688 matches
-
cu un impact mai cuprinzător și mai aproape de viața cea de toate zilele. Eseurile problematice și de critică literară (inclusiv recenzia, cronica, studiul, comentariul) constituie un sector aparte, deși corelativ. Memorialistica se înrudește mai mult cu literatura, la frontiera dintre gazetăria propriu-zisă și beletristică, fie, aceasta din urmă, și autenticistă. După criteriul atât de râvnit al experienței trăite direct, între aceste zone există interferențe confraterne cu reportajul literar. Nicidecum literaturizat, ci expresiv scriptural. Contiguitatea nu împiedică discutarea oarecum separată a părților
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
mai totdeauna combativă și cu simțul unei moralități indiscutabile și declarate: Am încă prejudecata unei moralități a scrisului în acest sens că nu-l accept decât în măsura în care caută un adevăr și exprimă o sinceritate. Și împac această credință cu meșteșugul gazetăriei, prețuindu-l pe acesta numai până unde exercițiul lui izbutește să forțeze spontaneitatea și să înlesnească după voia sa găsirea imediată a cuvântului, fără să-i strice însă niciodată înțelesul. Probabil că acesta este ajutorul pe care gazetăria îl dă
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
cu meșteșugul gazetăriei, prețuindu-l pe acesta numai până unde exercițiul lui izbutește să forțeze spontaneitatea și să înlesnească după voia sa găsirea imediată a cuvântului, fără să-i strice însă niciodată înțelesul. Probabil că acesta este ajutorul pe care gazetăria îl dă scriitorului: îl învață cum să dispună de gândurile lui într-un moment de indiferență sufletească și cum să se dispenseze de ceea ce se chema odinioară Ťinspirațieť".2 Vecinătatea cu arta contează numai în măsura în care această disciplină, gazetăria, deține o
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
pe care gazetăria îl dă scriitorului: îl învață cum să dispună de gândurile lui într-un moment de indiferență sufletească și cum să se dispenseze de ceea ce se chema odinioară Ťinspirațieť".2 Vecinătatea cu arta contează numai în măsura în care această disciplină, gazetăria, deține o altă expresivitate, și anume "expresivitatea faptului brut, elementar, nediscutat, direct și autentic". Fără poză și trivialitatea situațiilor ocazionale, fără redundanță adjectivală și poetizantă, fără paranteze și speculații: Întâmplarea crudă, sub aspectul ei imediat, surprinsă de ochiul unui om
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
nud", respinge orice fals literar, "umilește definitiv clișeele meșteșugarului". În articolul inspirat de evenimentul rar și de moravuri socio-umane își găsește virtutea exercițiul intelectual, "adevărata aritmetică zilnică" și, în acest fel, materialul are puterea de a nu fi repede perisabil. Gazetăria serioasă, admite Sebastian, oferă nu doar cea mai bună priză la realitate, ci și asupra insului lăuntric, contact direct, spontan, "mergând simplu către resorturile inteligenței, declanșând asociații de idei și făcân-d-o dintr-o dată să trăiască". "Grația" ei, a gazetăriei, provine
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
perisabil. Gazetăria serioasă, admite Sebastian, oferă nu doar cea mai bună priză la realitate, ci și asupra insului lăuntric, contact direct, spontan, "mergând simplu către resorturile inteligenței, declanșând asociații de idei și făcân-d-o dintr-o dată să trăiască". "Grația" ei, a gazetăriei, provine din libertatea mișcării și a cuvântului, din simetrie și limpezime, din slujirea adevărului adevărat. Insistă Sebastian: e o noblețe a scrisului zilnic, profund, îndrăzneț, fără ostentație, după cum există și gazetărie cel puțin de condiție îndoielnică, bunăoară foiletoanele "de ocazie
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
și făcân-d-o dintr-o dată să trăiască". "Grația" ei, a gazetăriei, provine din libertatea mișcării și a cuvântului, din simetrie și limpezime, din slujirea adevărului adevărat. Insistă Sebastian: e o noblețe a scrisului zilnic, profund, îndrăzneț, fără ostentație, după cum există și gazetărie cel puțin de condiție îndoielnică, bunăoară foiletoanele "de ocazie", glosările festiviste, precum și subiectele "ursuze și sterpe", "dezolante din fire", cu "muză mediocră și trivială", care meschinizează scrisul și îi răpește libertatea morală 4. Despre foileton, Sebastian are mereu cuvinte elogioase
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
-l la temelia construcției culturii românești, prin faptul că a suplinit o vreme funcția cărții și a revistei: "ideile noastre au fost nevoite să circule cu gazeta, odată cu vestea ultimei critice și în vecinătatea editorialului politic"5. Pentru scriitorul veritabil, gazetăria nu ucide stilul, îi consolidează autenticitatea, după cum calofilia este oriunde păgubitoare. Nici moralitatea nu-i o chestiune de caracter; prejudiciul se produce numai în cazul unui condeier de slabă condiție, altminteri gazetăria nu poate să fie decât un atú al
