborează pentru a înfrînge această răscoală populară, prim exemplu de revolte

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
în jurul lui Maric, pe teritoriu eduen. El se proclamă eliberatorul galilor și atrage în jurul său pe oamenii de la țară. Nobilimea eduenă și armata romană colaborează pentru a înfrînge această răscoală populară, prim exemplu de revolte țărănești în Franța. Între timp, Galia este trecută sub controlul unui *legat de legiune, Vitellius, proclamat împărat de trupele sale. Un ofițer de origine germanică, batavul Civilis, se revoltă și, împreună cu alți germanici, încearcă să-și întemeieze un domeniu pe Rin. Moartea lui Vitellius lasă cîmp

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
acestă situație pentru a proclama, în 70 d.I.C., pe Rin, Imperiul Galilor. Dar delegații cetăților galice, reuniți la Reims, refuză acest imperiu și-și afirmă fidelitatea față de Roma și noul împărat Vespasian: nobilimea galică alege pacea romană. Odată revolta înfrîntă, Galia se angajează, începînd cu Vespasian, într-o integrare profundă în lumea romană, care îi asigură pentru un secol o perioadă de pace și de prosperitate. DOCUMENT 1 Fortificațiile lui Cezar în fața Alesiei "(...) Cezar întreprinse lucrările următoare (...) El săpă două șanțuri

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
conducătorului galilor, măsurînd 7m înălțime, la Alise-Sainte-Reine, în 1865. Această statuie domină și astăzi în înălțime actualul tîrg Alise. 4. Noile puteri (secolul I î.I.C.secolul I d.I.C.) Organizată în provincii și în cetăți care se adaptează dreptului roman, Galia se transformă sub protecția armatei care apără frontierele și în cadrul unificator al aceluiași sistem administrativ și al aceluiași cult imperial. În anii care urmează cuceririi Galiei de către Cezar, autoritatea Romei asupra teritoriului galic se întărește. Dar riscurile războiului civil nu

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
secolul I d.I.C.) Organizată în provincii și în cetăți care se adaptează dreptului roman, Galia se transformă sub protecția armatei care apără frontierele și în cadrul unificator al aceluiași sistem administrativ și al aceluiași cult imperial. În anii care urmează cuceririi Galiei de către Cezar, autoritatea Romei asupra teritoriului galic se întărește. Dar riscurile războiului civil nu permit să i se dea un statut definitiv. A fost nevoie de mai mult de 30 de ani pentru a-i preciza conturul provincial. Între timp

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
de popoare, Roma caută să întărească coeziunea țării și să-și consolideze dominația folosind în sînul cetăților pe foștii notabili gali. Sistemul provincial (harta 2, p. 411). Condițiile generale. Una din primele condițiile indispensabile pentru o integrare mai strînsă a Galiei în lumea romană este dezvoltarea unei rețele de cetăți. Mai multe înființări de *colonii romane completează primele întemeieri în Galia de Sud. Narbonne primește în 45 î.I.C. un nou lot de coloni, format din veterani din armata lui Cezar

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
gali. Sistemul provincial (harta 2, p. 411). Condițiile generale. Una din primele condițiile indispensabile pentru o integrare mai strînsă a Galiei în lumea romană este dezvoltarea unei rețele de cetăți. Mai multe înființări de *colonii romane completează primele întemeieri în Galia de Sud. Narbonne primește în 45 î.I.C. un nou lot de coloni, format din veterani din armata lui Cezar. Tot veterani ai lui Cezar sau Augustus sînt la originea întemeierilor de la Béziers, Fréjus Arles și Orange. Vienne și Valence

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
lui Cezar. Tot veterani ai lui Cezar sau Augustus sînt la originea întemeierilor de la Béziers, Fréjus Arles și Orange. Vienne și Valence primesc de asemenea titlul de colonie romană. Etapă către cetățenia romană, *dreptul latin este permis cetăților indigene ale Galiei transalpine, cu titlul de colonie pentru unele ca Nîmes. În 43 î.I.C, Lucius Munatius Plancus fondează, la hotarele Galiei Transalpine și ale noilor teritorii, colonia romană Lugdunum (Lyon), chemată să joace un rol esențial în sistemul provincial. În

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Valence primesc de asemenea titlul de colonie romană. Etapă către cetățenia romană, *dreptul latin este permis cetăților indigene ale Galiei transalpine, cu titlul de colonie pentru unele ca Nîmes. În 43 î.I.C, Lucius Munatius Plancus fondează, la hotarele Galiei Transalpine și ale noilor teritorii, colonia romană Lugdunum (Lyon), chemată să joace un rol esențial în sistemul provincial. În Galia pletoasă, epoca lui Cezar și Augustus este martora formării unui număr important de cetăți care fac dovada, prin numele lor

