60,576 matches
-
de-al treilea cerc (linie de centură - sunt 5 în total, dar numărătoarea începe de la 2!) o zonă selectă a orașului, modernă și curată. Este 6 mai după amiază, în anul de grație 2010. Soarele se „prevede” bolnăvicios prin smogul generat de fel de fel de industrii poluante, aflate în afara orașului, dar destul de aproape ca să-și facă simțită nefasta existență. Temperatura - în jur de 15 grade Celsius. Mulți chinezi și chinezoaice pe străzi, toți parcă grăbiți să ajungă undeva mai repede
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
lexicografica e totuși demnă de reținut și de urmat. La noi, doar Dicționarul de cuvinte recente, de Florica Dimitrescu, ed. a II-a, 1997, înregistrează sintagma telefonie (mobilă) celulară, cu citate din presa din anii 1992-1993. Valoarea simbolică a obiectului generează deja și interpretări expresive: cuvîntul care îl denumește e de pildă pus pe același plan cu un cuvînt familiar mai vechi, pentru a sugera contextual amestecul balcanic dintre Orient și Occident: "indivizi... încarcați de ghiuluri și celulare" - "România liberă" 2294
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
îmbrace în părul ei blond. Autorul numește "gluga suedeză" această situație și în continuare recurge la enigmatica sintagma ori de câte ori trebuie să numească actul sexual. Este modul său de a fi pudic, dar și de a sugera o comedie a pudorii, generată de impudoarea de fond a femeii, care înțelege dragostea că pe un sport. Erijându-se într-un arheolog al celor mai îndepărtate amintiri ale Lindei, Vlad descoperă un vis al ei din anii pubertății, si anume visul care i-a
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
cotidiene. Corpul există prin suma imaginilor sale, substituite treptat, înfrumusețate, detestate, o multitudine de imagini puse în regie de existență cotidiană, nu numai de artă. A vorbi despre trup ca obiect de artă reprezintă, susține autorul, necesară noastră "iluzie" că generăm propriile reprezentări despre corp, cînd de fapt nu facem decît să alegem. De la elaborarea corporalității în diverse epoci din istoria artei, pînă la liftingul facial, trupul este spațiul reprezentării prin excelență. Ceea ce caracterizează, însă, obiectul de artă, este imposibilitatea de
Estetica îndrăgostitului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17882_a_19207]
-
Val Gheorghiu Cea mai leneșă artă s-a făcut în comunism. Societate eminamente heirupistă, trîmbițînd munca, dar generînd fetișul ei, "eu mă fac că muncesc, tu te faci că mă plătești", sau cam așa ceva, oricum, lipsind determinarea, finalitatea, munca însăși era una leneșă, autotrișîndu-se, într-un secret consens leninist-caragialesc. Ce putea genera o astfel de structură leneșă decît
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
Societate eminamente heirupistă, trîmbițînd munca, dar generînd fetișul ei, "eu mă fac că muncesc, tu te faci că mă plătești", sau cam așa ceva, oricum, lipsind determinarea, finalitatea, munca însăși era una leneșă, autotrișîndu-se, într-un secret consens leninist-caragialesc. Ce putea genera o astfel de structură leneșă decît artă leneșă, mimînd avînt și energie? Spăimoase la o primă ochire, cearșafurile pictate, mozaicurile, statuile, aținîndu-ne calea cu arătătorul lor bolșevic, indicator de ideal unic, monstruozitățile astea toate nu erau altceva decît lene programată
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
efecte perverse: conținutul legii poate fi diferit de numele ei, legea poate fi bună dar să nu se aplice, ori poate să dea rezultate opuse celor intenționate de legislator. Inamovibilitatea judecătorilor, atât de democratică, le protejează unora necinstea, autonomia școlilor generează dezmăț. Profesori, și nu puțini, își țin orele (cursurile) când și dacă vor, alții (sau aceiași) dau meditații plătite propriilor lor elevi, cer bani pentru note... În facultăți, la examene, la fel. Sunt numai exemple, bineînțeles. Cel mai pervers efect
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
oral): "Marea întrebare despre sexul oral nu este dacă ar trebui să-l faceți, ci cînd ar trebui să-l faceți." Lași revista din mînă cu un sentiment de tristețe și dezgust. Nu e, desigur, unica publicație care îl poate genera. Dar contrastul dintre mijloacele puse în joc (excelenta ținută grafică) și rezultatele obținute e mai strident ca niciodată. Mă îndoiesc că jerpelitul playboy dîmbovițean va mai da multă vreme 30.000 de lei pentru a citi glume mai ieftine decît
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