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
în vecinătatea editorialului politic"5. Pentru scriitorul veritabil, gazetăria nu ucide stilul, îi consolidează autenticitatea, după cum calofilia este oriunde păgubitoare. Nici moralitatea nu-i o chestiune de caracter; prejudiciul se produce numai în cazul unui condeier de slabă condiție, altminteri gazetăria nu poate să fie decât un atú al scriitorului. Deontologia ține de poziția sufletească și, pe alt plan, are a face cu ontologia. Într-un fel se pune problema compromisului sau a rectitudinii în gazetărie și în critica literară, cu
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
condeier de slabă condiție, altminteri gazetăria nu poate să fie decât un atú al scriitorului. Deontologia ține de poziția sufletească și, pe alt plan, are a face cu ontologia. Într-un fel se pune problema compromisului sau a rectitudinii în gazetărie și în critica literară, cu totul altfel în artă. De văzut cum conceptul de sinceritate în domeniul creației artistice a căpătat interpretări abuzive. Observă Sebastian că spiritul scriitoricesc din vremurile cele mai apropiate ține prea mult de perspectiva vechii foiletonistici
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
conferință, unde să fie fotografiat, și va publica într-o gazetă două articole; merge un literat român într-o țară străină și află ceva nou și important, se mărginește să scrie câteva articole de jurnal etc. În fine, spune Sebastian, gazetăria în sensul superior al cuvântului îndeplinește câteva cerințe valabile întotdeauna și altele care devansează circumstanțele; și astfel, perspectiva lui se apropie într-o bună măsură, împreună cu Eliade și alți mari ziariști români interbelici, de mai recenta teorie a comunicării. Se
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
apropie într-o bună măsură, împreună cu Eliade și alți mari ziariști români interbelici, de mai recenta teorie a comunicării. Se înțelege că nici gazetarul despre care se vorbește aici nu-i un simplu furnizor de informație scrisă, ci practică o gazetărie de opinie și de autoritate. Articolele de atitudine exaltă spiritul polemic pe orice fel de teme, cu condiția să nu se confunde aceasta cu zarva și insulta grobiană, cum procedează de regulă articlierii "simpatici uneori, prost crescuți mai des și
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
cărți, de două foi și jumătate. Care cum a ouat o capodoperă de 183 de cuvinte, o tipărește în volum, creându-și astfel, cu cheltuială puțină, iluzia plăcută de a fi făcut o ispravă"17. Recunoaște, din nou, că în gazetărie, mai mult decât ideologiile și telegramele politice îl interesează "telegramele de simple fapte diverse". Disocierea îl plasează într-o epistemă devenită odată cu trecerea timpului familiară: "Nimic nu este mai banal decât un mare eveniment istoric. Și, dimpotrivă, nimic nu este
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
greu să vezi că omul are o remarcabilă putere de muncă, o tenacitate ieșită din comun, o ambiție care pare să nu cunoască opreliști. Însușiri, așa zicând, de bază pentru un cronicar literar. Fără ele, n-ai ce căuta în gazetărie. Întrebarea e: cu ele (și numai cu ele), cât de departe poți ajunge? Oricât de departe. Dincolo de toți și deasupra tuturor. Cel puțin așa pretinde Alex Ștefănescu în cuvântul înainte al celei mai recente cărți a lui Daniel Cristea-Enache, Lyrica
Un nou chip de a face critică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5677_a_7002]
-
a ne întoarce de pe calea greșită, de-a privi în mod mai limpede starea adevărată a țării, de-a judeca în mod mai limpede necesitățile ei". Și cine știe cîte surprize n-am mai putea avea recitind cu atenție filele gazetăriei eminesciene pe care, iată, scurgerea timpului nu le-a ofilit! Din biografia lui I. L. Caragiale, Simona Cioculescu selectează un aspect nevralgic al vieții scriitorului român de ieri ca și al celui de azi: sărăcia. Spectrul neajungerilor materiale a apăsat decenii
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
gestul de a face din ideea de publicistică o preocupare demnă de orice bibliotecă respectabilă. Intrarea în volum e mai ocolită, dar mai aseptică. Sans peur et sans reproche. Iluzia lui e identică structural cu aceea a celorlalți profesioniști ai gazetăriei culturale. Mai puțin egoismul. Și - iarăși mai puțin - nerăbdarea. Într-un fel, Cernat flatează și legitimează totodată aici speranțele tuturor tinerilor recenzenți din paginile revistelor autohtone. Printr-un ricoșeu deloc ostentativ, el oferă alibiuri generale sau strategii multora dintre cei
Acreditare de presă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9326_a_10651]
-
cu adevărat e faptul că același tânăr recenzent care astăzi impută genului cronicii o inerentă superficialitate pleda ieri (mai exact în 2005, în cea de-a doua culegere de articole a sa, București Far West) pentru statutul aproape academic al gazetăriei acesteia hebdomadare: "Cronica literară ar fi, așadar, meritorie numai în spațiul publicației culturale; nu și în cel al cărții. Recunosc că mi-a plăcut să contrariez aceste așteptări încruntate, făcând (pe cât mi-a stat în putință) din cronica săptămânală o
