870 matches
-
de locul În care se dăduse lupta. Cinci mateloți zdraveni zăceau tăiați de sabia tânărului său ucenic. Oștenii din gardă se apropiară, mirați, dar fără să scoată un cuvânt. După ce Îi verificaseră pe cei uciși, șeful gărzii descoperise tatuajele piraților genovezi din largul Mării Mediterane. Dădu ordin ca două galere de luptă din largul bazinului San Marco să fie semnalizate pentru atacarea corabiei și returnarea ei către posesor, contele Frassetti. - Mi se pare, mai spusese șeful gărzii, că am descoperit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Era o iarnă grea, iar ninsorile făcuseră Alpii greu de traversat. Apărătorii Îl scoseseră prin trecători necunoscute, menținute deschise pentru eventualitatea unei intervenții În nord. Mai departe, Oană se alăturase aparent Întâmplător unei caravane păzite, care transporta armuri și paveze genoveze spre Viena. Iar de acolo, Întâlnise, tot Întâmplător, un convoi moldovenesc care dusese blănuri de vulpe și de urs, precum și miere de albine, În piețele Austriei. Pentru prima dată, tânărul ieșea din taberele de antrenament și intra În rețeaua secretă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pe celălalt. Nimeni nu văzuse Însă cum se petrecuseră lucrurile. Copiii erau prea speriați și, oricum, agresorii erau mascați. Li se scoaseră măștile, dar nimeni nu Îi recunoscu. - Poate că nici nu sunt venețieni... spuse cineva din mulțime. - Or fi genovezi, adăugă altcineva, ăștia au rămas niște sălbatici, am luptat Împotriva lor În război... - Dar de ce tocmai copilul ăsta? Întrebă altă voce, dar nimeni nu găsi un răspuns. Dinspre Piața San Marco, sosiră În fugă câțiva condotieri și câteva doamne În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
care se Întoarse cu o tresărire. Fără un cuvânt, se furișară toți trei prin spatele unui rând de tarabe, mergând În direcția din care veniseră călăreții. După trecerea acestora, continuară drumul pe străduțe strâmte și aglomerate, printre pelerini musulmani, negustori genovezi, cămile Încărcate cu baloți de pânze și covoare, măgari de povară, cărând În spinare cufere de piele, cerșetori indieni care se legănau cerând milă și saltimbanci care atrăgeau mulțimea pe la răscruci, făcând tumbe prin aer și scoțând foc pe gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
războinici care Însoțeau grupul de negustori căzură ciopârțiți sub loviturile sălbatice ale atacatorilor. Caravana fu Înconjurată, iar cei care Încercau să vocifereze erau uciși fără un cuvânt. Alături de ceilalți negustori chinezi, arabi și europeni (se aflau acolo și doi comercianți genovezi, care cumpăraseră trei căruțe cu mătase și mirodenii), Nogodar și Ștefănel Îngenuncheară, așa cum porunciseră pirații. Aproape cincizeci de oameni de toate vârstele stăteau În noroiul Înghețat al drumului, sub suflul aspru al vântului de iarnă, care sosea de undeva din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
haosului În Europa. - Acele zile se apropie, spuse sultanul. Porturile noastre au Început să construiască galere și galioane de război. Flota pe care am avut-o la cucerirea Constantinopolului a făcut cu greu față chiar și atunci, iar fără ajutorul genovezilor, asediul s-ar fi prelungit poate Încă un an. Sau mai mult. - Marea bătălie navală trebuie pregătită Încă de acum, adăugă Al Treilea Cuceritor. Serviciile noastre de spionaj vor Împrăștia zvonul că ne pregătim să vindem corăbii, dezvoltând astfel negoțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mult. - Marea bătălie navală trebuie pregătită Încă de acum, adăugă Al Treilea Cuceritor. Serviciile noastre de spionaj vor Împrăștia zvonul că ne pregătim să vindem corăbii, dezvoltând astfel negoțul cu Genova, Spania și Portugalia. Vom preveni orice alianță a cetăților genoveze din Marea Caspică și Marea Neagră cu forțele Veneției. Am pregătit deja un tratat cu Matei Corvinul. Îi lăsăm drum liber la Marea Neagră dacă renunță la orice rezistență. - Nu mi se pare că Matei ar fi dornic de luptă... murmură Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
nu mai e nimic, decât, poate, taina ultimă a nașterii universului din ape. E adevărat, datorăm Descoperirea Lumii, această miraculoasă descriere a țărilor din Răsărit, tristului răgaz petrecut de Marco Polo În temnița din Genova, În urma bătăliei dintre venețieni și genovezi, Încheiată, În 1296, prin Înfrângerea Veneției. Trei ani de temniță și, iată, cea mai mare carte de aventuri și călătorii scrisă vreodată de un muritor, afară, poate, de Pliniu cel Bătrân, care a trăit izbucnirea Vezuviului, fără a-i supraviețui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
