2,189 matches
-
pot începe nimic serios. Nu vreau să semene cu Șeicaru, să pară ca un roman pamflet, deși sumedenie din trăsăturile Șeicarului se potrivesc grozav eroului meu”. Într-adevăr, prototipul real al personajului central Pahonțu e de găsit în figura controversatului gazetar Pamfil Șeicaru. Semnificativ este și faptul că tatăl lui Toma Pahonțu provenea din satul Uda-Argeș „și câțiva ani a fost și la oraș, la Pitești, sacagiu”, cum specifică în Capitolul întâi / 7. Deși credea că după Gorila va face „o
Laboratorul de creație de la Valea Mare by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5886_a_7211]
-
și Caragiale. Între cei doi eroi ia naștere o poveste pe care jurnaliștii timpului, mari iubitori de adjective, ar fi numit-o, poate, palpitantă. La sfârșitul unui drum prin ziarele apărute între 1873 și 1911, cât a durat experiența de gazetar a lui Caragiale, ilustrat cu sute de fotografii inedite, se naște o teorie nouă, surprinzător de simplă, cu privire la arta lui poetică. S-a împlinit un secol de când un tânăr student medicinist venit să studieze la Viena și membru al „României
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
cea de-a doua de curiozitatea mea omenească, de dorința de a ști adevărul și, poate, de nevoia romancierului de a trăi mai multe vieți deodată. Decorul, recuzita și titlurile aparțin secolului 19, iar personajele cărții sunt Presa și Caragiale (gazetar și scriitor). Ocolul lumii cu viteza gazetei [...] Presa dă dependență la fel ca orice drog și, după începuturi timide, ziarele își sporesc de la o zi la alta tirajul, altfel spus, puterea. Dacă la 1877 tirajul obișnuit era de 1500, 2000
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
cu pseudonime abreviate, anagramate sau, mai des, nume fanteziste și pliate pe textul scris, pe împrejurarea scrierii lui, pe stilul lui. Rarisim apare numele real, de obicei doar la bucățile literare publicate pe prima pagină. De ce nesemnate? Pentru că meseria de gazetar era, în unele familii bune, chiar mai rușinoasă decât cea de poet și, pe de altă parte, pentru a-și apăra independența sau chiar agresivitatea opiniei. Hasdeu este între cei dintâi care-i critică pe ziariști: „Câteodată, publicistul stigmatizează, în
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
vițiuri, e scăldat în corupțiune, e înecat în abisuri!”ii După care remarcă filozofic că publicistul pretinde altora să fie buni, fără ca să i se pretindă și lui același lucru. Ce-i drept, la oamenii simpli, fără studii, titlul de gazetar impune, iar gazetele sunt noile „evanghelii”, care, chiar fără voia lor și crezând uneori în bine, își învață cititorii semeția și împroșcarea cu noroi. Dacă până la 1900 femeile practică rar această meserie sau o fac, asemenea Mariei Rosetti, în reviste
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
de sine. Își fac sindicat și-și strigă nu numai drepturile, ci și pretențiile. La 1907, când apare la noi primul anuar al „presei române și al lumei politice”, dovedind că între cele două puteri e o legătură reciproc avantajoasă, gazetarul și-a dobândit deja un loc în societate. În anul 1908iii, se ajunsese la 657 de publicații inventariate, ziare și reviste, în limba română și în limbi străine, în țară și în afara țării (589 în țară). Sunt grupate pe categorii
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
te obligă s-o iei în seamă. Ai sau nu poftă de ea, te ia în posesie. Și cu cât se vinde mai bine ziarul, grație unei catastrofe strigate în gura mare, cu atât le merge mai bine ziariștilor, deci gazetarii iubesc catastrofa și urăsc zilele calme. Se inventează știri, când, mai ales peste vară, e secetă, „morte saison, calme plat” (ca în Oribilă stagnațiune), într-atât de mare e nevoia de a umple paginile cu ceva, iar aceste știri false
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
în Oribilă stagnațiune), într-atât de mare e nevoia de a umple paginile cu ceva, iar aceste știri false se numesc „canard”. Caragiale explică etimologia, de fapt istoria termenului apărut în presa franceză. Numeroase texte din epocă vorbesc despre chinurile gazetarilor de a-și găsi un subiect bun: unii recurg la absint, alții la capuținer, iar mulți la cea mai bună soluție, gazetele colegilor. De aceea caricaturile epocii îi prezintă pe ziariști cu foarfeci uriașe alături. [...] Presa a dat cea mai
LUMEA CA ZIAR. A patra putere: Caragiale by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5520_a_6845]
-
negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană. D-na Mekel nu se mai îndoiește, după ziua de luni, 10 iunie, că dl. Ponta dorește să fie admis de Occident și nu de către spațiul ex-sovietic, așa cum a tot insinuat propaganda băsistă. Ca bătrân gazetar, nu spun că Victor Ponta nu poate ceda oricând mirajului puterii absolute! În România, Serviciile au o lungă experiență în a-i înfășura pe conducătorii țării în mrejele lor. Cel puțin la Berlin, însă, în capitala reală a Europei unite