Câteva prejudecăți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7491_a_8816]
-
ziarist la România liberă, unde era respectat pentru profesionalismul său și iubit pentru generozitatea și umorul de care dădea dovadă în relațiile cu cei din jur. Stabilit acum în Israel, "Uli", cum îi spuneau colegii, continuă să țină sus steagul gazetăriei de bună calitate. P.S. Iată și adresele de care ar putea avea nevoie cei interesați: uli@netvision.net.il și http:/www.isro-press.net Vești din Bucovina Înainte de sărbătorile de iarnă, Fundația Culturală a Bucovinei (președinte: Dumitru Cucu) a acordat
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12147_a_13472]
-
și la tribună". Oare la Arghezi proza prodigios metaforică și uluitor novatoare prin sintaxă nu e cel puțin la fel de relevantă precum corpusul de versuri? Oare proza lui Vasile Alecsandri nu-i surclasează treptat poezia?Regretabilă e însă circumstanța că în gazetăria postbelică a lui Octavian Goga se reflectă, într-o amplă proporție, latura agresivă a naționalismului său, xenofobia ce i-a distorsionat progresiv conștiința civică. Ardentul bard care și-a înălțat la început vocea în favoarea drepturilor nerecunoscute ale românilor din Ardeal
Cazul Goga (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12776_a_14101]
-
o întreagă șaradă având ca pretext (dar numai ca pretext) culisele jocurilor de putere. O simplă paralelă cu Gorila (dau un exemplu standard) ne poate lămuri. Și într-o parte și în cealaltă avem un personaj, literat, atras în maelstromul gazetăriei politice. Numai că dacă la Rebreanu subiectul are evoluție epică (Pahonțu urcând toate treptele ierarhice și prăbușindu- se, reparator, la final), aici, în Artemis..., tentația arivismului social lasă locul unei melancolii mai degrabă lirice. Protagonistul (care dă și numele romanului
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
sub unghiul ideilor, Ion Dur este exegetul onestității echilibrate și comentatorul intuițiilor fine. Cu precădere atrage analiza pe care o face imprecațiilor lui Goga la adresa lui Maiorescu (necrologul acid pe care poetul l-a scris în 1917), alături de distincțiile în marginea gazetăriei lui Sandu Tudor. Spre sfîrșitul volumului, autorul iese din logica exegezei și intră în atmosfera literelor încinse, cum se întîmplă în Primejdia culturii de estradă, text scris în 2007, a cărui idee și-a găsit confirmarea în timp: societatea românească
Antologie interioară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3555_a_4880]
-
dinăuntru, nu se plîngea. Rămăsese la fel de discret și de devotat muncii lui de plan secund, complet anonime, dacă s-ar fi putut. Pînă la urmă, boala l-a răpus. Rămîne imaginea unuia dintre oamenii de presă care au marcat istoria gazetăriei culturale românești de după 1965. Și amintirea zîmbetului blînd, de bunic taciturn, sentimental în fond; parcă și puțintel trist - dar ăsta era un secret ascuns în sufletul lui mare... (I.B.L.)” * Și Convorbirile literare reproduc (în numărul pe noiembrie 2003) un fragment
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]
-
exact ceea ce cred, conform unei culturi literare temeinic însușite. Noua oglindă a COTIDIANULUI După despărțirea de Ion Cristoiu, despărțire amiabilă, proprietarul COTIDIANULUI a încredințat ziarul pe care l-a înființat în 1991, cu gîndul de a face în România o gazetărie cu alura occidentală, unui alt Ion - Diaconescu, fondatorul și el al unui ziar, răposatul cotidian popular OGLINDĂ, al cărui director a fost. Ziarul pomenit, un soi de cărticica de dimensiunile fascicolelor din colecția celor cincisprezece lei în care apăreau între
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
articole extremiste, ceva mai ponderate, pamflete scrise sub pseudonim și tot felul de șarje xenofobe și antisemite, măi ponderate, de felul celor care apar în Atac la persoană? La începutul săptămînii trecute, în Cotidianul a și apărut o mostră de gazetărie pe gustul noului director - așa-zisa dezvăluire că atacurile împotriva Partidului Democrat legate de afacerea Sunoil ar fi orchestrate din biroul purtătorului de cuvînt al PNȚCD, Remus Opriș, care ar fi sesizat SRI-ul, împotriva lui Radu Berceanu. Dacă în calitate de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
în care, afirmând competență și trăindu-și competența într-un regim moral exemplar, au ajuns să aibă un rol decisiv în viața artistică a cetății. Scrisul lor are explozii de entuziasm doar atunci când trebuie: investițiile lor sentimentale ne arată că gazetăria adevărată se sprijină nu doar pe informație, ci și pe vocație și har. Sunt (și) niște artiști adevărați în fiecare demers al lor, iubind creația și creatorii, tot mai asediați azi de rele. Solidari, își trăiesc profesiunea frumos. Trebuie să
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]