negura dimineții, urdia otomană Își Începuse Înaintarea spre podul peste Bârlad. Era o Înaintare vastă, care cuprindea parcă Întinderi nesfârșite. - Ambuscadă la pod! ordonă voievodul, Îmbrăcat cu cămașă de zale și platoșă de oțel, purtând la centura cu diamante spada genoveză de două mâini, cu mânerul Încrustat cu zimbrul Moldovei. Săgeata roșie zbură peste cețuri, spre oastea dușmană. Se auziră tropote. Avangarda spătarului Pop ocupă ieșirea podului cu trei rânduri de arcași, În spatele cărora două mii de călăreți așteptau clipa atacului. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
am văzut, continuă căpitanul, ești neîntrecut În realizarea portretelor. Vei fi Pictorul. Vei aștepta pe străzile Istanbulului, În locurile indicate de ceilalți Apărători. Vei picta lucruri inofensive, pe care le poate vedea orice trecător. Vei spune că ești un pictor genovez, și nu venețian. Vei vorbi doar În italiană. Ceilalți te vor proteja din umbră. La semnalul lor, vei picta, cât de repede vei putea, portretele unor personaje care urcă sau coboară treptele Palatelor Topkapî sau Ak Sarai. Acele portrete trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Marea Neagră și Marea Marmara s-au mișcat trei sute de corăbii. Ca să câștige timp, sultanul va Îmbarca armata pe corăbii și va trece marea, cel târziu la Începutul lui iunie. - Spre? - Poate fi spre noi, măria ta. Poate fi spre cetățile genovezilor din Crimeea, mai ales Caffa. După ce Mangopul a căzut, Caffa rămâne singura de cucerit. Dar mai degrabă e o expediție de răzbunare, după Vaslui. - E scurt timpul, spuse voievodul. Două luni. La Răsărit de otomani sunt mișcări? - Nu, măria ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
din mister. După bătălia de la Vaslui, Mahomed căzuse bolnav. Apoi se hotărâse brusc să răzbune umilința, adunând trei sute de corăbii și peste o sută de mii de oșteni. La Începutul lui iunie pornise peste Marea Neagră, dar se Îndreptase spre cetatea genoveză Caffa. În timpul asediului avusese noi crize de podagră și se Întorsese la Istanbul, lăsând conducerea armatei lui Ahmed Pașa. Caffa căzuse. Marea Neagră devenise un lac turcesc. Dar sultanul anulase campania Împotriva Moldovei. Voia s-o conducă el Însuși și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Trebuie doar răbdare. Începe o iarnă grea. Iar la anul vom avea război. - Așa e, măria ta... Începe o iarnă grea... 15 decembrie 1475, Istanbul Corabia căpitanului Morovan intră În golful Cornul de Aur cu un singur catarg, sub pavilion genovez. Cu o zi Înainte, două din cele trei catarge fuseseră coborâte pe punte, În lăcașuri special cioplite și acoperite cu mărfuri. Pavilionul Moldovei fusese coborât și el imediat după ieșirea În larg din portul Varna. Genova era aliată a Imperiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
coborât și el imediat după ieșirea În larg din portul Varna. Genova era aliată a Imperiului Otoman, Moldova era cel mai aprig dușman. Cei doisprezece Apărători se Îmbrăcară În noile costume de negustori, cu excepția lui Alexandru, care deveni subit pictor genovez. Înaintea intrării În portul Istanbul, Gabriel chemă Apărătorii pe punte. Era ultima Întâlnire În acea formulă. - Imediat după acostare, spuse Gabriel, veți pleca spre locurile indicate. Aveți bani suficienți ca să plătiți câte o cameră la han pentru o lună. Fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
apoi reveniră. Morovan vorbea perfect limba turcă, și deprinsese obiceiul de a-i flata pe reprezentanții Imperiului Otoman, ceea ce conta mult În raporturile sale cu autoritățile. La plecare, Îi dărui comandantului echipei de inspecție vamală o pungă plină cu taleri genovezi și arătă cu insistență un loc mai Îndepărtat de ancorare. Comandantul dădu din cap afirmativ și se Întoarse În caic Împreună cu Însoțitorii lui. Morovan rămase pe punte, făcând semne amicale, până când mica ambarcațiune se amestecă printre alte zeci de bărci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Devenea destul de limpede, Însă, că misiunea nu va putea fi prelungită prea mult. Până acum, Pictorul scăpase. Cu cinci zile În urmă fusese Înconjurat de o patrulă de ieniceri, dar reușise să-i convingă că nu era decât un pictor genovez care voia să facă cunoscute În Europa minunile de arhitectură ale Istanbulului. Și, Într-adevăr, desenele de pe șevalet erau doar peisaje ale moscheilor, palatelor și superbelor grădini de pe malul Mării Marmara. Unul din membrii patrulei, ce părea cel mai respectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
doar peisaje ale moscheilor, palatelor și superbelor grădini de pe malul Mării Marmara. Unul din membrii patrulei, ce părea cel mai respectat, studiase cu atenție desenele, bănuind că pictorul e doar un impostor. Dar lucrările erau mult prea bine realizate. Tânărul genovez fusese lăsat În pace, dar pus sub observație. Iscoada nu văzuse, Însă, decât cum pictorul realiza un peisaj excepțional al vechiului palat al sultanilor, Ak Sarai. Din raportul Îngerului rezulta că supravegherea Încetase a doua zi. Alexandru scăpase prin talentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