Ce nu s-a văzut în vizita lui Victor Ponta la Berlin by Bogdan Chirieac () [Corola-journal/Journalistic/56056_a_57381]
-
Comediile d-lui Caragiale, se referea la obișnuința Conului Leonida de a citi jurnale, din ele reușind să afle, și să-i poată explica și Coanei Efimița, ce e cu „esența republicii”, cu „valoarea lui «Galibardi»” și cu atâtea altele. Gazetar el însuși de la 21 de ani, nelipsit din redacții sau din mediile frecventate de gazetari (cafenele, bodegi, foaierele teatrelor), Caragiale „cel viu” ar fi un produs al lumii ziarelor, și omenește, și literar. Este concluzia către care ne conduce (uneori
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
ele reușind să afle, și să-i poată explica și Coanei Efimița, ce e cu „esența republicii”, cu „valoarea lui «Galibardi»” și cu atâtea altele. Gazetar el însuși de la 21 de ani, nelipsit din redacții sau din mediile frecventate de gazetari (cafenele, bodegi, foaierele teatrelor), Caragiale „cel viu” ar fi un produs al lumii ziarelor, și omenește, și literar. Este concluzia către care ne conduce (uneori și în pas forțat) cartea Ioanei Pârvulescu. Autoarea caută pentru teza ei probe în toate
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
unei cărți de un scriitor talentat, va fermeca lesne mințile multor cititori. Întocmai astfel stau lucrurile și cu romanul La umbra rodiului, primul volum al unui așa-numit cvintet islamic, scris de Tariq Ali, un renumit istoric militar, cercetător și gazetar englez de origine pakistaneză. Acțiunea se defășoară la sfârșitul secolului al XV-lea, în Granada maură, și urmărește saga unei familii musulmane (Banu Hudayl) ale cărei tradiții și obiceiuri sunt tot mai amenințate de o sângeroasă și răzbunătoare creștinătate. Dramele
Cronica unui apocalips anunțat by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5645_a_6970]
-
Nu e prima oară când mă aplec asupra lor. Am o consolare: învățătura e fiica repetiției.) Întâiul e legat de premisele afacerii Caragiale-Caion. Fiindcă, de știut, se știu îndeobște doar concluziile. Adică povestea acuzelor nefondate de plagiat pe care junele gazetar i le-a adus dramaturgului. Acuze soldate cu faimosul proces. Relațiile dintre cei doi începuseră însă să se strice mai demult. Din vremea când încercările poetice ale lui Caion, trimise lui Caragiale spre publicare, fuseseră ironizate copios de acesta din
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
de prostituție relatat într-un roman, pentru că este și cel mai problematic și cel mai bine descris, este cel al actriței Emilia Răchitaru. De fapt drama nu este a ei, ci a celui care o iubește ca prostul, poetul și gazetarul George Demetru Ladima. Cu un excelent simț dramatic, Camil Petrescu urmărește în Patul lui Procust două „cazuri” de iubire imposibilă. Unul este cel al îndrăgostirii, practic vicioase, a idealistului Ladima de o femeie care este, tehnic și moral, o prostituată
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
orice dare de seamă asupra prieteniei, dar un strop de „ștaif” academic n-ar fi dăunat nimănui. Așa, putem citi doar printre rânduri cele câteva mărci specifice ale Grupului de Acțiune. În primul rând, denumirea, dată, cum știm, de un gazetar din epocă, vine să acopere un cerc de scriitori ale căror întâlniri privilegiau dezbaterea (uneori în termeni ideologici) în detrimentul simplei contemplații cenacliere. Întâlnirile periodice ale lui Albert Bohn, Rolf Bossert, Johann Lippet și ceilalți se voiau cu totul altceva decât
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
din România, poziție corectă azi, dar în perfectă contradicție cu ieșirea de acum nici 48 de ore a aceluiași președinte (...) Trei, de remarcat tulburarea cu totul nemaivăzută și reacția cu totul nepotrivită pe care a avut-o la întrebarea unui gazetar pe baza unei anchete jurnalistice începute ieri", a spus Antonescu. Cu privire la Republica Moldova, copreședintele USL a precizat că implicarea președintelui Băsescu este legitimă, pentru că România este membru al Consiliului European și, mai ales, pentru că Bucureștiul are "o relație cu totul specială
Antonescu: De remarcat tulburarea cu totul nemaivăzută a lui Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/32990_a_34315]
-
