576 matches
-
din această limită a gramaticii generativ-transformaționale chiar un subiect de glume 94. În cele din urmă, acest handicap a fost recunoscut de către Chomsky însuși, care s-a văzut nevoit să admită că expresiile idiomatice constituie "o problemă dificilă pentru semantica generativă": "Un sistem interpretativ poate să ofere reguli interpretative doar pentru anumite enunțuri construite corect, dar abordarea semantică generativă va lăsa neexplicat faptul că majoritatea expresiilor idiomatice au o structură gramaticală normală; d.ex., dacă kick the bucket e introdus [într-un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a fost recunoscut de către Chomsky însuși, care s-a văzut nevoit să admită că expresiile idiomatice constituie "o problemă dificilă pentru semantica generativă": "Un sistem interpretativ poate să ofere reguli interpretative doar pentru anumite enunțuri construite corect, dar abordarea semantică generativă va lăsa neexplicat faptul că majoritatea expresiilor idiomatice au o structură gramaticală normală; d.ex., dacă kick the bucket e introdus [într-un enunț] prin transformarea structurii de adâncime die sau become not alive, de ce el continuă să aibă structura unui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ele de nivel macro- sau micro-) pe care poiesis-ul textual-discursiv le configurează în cadrul unui text, ci în activitatea (enérgeia) care face posibilă existența unităților respective. Cu alte cuvinte, construcția sensului trebuie descrisă nu ca produs, ci ca proces: un dinamism - generativ, din perspectiva autorului, și interpretativ, din perspectiva cititorului - care structurează toate "blocurile" referențiale amintite mai sus într-o "sintaxă" (sintagmatică) specifică. Pentru a reconstitui acest traseu al creației de sens, vom porni de la premisa că el e convergent cu destinul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cu premisele integralismului lingvistic. Alegându-și ca material ilustrativ romanul Creanga de aur (1933) de Mihail Sadoveanu, studiul nostru a urmat trei pași: identificarea și interpretarea cuantelor referențiale construite pe baza textemelor; identificarea și interpretarea câmpurilor referențiale și străbaterea traseului generativ/hermeneutic care configurează sensul de ansamblu al romanului; degajarea aportului textemelor la construcția câmpurilor referențiale și a sensului global al textului. Analiza acestor aspecte ne-a condus la concluzia că, deși nu constituie prin ele însele metafore "poetice" (revelatorii/trans-semnificative
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Language, vol. 4, nr. 2, 1968, pp. 109-27. Chernuisheva, I.I., Die Phraseologie der gegenwärtigen deutschen Sprache, Vuisshaya Shkola, Moscova, 1964. Chomsky, Noam, Current Issues in Linguistic Theory [1964], 5th Printing, Mouton, Haga/Paris, 1970. Chomsky, Noam, Studies on Semantics in Generative Grammar, Mouton, Haga/Paris, 1972. Chrisostom, Ioan [Sfântul Ioan Gură de Aur], Comentariile sau Explicarea Epistolei către Evrei, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1923. Ciopraga, Constantin, Mihail Sadoveanu. Fascinația tiparelor originare, Eminescu, București, 1981. Colțun, Gheorghe, Frazeologia limbii române, ARC, Chișinău
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
119-131. Mendoza Ibáñez, Francisco José Ruiz de și Alicia Galera Masegosa, Cognitive Modeling. A Linguistic Perspective, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2014. Mieder, Wolfgang, Proverbs. A Handbook, Greenwood Press, Westport, CT/Londra, 2004. Mihăilă, Ecaterina, Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, Eminescu, București, 1995. Mihoc, Vasile, Credință și înțelegere. Învățătura ortodoxă în perspectivă biblică, Agnos, Sibiu, 2014. Milner, George, "The Quartered Shield: Outline of a Semantic Taxonomy [of Proverbs]", în Edwin Ardener (ed.), Social Anthropology and Language, Tavitstock, Londra, 1971, pp.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
theorized in his writings, he set forth a repertoire of principles, concepts and methods sufficiently precise to further expand a more efficient theoretical and analytical device than those offered by other contemporary directions in the study of language (structuralist phraseology, generative theory, cognitive linguistics, paremiology, literary studies, etc.). Certainly, given the complexity of the issues raised by such an objective, its achievement can only be, ultimately, the result of a collective effort involving all "schools" of integral linguistics worldwide. We believe
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
selecting as case study Mihail Sadoveanu's novel Creanga de aur/The Golden Bough (1933), our analysis follows three steps: identifying and interpreting the referential quanta based on textemes; identifying and interpreting the referential fields, as well as reconstructing the generative/hermeneutic path that shapes the overall sense of the novel; identifying and explaining the contribution of the textemes to the construction of referential fields and to global sense of the text. The analysis of these issues leads us to the
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