Ene antologhează piese apărute în deceniul trecut, precum și o mulțime de texte inedite, surprinzătoare și îndrăznețe sub aspect formal și greu clasabile, tematic. Majoritatea "pieselor de rezistență" sunt concepute în cheie textualistă, potrivit logicii căreia textul și biografia scriitorului fuzionează, generând o specie hibridă, o coaliție scripto-existențială.Textul și viața autorului sunt ca niște vase comunicante. Chipul "scribului" devine permeabil și se imprimă pe nisipul literelor, iar textul, mișcare simetrică, fluid din fire, se prelinge și se amestecă, artizan, cu trăsăturile
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
Gabriel Dimisianu O recenzie din Le Monde a d-lui Edgar Reichmann, specialist al ziarului în chestiuni românești, mai ales culturale, a generat o oarecare vâlvă în presa de la noi, mai multe delimitări și replici dintre care cel puțin una, aceea a d-lui Gabriel Liiceanu, a fost trimisă și cotidianului francez de mare răspândire și autoritate. Nu știu dacă acesta, potrivit uzanțelor
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
Și va apărea, în viitorul îndepărtat sau mai apropiat, și ideea unei limbi comune indispensabilă (va fi ea engleza, azi deja practicată?). Autorul conchide inteligent că viitorul previzibil este acela al unor "națiuni "atenuate", prin extirparea factorilor susceptibili de a genera intoleranță și conflict, dar totuși națiuni distincte. Europa este încă un ideal, națiunea o prezență efectivă". Repet, concluzie inteligentă și rezonabilă, la capătul unei analize încărcate de explozibil. Lucian Boia, Două secole de mitologie națională. București, Editura Humanitas, 1999.
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
toți avem norocul să ne apară un abate Faria, care să facă solzii să ne cadă de pe ochi. Nu trebuie să merităm numai Golgota, ci și drumul spre Damasc. Iar acesta din urmă e oricînd posibil, cu condiția să-l genereze o epifanie. Din păcate, uneori e reversibil. Aceasta pare a fi morala romanului lui Vladimir Volkoff Le trêtre, tradus de Mircea Ivănescu drept Struțocămila. Cartea înfățișează unul dintre cele mai interesante cazuri de pendulare fără preget între două căi. Ambele
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
considera că însumarea urâtului în gama esteticului este o cucerire modernă ascunde o gravă eroare, urâțenia l-a atras pe artist de îndată ce și-a creat instrumentele. Urâțenia nu doar ca element de comparație și nici întru exploatarea strașnicei sale expresivități generând acel dinamism pe care, închipuită static, frumusețea i l-ar putea invidia. Urâțenia, ca specie, deosebind, caracterizând, proliferând, îngăduind frumuseți să se definească. Urâțenia, ca mobil al introspecției - ș.a.m.d.... Sinuoasele raporturi dintre frumos și urât, în care eticul
24 de ore din 24 by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17367_a_18692]
-
reflectă, în versurile ei, o detentă, o "eliberare". Mai puțin intelectualizată și mai puțin crispată, producția ei pare a-și fi cîștigat dreptul la mărturia "naturală", egală cu sine. Dramatismul condiției personale pe care s-a altoit dramatismul provinciei vitregite generează un astfel de tablou vizionar: "Zboară niște gheare fără păsări pe cerul disperării,/ se apropie în unghi ascuțit de Ochiul Albastru./ Îl vor sparge sau vor trece pe alături? se întreabă orbii.// Nebunii își rod unghiile în timpul rugăciunii,/ orfanii care
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
mecanism de autoîncurajare și reconfirmare la scară colectivă, drept modalitate de a revigora respectul și încrederea în sine, iarăși sînt chestiuni evidente. Dar nu este Eminescu singurul scriitor român urcat pe piedestaluri reale și imaginare, chiar dacă numele lui pare să genereze cele mai intense psihoze colective. Monumentalizat este și Caragiale, printr-un mecanism diferit, invers cumva față de cazul lui Eminescu, cel al cinicului autodispreț, al ororii de sine. Între acești doi poli, al beatitudinii identitare exprimare prin idolatria Eminescu și al
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
ele, dar și cu altele înscrise pe afișul trupei, care - datorită echipei manageriale - se distinge printr-o coerentă politică repertorială, în spiritul tradiției acestei instituții. Imperativul actualității - montări moderne pentru texte contemporane și clasice, din dramaturgia autohtonă și universală - a generat un anume tip de viziuni scenice care decantează în act artistic atît realitatea cît și fantezia, instituind un stil de elegantă și rafinată teatralitate. Periodizînd istoria recentă, după stagiunile marcate de spectacolele lui Mihai Măniuțiu și Alexandru Dabija, a urmat
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
rabin și om al Legii, autor al unor misterioase tăceri, mestecând în permanență o plantă cu miros piperat. Rabi Abiatar, cel care "pune doar întrebările", semnalează tacit un fenomen interesant: uneori ispititorii se nasc chiar în interiorul Legii, condamnată să-și genereze propria opoziție. El este cel care îi va sugera viitorului apostol că "Legea poate da greș" și că "putem să gândim (și) altfel decât prescrie" ea, Legea reprezentând, de fapt, un act fatal de "îngrădire" a libertății umane. Paralela cu