40 de ani în RDG își crease propria pepinieră de cadre în RFG, sub forma școlii de la Frankfurt și sub forma exponenților corectitudinii politice, cu care te întîlneai în posturile cheie ale societății, de la liderii partidelor social-democrate și pînă la gazetarii de prestigiu din epocă. Uimirea lui Gauck a fost că Wessi erau la fel de îndocrinați de stîngism ca și Ossi din Germania lui Honecker, doar nuanțele fiind altele: în loc de lupta împotriva imperialismului fascist, dădeai peste ateism, feminism, propagandă împotriva creștinismului și
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
de mai bine de o jumătate de secol al lui Pamfil Șeicaru a fost cercetat de istoricul și criticul literar Florin Manolescu în excelenta sa carte referențială, în care radiografiază, cu minuțiozitate, fiecare gest și faptă a imprevizibilului observator și gazetar. Revelatoare pentru publicul românesc sunt epistolele pe care Pamfil Șeicaru le-a trimis, în țară, prietenilor, colegilor din redacțiile ziarelor și revistelor de odinioară, familiei și unor personalități importante din administrația centrală a României comunizate. O mărturie elocventă în acest
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
ofițerii misiunii franceze, împreună cu Prezan și șeful biroului de operații Ion Antonescu. N-au mișcat nici măcar o companie deși se aflau câteva divizii rusești la câțiva zeci de kilometri de câmpul de luptă. Am combătut cu slabele puteri ale unui gazetar Rusia de la 1918 la 1944, am susținut războiul contra Rusiei sovietice și urmările de la Yalta mi-au ratificat atitudinea. Cine mai poate susține azi că Rusia ne poate fi prietenă loială? Atunci dă-mi voie să te întreb de ce ție
O epistolă necunoscută a lui Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4858_a_6183]
-
N. Crevedia - Maria. Poezii. București, Editura Cartea Românească, [1938]. 5. N. Crevedia - Viața lui Gib I. Mihăescu în Gândirea, 15, nr. 2, februarie 1936, p. 82-89. 6. Este pseudonimul lui Dan Rădulescu (1884-1969), prozator. 7. Eugen Barbu (1924-1993), prozator și gazetar. 8-9. Nu au apărut.
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
Nicolae Scurtu Note și însemnări, știri și polemici, informații prețioase, precum și o însemnată sumă de date și aspecte esențiale pentru biografia și bibliografia poetului, gazetarului, memorialistului și epistolierului George Topîrceanu (1886-1937) întâlnim în literatura epistolară, foarte bogată, a colegei și prietenei sale, Otilia Cazimir (1894-1967), care a adunat și a restituit unele dintre cele mai semnificative mărturii privitoare la autorul Baladelor vesele și triste. În
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
și cultural românesc. Polemist redutabil. 8. I se publică poeziile - Rugăciunea mea. La patronul Liceului Militar în Luminătorul, 67, nr. 4, aprilie 1934, p. 242-243 și Psalm în „Luminătorul”, 67, nr. 5, mai 1934, p. 307. 9. Nicolae Dunăreanu (1881-1973), gazetar și nuvelist, prieten apropiat al lui Mihail Sadoveanu. A locuit un timp în Basarabia. 10. Virgil Gheorghiu - Scrisori tatei în „Viața literară”, 8, nr. 159, 10-25 iunie 1934, p. 2. 11. V[irgil] Gheorghiu - Eugen Ionescu - „Nu” în „Crai nou
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
Arghezi reprezintă un mic tur de forță, ca și amplele secvențe despre „dosarul” antimonarhic și antibrătienist al lui N.D. Cocea sau despre „zilele de lagăr” de la Târgu-Jiu ale lui Zaharia Stancu. În treacăt fie spus, atitudinea simpatetică față de scriitorul și gazetarul Stancu merită salutată ca premisă pentru virtuale reconsiderări de ansamblu. E de notat, apoi, faptul că literatura carcerală din România perioadei 1870-1945 aparține de regulă scriitorilor de stînga sau adversarilor radicali ai Sistemului politic. Ar mai fi putut intra în
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
suferit nu de prea puțin, ci de prea mult caracter. Înainte de aceasta, însă, aș sublinia că volumul X al ediției confirmă două observații pe care mi le prilejuise volumul anterior: 1) că avem în Ioan Slavici un al doilea mare gazetar al sfârșitului de secol al XIX-lea, alături de Eminescu, și 2) că avem în Slavici cel mai bun cunoscător al relațiilor româno-maghiare și, totodată, unul dintre cei mai competenți istorici ai Transilvaniei. Am să încep cu prima. Slavici nu este
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
-lea, alături de Eminescu, și 2) că avem în Slavici cel mai bun cunoscător al relațiilor româno-maghiare și, totodată, unul dintre cei mai competenți istorici ai Transilvaniei. Am să încep cu prima. Slavici nu este, ca alți scriitori din epocă, un gazetar întâmplător, de nevoie sau - ca Vlahuță - pentru promovarea propriei imagini. Este un publicist profesionist, care „atacă” numai teme pe care le stăpânește, urmă- rindu-le (un monstru de consecvență și temeinicie, în lumea noastră alunecoasă și superficială) câteva zeci de ani
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]