4,959 matches
-
art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, pentru o categorie profesională din cadrul familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“, majorare reliefată în anexele care fac parte din ordinele amintite, cu atât mai mult, în considerarea caracterului de generalitate a dispozițiilor legale care reglementează majorarea salarială, caracter rezultat din identitatea de interpretare față de cea dată de către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016 majorărilor salariale prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007, se impune a
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
este conform așteptărilor, cum era normal să fie“. Or, acest termen uzitat în conținutul constitutiv al infracțiunii reglementate de art. 371^1 alin. (2) din Codul penal, nou-introdus, este unul foarte larg, nespecific stilului normativ, ce prezintă o marjă semnificativă de generalitate, ceea ce este de natură să conducă la o interpretare și o aplicare neunitare de către organele judiciare, aspecte care determină lipsa de claritate și previzibilitate a normei. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, noțiunea de previzibilitate a legii impune legiuitorului ca
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
în Cauza Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Or, modalitatea ambiguă de instituire a elementelor infracțiunii din art. 371^1 alin. (2) din Codul penal, nou-introdus, prin folosirea unui termen nespecific domeniului reglementat, cu un grad mare de generalitate, este susceptibilă să încalce principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii, principiu consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 12. În conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 401 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290868]
-
de calitatea legii (căreia i se subsumează claritatea, precizia, previzibilitatea și accesibilitatea legii) (Decizia nr. 141 din 12 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1096 din 18 noiembrie 2020, paragraful 19). Având în vedere principiul generalității legilor, atât Curtea Constituțională, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au arătat că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu
DECIZIA nr. 359 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289882]
-
moment, acele măsuri prevăzute la nivelul legii care sunt cele mai adecvate atingerii obiectivului stabilit de legiuitor, cu o restrângere proporțională a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți ale persoanei. ... 40. În acest context, Curtea a subliniat, însă, că generalitatea dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu trebuie să conducă la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „măsuri de protecție a vieții și pentru
DECIZIA nr. 322 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289790]
-
aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Totodată, cu privire la modul de reglementare a normelor, Curtea Constituțională, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în
DECIZIA nr. 258 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290041]
-
și, mai mult, poate da naștere la o rigiditate excesivă a reglementării. Prin urmare, existența unor probleme de interpretare și aplicare a legii este inerentă oricărui sistem de drept, deoarece, în mod inevitabil, normele juridice au un anumit grad de generalitate. ... 14. De altfel, prin Decizia nr. 23 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 11 martie 2015, Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 486 alin. (2) din
DECIZIA nr. 258 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290041]
-
adaptate nivelului elevilor. Structura programei școlare include, pe lângă Nota de prezentare, următoarele elemente: Competențe generale; Competențe specifice și exemple de activități de învățare; Conținuturi; Sugestii metodologice. ● Competențele generale evidențiază achizițiile finale ale studiului disciplinei, având un grad ridicat de generalitate și complexitate și reflectând contribuția disciplinei la realizarea profilului de formare a absolventului. ● Competențele specifice sunt derivate din competențele generale, reprezentând etape în formarea acestora. Pentru formarea competențelor specifice, programa propune exemple de activități de învățare, care integrează strategii didactice
ANEXE din 5 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282373]
-
alerte de primejdie primite la bord; ... .2 ar trebui să indice prin ce serviciu de radiocomunicații au fost primite alertele de primejdie; și ... .3 să poată fi combinat cu tabloul de distribuție de avarie menționat în 14.6.4. ... ... ... 14.7 Instalația radio: generalități 14.7.1 Toate navele vor trebui să fie prevăzute cu: .1 o instalație radio VHF (pe unde metrice) care poate să transmită și să recepționeze comunicații în scopul efectuării comunicațiilor de primejdie, de urgență și de siguranță: .1 ASN pe frecvența
REZOLUȚIA MSC.499(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/283358]
-
acesteia sau caracterul științific al activității deținătorului titlului de doctor. ... 38. Referitor la critica formulată și în prezenta cauză privind lipsa de rigoare a sintagmei „în cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională“, motivată prin faptul că prin generalitatea sa nu identifică aceste cazuri, în mod concret în sine și temporal, ceea ce ar fi contrar dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii și ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, Curtea a
DECIZIA nr. 121 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282956]
-
Legea nr. 295/2004 nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate de autor. Face trimitere la jurisprudența instanței constituționale care, în cuprinsul Deciziei nr. 39 din 27 ianuarie 2022, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, a subliniat că din cauza principiului generalității legilor conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută, astfel că una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Așa fiind, instanța consideră că lipsa unor prevederi de detaliu ale legii
DECIZIA nr. 705 din 12 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279302]
-
arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Cu privire la sfera de cuprindere a unor situații ipotetice într-o lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, datorită principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin
DECIZIA nr. 665 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280646]