Un nou Saul by Simona Drăgan () [Corola-journal/Journalistic/17410_a_18735]
-
corp-natură cu simplitatea despuiata a unui paradis realizabil, departe de societatea urbană, de ritmurile și constrîngerile ei". Plajă oferă iluzia unei singurătăți reconfortante tocmai pentru că e artificială și deliberată, un fel de robinsoniadă modernă. Moale, pasivă, caldă, plaja toropește simțurile, generează iluzii și visătorie, e un fel de opium al contemporanilor, pentru că ea devine element important al cotidianului abia pe la jumatatea secolului nostru, cînd se produce o interesantă deplasare a privirii și atenției dinspre mare (apă) spre țărm. Accentul pe apă
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
etapă a treia în care semnificația mitică e negata de cauzalitatea logică. De la "sistem" la "proces", conceptele lui Todorov devin martorii "degradării" mitului, ai "schimbării de paradigmă". O astfel de schimbare, relevanță pentru trecerea de la cultura tradițională la cultura modernă, generează o serie de transferuri. Se poate realiza un transfer de substanță (conținutul baladei Meșterul Manole preluat de Blaga), un transfer de forma (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
a autonomiei provinciei Kosovo a grăbit formarea unei nomenklaturi locale, nomenklatură care participă în felul său la administrarea Iugoslaviei dar mai ales la consolidarea relațiilor de tip comunisto-feudal în propria zona. O trecere în revistă a motivelor vizibile care au generat conflictul de ani ar fi foarte instructiva. În primul rînd - Universitatea. La Pristina există o universitate de stat sîrbă cu secții care au ca limbă de predare albaneză. Numai că nomenklatura albaneză a cerut crearea unei Universități albaneze separate. Neadmitîndu-se
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
bun caz într-un tragic-comic. Între universul eroilor lui David Lodge, de pildă, care și el scrie despre lumea universitară anglo-saxonă, și cel al lui Javier Mariaș diferența e enormă. De unde se vede că orice aplecare asupra alterității nu poate genera parodie, ci meditație fundamentalmente non-parodică (parodia presupune un anumit intimism, cred eu, o familiaritate care ia multe drept de la sine înțelese, care face prezumții, mizează pe implicit, comentează fără să precizeze, identificînd deci un Altul foarte apropiat, foarte asimilat Sinelui
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
de el în planul discursului literar, al celui pictural sau arhitectonic. Pe de altă parte, intenția a fost și de sesizare a separărilor, a discontinuităților între text și imagine, între imagine și construcție - sub raportul modalității lor specifice de a genera și întreține fantasticul. Pentru a ne opri la suportul teoretic și la problema dezvoltării unui limbaj mai mult sau mai putin tehnicizat în analiza unor lucrări de acest tip, e notabil că binecunoscută Introducere în literatura fantastică a lui Tzvetan
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
este cel mai prezent, cel mai agresiv. "Maestrul" îi inhiba pe amândoi cu prezența să impunătoare; statutul său este incert - nu-și însușește fățiș nici măcar un rând. Însă el transforma vocea și ecoul într-o societate autonomă a scrisului. El generează, probabil, enunțuri precum: "puțin îmi pasă și de cititori. Dacă vor să citească, n-au decât"; lui îi aparține cartea și e firesc să fie îngrijorat de soarta ei: Cuminte ar fi, îmi spun, să fac din toate astea caiete
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
legată de arhitectură. Nu știu cît de grav este faptul ca umaniștii la modul general nu au, probabil, o cultură solidă referitoare la istoria arhitecturii (nu mă refer doar la stiluri, ci la un intreg mod de gîndire care a generat anumite viziuni despre structurarea spațiului și a lumii în care trăim), dar înclin să susțin că izolarea arhitecturii de celelalte discipline e o chestiune în primul rînd artificială și în al doilea rînd păguboasă. De felul în care ajungi să
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
mult mai evident și cu posibilități explicite de exprimare: incapacitatea locului de a accepta oferte neinventariate încă în orizontul sau de așteptare. Așadar, ostilității metafizice i s-a adăugat ostilitatea mediilor ,,culturale" , a rutinei semidocte pe care Combinatul însuși a generat-o în mare parte, atît prin eterogenizarea populației pe care a absorbit-o cît și prin climatul ideologico-propagandistic pe care l-a dezvoltat. În mare măsură previzibil, după traumă ambientală de trei decenii, abia cicatrizata periferic, revenirea la reperele peisagistice
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]