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
transalpine, cu titlul de colonie pentru unele ca Nîmes. În 43 î.I.C, Lucius Munatius Plancus fondează, la hotarele Galiei Transalpine și ale noilor teritorii, colonia romană Lugdunum (Lyon), chemată să joace un rol esențial în sistemul provincial. În Galia pletoasă, epoca lui Cezar și Augustus este martora formării unui număr important de cetăți care fac dovada, prin numele lor în Augustus, Iulius sau Cezar, a intervenției oficiale a puterii: Augustodunum (Autun, la poalele muntelui Beuvray, fostul Bibracte), Iuliomagus (Angers

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
impozite. În același timp, Augustus îi încredințează ginerelui său, Agrippa, grija de a trasa marile linii ale rețelei rutiere adaptată la noile nevoi ale cuceritorului. Astfel Lyonul devine punctul de plecare a unui ansamblu de drumuri răspîndite pe toată suprafața Galiei, iar axa Ron-ocean este realizată prin legătura Lyon-Saintes, cetate creată în aceeași epocă cu drumul, pe la 20 î.I.C. Provincia Narbonnaise. Paralel cu aceste întemeieri, guvernul imperial stabilește noua repartiție provincială, care se face în mai multe etape. În 27

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
pe la 20 î.I.C. Provincia Narbonnaise. Paralel cu aceste întemeieri, guvernul imperial stabilește noua repartiție provincială, care se face în mai multe etape. În 27 î.I.C., gestiunea provinciilor este împărțită între *Senatul Romei și împărat. La această dată, toată Galia este controlată de împărat, dar în 22 î.I.C, Augustus decide să dea Galia transalpină Senatului. De acum înainte, această provincie ia numele de Gallia Narbonensis, Galia narboneză. Ea este administrată de Senat, care trimite acolo un guvernator ales

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
provincială, care se face în mai multe etape. În 27 î.I.C., gestiunea provinciilor este împărțită între *Senatul Romei și împărat. La această dată, toată Galia este controlată de împărat, dar în 22 î.I.C, Augustus decide să dea Galia transalpină Senatului. De acum înainte, această provincie ia numele de Gallia Narbonensis, Galia narboneză. Ea este administrată de Senat, care trimite acolo un guvernator ales pentru un an dintre foștii *pretori. El poartă titlul ofocial de *proconsul și are reședința

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
provinciilor este împărțită între *Senatul Romei și împărat. La această dată, toată Galia este controlată de împărat, dar în 22 î.I.C, Augustus decide să dea Galia transalpină Senatului. De acum înainte, această provincie ia numele de Gallia Narbonensis, Galia narboneză. Ea este administrată de Senat, care trimite acolo un guvernator ales pentru un an dintre foștii *pretori. El poartă titlul ofocial de *proconsul și are reședința la Narbonne. Cele trei Galii. Sub acest nume, Tres Galliae, desemnează sursele ansamblul

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
narboneză. Ea este administrată de Senat, care trimite acolo un guvernator ales pentru un an dintre foștii *pretori. El poartă titlul ofocial de *proconsul și are reședința la Narbonne. Cele trei Galii. Sub acest nume, Tres Galliae, desemnează sursele ansamblul Galiei pletoase pe care Augustus, între 16 și 13 î.I.C., o divizează în trei provincii. Aceste provincii sînt conduse de cîte un guvernator desemnat de împărat pentru o perioadă de circa trei ani și ales de asemenea dintre senatorii foști

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
cucerite, aceste cetăți sînt totuși supuse impozitelor directe, cu excepția cazurilor cînd au obținut ius Italicum, *dreptul italic, care asimilează pămîntul lor cu pămîntul italian și le dispensează de impozite directe: este cazul Lyonului și al cetății Vienne. Unele cetăți ale Galiei primesc și rîvnitul titlu de colonie romană: de exemplu, Autun, colonia Flavia Augustodunum, sau Die, colonia dea Augusta. Structurile cetății. Cetatea este condusă din castelul principal de magistrați și de un consiliu municipal după modelul Romei. Consiliul sau curia formează

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
Augustodunum, sau Die, colonia dea Augusta. Structurile cetății. Cetatea este condusă din castelul principal de magistrați și de un consiliu municipal după modelul Romei. Consiliul sau curia formează *ordo decurionum, ordinul decurionilor, al cărui număr nu este cunoscut în cazul Galiei (între 30 și 100 de decurioni, în funcție de cetate). Cetățenii intră în *curie în funcție de avuție și de cariera lor de magistrat. Ei sînt desemnați la fiecare cinci ani de doi sau patru magistrați, duumviri sau cvadrumviri aleși pe cinci ani, care

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
d.I.C. în fața Senatului Romei și cunoscut și prin intermediul unui pasaj din Annales al istoricului Tacitus. În urma unui demers al unor notabili galici, Claudiu anunță Senatului dorința sa de a permite accesul la magistraturile romane, ius honorum, tuturor cetățenilor romani din Galia, inclusiv celor care aparțin unei cetăți latine. Senatul acceptă cu reticență pentru edueni (document 1, p.57), dar această concesionare a trebuit să fie apoi extinsă și la alte cetăți. În acest fel, în cursul secolului I, nobilimea galică se

Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]