19 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 Folosim în cazul de față ghilimelele pentru a disocia "lingvistica textului" construită pe baze generative de lingvistica textului propusă de Eugeniu Coșeriu în cunoscuta sa lucrare Textlinguistik (1977). 2 Walter A. Koch, Vom Morphem zum Textem - From Morpheme to Texteme. Essays to Structural Text Analysis and Literary Scholarship, Hildesheim, Georg Olms Verlag, 1969; Idem, Das
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Convention. The Pragmatics of Everyday Figurative Speech, John Benjamins, Amsterdam/Philadelphia, 2007. 78 Noam Chomsky, Current Issues in Linguistic Theory [1964], 5th Printing, Mouton, Haga/Paris, 1970, p. 7. 79 Ibidem, p. 23. 80 O amplă discuție asupra fundamentelor "poeticii generative" se găsește în Mircea Borcilă, Mircea Borcilă, "Noi orizonturi în poetica americană", în Mircea Borcilă și Richard McLain (eds.), Poetica americană. Orientări actuale, Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 35-64. Argumentația se construiește, însă, în jurul unei poziții pe care autorul studiului a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ceva, dar el m-a întrerupt cu un gest triumfal: Expresia idiomatică este lucrul cu care o să-l învingem pe Chomsky!"" (Igor Mel'čuk, "Phrasemes in Language and Phraseology in Linguistics", p. 168). 95 Noam Chomsky, Studies on Semantics in Generative Grammar, Mouton, Haga/Paris, 1972, p. 169. 96 Eleanor Rosch, "Human Categorization", în Neil C. Warren (ed.), Studies in Cross-Cultural Psychology, vol. 1, Academic Press, Londra, 1977, pp. 1-49. Idem, "Principles of Categorization", în Eleanor Rosch și Barbara B. Lloyd
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Iași, Iași, 2004. Ioana Scherf, Expresii frazeologice în limbile germană și română. Studiu contrastiv, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2006. 184 Cristina Hăulică, Textul ca intertextualitate. Pornind de la Borges, Eminescu, București, 1981. Ecaterina Mihăilă, Textul poetic. Perspectivă teoretică și modele generative, Eminescu, București, 1995. Carmen Vlad, Textul aisberg ș.a. 185 De exemplu, Ioana Em. Petrescu, Eminescu și mutațiile poeziei românești, Dacia, Cluj-Napoca, 1989 și Monica Spiridon, Melancolia descendenței. O fenomenologie a memoriei generice în literatură, Cartea Românească, București, 1989. 186 Mircea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să existe, a aduce la viață, a cauza, a genera, a produce, a fi primul care interpretează rolul și dă viață unui personaj, a compune repede, a zămisli. Creativ este cel care se caracterizează prin originalitate și expresivitate, este imaginativ, generativ, deschizător de drumuri, inventiv, inovativ etc. A fi creativ înseamnă a vedea același lucru ca toată lumea, dar a te gândi la ceva diferit. Atributul de creativ semnifică nota de originalitate în activitate și în produsele acesteia. Proiectarea tehnică și însuși
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]
-
relație cu faptul de a în Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Humanitas, București, 1992 (ediția I, 1980), pp. 31-32, 155 ; Despre îngeri, ed. cit., pp. 18-22, 50, 79. bea, interpretabil ca restaurare a puterii generative. Menționînd argumentația lui Onias, R. Muller citează numeroase texte în care libertatea este echivalată cu creșterea desăvîrșită (a unei plante, a unui om, a unei cetăți, a unui popor), cu realizarea lor neîmpiedicată de vreo constrîngere exterioară care să greveze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în care nu reducția conceptuală primează, ci "circuitul" conceptual 857. c) Reabilitări conceptuale, adică resuscitarea unor concepte moarte în gândirea reductoare a științei de până acum, de genul "organizării", "eului" sau "ființei"858. Conceptualizarea complexă angajează ceea ce Morin numește "gândirea generativă"859. Macro-conceptele și asocierile conceptuale antagoniste pe care le solicită gândirea complexității funcționează numai prin "bucle recursive". O buclă de acest tip este o relație activă și retroactivă între două sau mai multe concepte care în mod obișnuit funcționează separat
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complică și iau forme geometrice foarte complexe, atunci când avem de-a face cu macro-concepte în care sunt prinse mai multe noțiuni, ca de exemplu "dezordine / ordine / organizare / interacțiune". Or, Morin arată că ideea de buclă ne invită la o "gândire generativă", deoarece ea semnifică faptul că "nu se poate gândi decât plecând de la un praxis cognitiv (buclă activă) care face să interacționeze productiv noțiuni sterile atunci când sunt disjuncte sau doar antagoniste. Ea semnifică faptul că orice explicație, în loc de a fi reducționistă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