-
României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Cu privire la sfera de cuprindere a unor situații ipotetice într-o lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, datorită principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin
DECIZIA nr. 549 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279434]
-
în mod facil, de vreme ce consecințele pe care le implică rezolvarea acestei chestiuni sunt apte să influențeze soluționarea pe fond a cauzei. ... 55. Se cuvine însă subliniat că instanța de trimitere a adresat o întrebare cu nivel ridicat de generalitate și de ambiguitate, care nu satisface cerințele unei sesizări adecvate procedurii unificatoare reglementate de art. 519-521 din Codul de procedură civilă, deoarece, prin modul în care a fost formulată, pare a transgresa cadrul procesual al litigiului cu judecata căruia a
DECIZIA nr. 80 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278557]
-
la un proces echitabil recunoscut de art. 21 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Chiar dacă este acceptabil ca norma de incriminare a unei contravenții să prezinte un anumit grad de generalitate pentru a asigura o protecție efectivă valorii protejate raportat la diversitatea modalităților faptice prin care s-ar putea aduce atingere respectivei valori, acest principiu nu poate susține caracterul conform cu norma constituțională și europeană al efectului de înglobare a întregii
DECIZIE nr. 666 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280785]
-
arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Cu privire la sfera de cuprindere a unor situații ipotetice într-o lege, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, datorită principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin
DECIZIE nr. 666 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280785]
-
în baza autonomiei universitare. ... 28. Intervenția legislativă nu poate fi calificată nici ca stabilind măsuri de natură să detalieze limitele autonomiei universitare, în aplicarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 199/2023, întrucât noile norme nu îndeplinesc condiția de generalitate, nefiind aplicabile tuturor universităților din învățământul superior militar, ci vizează un număr determinat de entități destinatare ale legii, reglementând cu caracter individual anumite relații sociale, contrar caracterului general specific unei legi, ca act al Parlamentului, astfel cum acesta a fost
DECIZIA nr. 727 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280623]
-
Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Sud Fondi - S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109]. ... 14. De asemenea, atât instanța de contencios constituțional, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-au pronunțat în mod constant, statuând că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin
DECIZIA nr. 476 din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285411]
-
și motivate. Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile a legăturii cu textul criticat. O asemenea manieră de motivare este eliptică, iar instanța de control constituțional nu se poate substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate întrucât ar echivala cu un control
DECIZIA nr. 139 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287740]
-
constată, așadar, că, în termeni generali, fără precizări sau trimiteri la dispoziții legale exprese, legiuitorul a atribuit caracter executoriu unui act de control prin care se stabilesc pagube și/sau daune aduse pădurii, provocate de persoane fizice/juridice. ... 85. În raport cu generalitatea textului legal analizat sunt de observat dispozițiile art. 57 alin. (1) - (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 24/2000), potrivit cărora (1) La redactarea textului
DECIZIA nr. 31 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286809]
-
întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. “ În fapt, definiția cuvântului „soț“ și a pluralului acestuia „soți“ prezintă un grad prea mare de generalitate, însemnând de la „Bărbat căsătorit considerat în raport cu soția lui“, respectiv „Cele două persoane de sex opus unite prin căsătorie“, dar și „Asociat, colaborator, ortac, părtaș, tovarăș, însoțitor“ sau „Obiect care, împreună cu altul (similar), formează o pereche“, iar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
5-9 se introduc mai multe dispoziții de detaliu din domeniul procedurii penale, dispoziții ce nu sunt specifice unei legi fundamentale, care, dată fiind poziția sa în vârful ierarhiei actelor normative, ar trebui să cuprindă dispoziții cu un grad mare de generalitate, caracterizate prin stabilitate în timp. Menționăm că, prin Decizia nr. 80/2014, Curtea Constituțională a reținut că „nivelul de detaliere a principiilor constituționale trebuie să fie unul minim, această sarcină revenind actelor normative inferioare. Mai mult, o reglementare prea amănunțită a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
judecată“ este instituită o terminologie neunitară în cuprinsul Constituției. În plus, Curtea a apreciat că „sintagma «instanța de judecată competentă să judece fondul cauzei» nu poate fi de nivelul unei norme constituționale, care trebuie să se caracterizeze, printre altele, prin generalitate și stabilitate“. Observațiile de mai sus sunt valabile și pentru norma propusă la pct. 8 pentru art. 27 alin. (3) teza întâi, referitoare la percheziție, Curtea Constituțională reținând, în paragraful 105 din Decizia nr. 80/2014 referitor Ia utilizarea, în cadrul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
la consiliere de specialitate în materie, el să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Totodată, Curtea, având în vedere principiul generalității legilor, a reținut că poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii. ... 16. Curtea a analizat
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
neconstituționalității dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. ... 20. Cu privire la aceste condiții, Curtea observă, sub un prim aspect, că întrebarea este formulată într-o manieră eliptică, fiind caracterizată de un grad ridicat de generalitate. Or, în jurisprudența sa referitoare la condițiile de admisibilitate a trimiterii preliminare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că nu va răspunde întrebărilor dacă este solicitată să se pronunțe cu privire la un drept prospectiv ori asupra unor
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]