sugerau că nu se supune aproape nimănui. Portretul lui sugera siguranță, dar și un soi de răutate adâncă, pe care Alexandru o simțise din prima clipă. Omul intră În palat, iar desenul dispăru, făcut sul, În mâneca bufantă a costumului genovez. Cerșetorul rămânea nemișcat, fără a privi pe nimeni. Nu, Își spuse Alexandru, era imposibil să fie un agent al serviciilor turcești. Nimeni nu și-ar putea juca rolul atât de bine. Ar trebui, cel puțin, să privească ce se Întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Știa doar că se Întâmplase ceva groaznic, că cineva apropiat căzuse În sânge. Sufletul Îi spunea că acela era omul pe care Îl visase În fiecare noapte vreme de șaptesprezece ani. Tatăl lui. Se târâ pînă În apropierea unei corăbii genoveze ancorate la capătul cheiului, aproape de catedrala Aya Sofia. Pe corabie nu se vedea nimeni. Rămase acolo, privind valurile care se spărgeau Încet de prova ambarcațiunii. „N-am destulă putere... gîndi apoi tânărul. Sunt prea departe... N-am destulă putere, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
mică minune care readusese viața, dar nu Înlăturaseră suferința? Căci suferință avea să fie, multă și mereu la marginea morții. Lupta pentru viață nu se terminase, ci abia Începea. Multă suferință... Ajunsese prea târziu... La cheiul unde era ancorată corabia genoveză valurile reîncepură să ajungă, clipocind Încet. Ștefănel rămase În continuare nemișcat, așezat pe genunchi, privind spre larg. Portul părea pustiu. Încercă să se concentreze. Nu putea Înlătura suferința. Nu putea prelungi viața, dacă undeva În adâncurile neființei cineva hotărâse altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
-l cunosc. Toată viața am avut Îngeri necunoscuți. L-am văzut doar pe unul, dar tocmai fusese ucis. - Nu Înțeleg. Și n-avem timp de amintiri acum. Trecuseră mai bine de douăzeci de minute până când ajunseră la corabia cu pavilion genovez. Echipajul termina pregătirile de plecare. Pe catarg, pânzele erau ridicate cu repeziciune. Gabriel și Alexandru intrară În cală, unde Îi așteptau ceilalți Apărători. - A sosit toată lumea? Întrebă Gabriel. - Da, răspunse unul din Apărători. Documentele sunt În seif, seiful ascuns sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
sute de Cuceritori, adică toți cei rămași În capitala imperiului, căci numeroase grupuri de acțiune erau plecate În misiuni pe teritoriile Asiei și Europei. Din locul În care se afla, Alexandru observă un caic al poliției vamale acostând lângă corabia genoveză. În mijlocul mulțimii, Gabriel se Întoarse și văzu și el pericolul. Câțiva ieniceri urcară la bordul corabiei și fură Întâmpinați de căpitanul Morovan. De departe nu se putea desluși cum decurge discuția, dar se putu vedea cum un al doilea caic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
ridicat ancora fără permisiune acum o oră sau două, dar a ancorat din nou În apropierea palatului. O parte din echipaj a coborât la țărm și s-a amestecat În mulțime. - O navă de spionaj... murmură Ștefănel. Sub ce pavilion? - Genovez! - Firește... Nu putea fi aproape nici un alt pavilion care să nu trezească suspiciuni! Bănuiesc că poliția vamală a primit un bacșiș gras și a Închis ochii... Amir, Cuceritorii dispun de flotă de război? - Doar două galioane, șase trireme ușoare, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
dificilă reglarea tirului. Mai problematică era apropierea altor două galere turcești, care veneau dinspre tribord, precum și pregătirile galioanelor. Diferența de forțe era uriașă, iar lipsa tunurilor devenea o problemă gravă pentru echipajul moldovean. Mesajul plecase, lupta putea Începe. - Coborâți pavilionul genovez! porunci Morovan. Ridicați flamura Moldovei! - Arcașii la prova, pregătiți săgeți aprinse! ordonă Gabriel. La semnalul meu, ochiți catargul principal, iar la a doua lansare mijlocul punții. Încercați să nimeriți depozitul de pulbere! Îngerii, la tribord! imediat ce ne apropiem, săriți pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lucru cu adevărat important era schimbarea de putere la palatul Ak Sarai. Cine ar fi putut fi interesat de așa ceva? Un om trimis acolo pentru asta. Un om În misiune. Un pictor. Pictorul! Ștefănel Își aminti acum perfect de pictorul genovez care se afla În piață. Își aminti și detaliile care Îi dovediseră că palatul se mai afla sub supravegherea unei forțe străine, dar care nu Îi era deloc ostilă. Aflase de la Amir că Alexandru studiase pictura la Veneția. Pictorul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]