54-56. 25 Solomon Marcus, op. cit., p. 21. 26 De exemplu, dihotomia empiric-rațional a împărțit pe filosofii Greciei antice în două tabere și întreține conflictul de idei și în zilele noastre, opunând pe reprezentanții psihologiei genetice și pe cei ai psihologiei generative (Cf. Solomon Marcus, "Tipuri de înțelegere în cunoașterea contemporană", în Cartea interferențelor, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985). 27 Pentru exemplificare, vezi: Anton Dumitriu, Soluția paradoxelor logico-matematice, Editura Științifică, București, 1966; Gheorghe Enescu, Dicționar de logică, Editura Științifică și Enciclopedică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un ecosistem, adică o totalitate vie auto-organizată spontan. • Conștiința dependenței independenței noastre, adică a relației fundamentale cu ecosistemul, ceea ce presupune respingerea viziunii asupra lumii ca obiect și a omului insular. Din perspectiva constituirii relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele componente procesuale ale formării conștiinței ecologiste 9: • Reintegrarea mediului înconjurător în conștiința antropologică și socială. • Resurecția ecosistemică a ideii de natură. • Aportul decisiv
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
numeroase și mai puternice. În postmodernism, știinta cea mai căutată pentru achiziționarea puterii relaționale și a celei decizionale este tehnologia. Adoptarea principiilor etice, în acest caz, constă nu în prescrierea politicilor și acțiunilor corective științei, ci în construirea unor proiecte generative de valoare adăugată pentru ameliorarea problemelor lumii. Este, de altminteri, și singura cale de coevoluție: știință-tehnologie-societate. Capitolul 6 Procese de guvernare 6.1. Guvernarea politică internațională Cel mai puternic instrument de guvernare mondială nu este guvernul. Nici corporațiile globale. Este
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
1921; Studii de metodologie 1922; Economie și societate 1922; Studii de sociologie și politică a istoriei sociale și economice 1924). Nu este o operă care lăcătuiește ideile, care se închide pe sine, ci una care deschide orizonturi de analiză, fiind generativă. Lucrările în care analizele au un pronunțat caracter sociologic sunt: * Economie și societate * Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904) * Sectele protestante și spiritul capitalismului, scris după vizita făcută în SUA și publicat în 1906 * Teoria științei * Analize de istorie universală
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
care le puneau economia sau dreptul, științe care nu dispuneau la acea dată de suficiente instrumente pentru a atinge scopul propus. Opera lor formează ceea ce numim sociologia clasică, o sumă de idei cu statut privilegiat ce derivă din forța lor generativă, ea încastrând un tezaur științific căruia și astăzi i se conferă un rol privilegiat în ansamblul gândirii sociologice. Poate fi decelat cu ușurință ca miez al gîndirii acestor titani un câmp de forță ale cărui linii directoare sunt reprezentate de
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
devin asemeni adulților prin pretențiile și atențiile care li se acordă, adulții se poartă neserios, copilărește. În calitate de bulver- sare a proporțiilor își face loc aici gesticulația enormă și monstruozitatea ca manieră, pentru că vorbind de mon- struozitate există și alte mecanisme generative care fac apel la dereglarea sistematică a simțurilor. Alteori însă, apele acestor oglinzi se tulbură, deformarea se transformă în anamneză acolo unde oglinda a devenit un spațiu me - diumnic în care spectrele se ivesc, nu atât cele trecute, cât mai
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
lis-ului, începând cu principiul întemeietor, ex archés. Imaginarul originii interesează aici mai ales pentru modul în care sunt organizate relațiile, mai mult decât pentru identitatea conținuturilor: familia este constituită nu din indivizi distincți, ci din unirea unor raporturi între principiul generativ (masculin-feminin) și principiile ordonatoare (cum ar fi stăpân-sclav). Raporturile sunt diferit motivate, cel de muncă și de apartenență (inferiorul depinde de ocrotitorul și posesorul său) de cel familial - deși ambele sunt ierarhice. Ele se păstrează intacte și în moștenirea medievală
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
filosofii de la care se revendică cel mai adesea gândirea europeană medievală (invocați și în textele la care am făcut trimitere în acest capitol). Ei înșiși au consacrat puncte de vedere diferite, fapt ce a permis, dezvoltând noțiuni din câmpul semantic generativ al imaginarului, urmărirea a două filoane care se vor "amesteca" ulterior în formarea societății creștine, respectiv atitudinile filosofice pro și contra imaginii și a imaginației. Ele se vor reflecta în imaginariile politicului, influențând major în anumite perioade planul de guvernare
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fi posibilă reprezentarea doctrinară a lui Christos nu numai ca întrupare a divinului, ci și ca om. Aceste două ipostaze, divină și umană, în relația lor cu arhēíron, pot fi regăsite în cadrul imaginarului la un nivel paradigmatic, arhetipal, generativ de modele și de tipuri reprezentative. Fiul, care era Numele Tatălui, devine reprezentarea Tatălui. Cuvântul "consubstanțial" de la Niceea autorizează, în fapt, toate interpretările iconografice. Teama de idolatrie prin imagine se va estompa așteptând întoarcerea intransigenței: iconoclastia. (Tristan 317). Asemănarea dintre
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]