769 matches
-
orice combinație a acestor activități. 21 Specialiști în domeniul științei și ingineriei Specialiștii în domeniul științei și ingineriei efectuează cercetări, îmbunătățesc sau dezvoltă concepte, teorii și metode operaționale ori aplică cunoștințe științifice referitoare la domenii precum fizică, astronomie, meteorologie, chimie, geofizică, geologie, matematică, statistică, informatică, arhitectură, inginerie și tehnologie. 211 Specialiști în fizică și știința pământului Specialiștii în fizică și știința pământului efectuează cercetări, îmbunătățesc sau dezvoltă concepte, teorii și metode operaționale ori aplică cunoștințe științifice referitoare la domenii precum fizică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
inginerie și tehnologie. 211 Specialiști în fizică și știința pământului Specialiștii în fizică și știința pământului efectuează cercetări, îmbunătățesc sau dezvoltă concepte, teorii și metode operaționale ori aplică cunoștințe științifice referitoare la domenii precum fizică, astronomie, meteorologie, chimie, geologie și geofizică. 2111 Fizicieni și astronomi Fizicienii și astronomii efectuează cercetări și îmbunătățesc sau dezvoltă concepte, teorii și metode operaționale referitoare la materie, spațiu, timp, energie, forțe și câmpuri și interacțiunile care apar în cadrul acestor fenomene fizice. Aceștia aplică cunoștințele științifice referitoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
în biochimie tehnologică 211310 cercetător în chimie fizică 211311 asistent de cercetare în chimie fizică 2114 Geologi și geofizicieni Geologii și geofizicienii efectuează cercetări, îmbunătățesc sau dezvoltă concepte, teorii și metode operaționale ori aplică cunoștințele științifice referitoare la geologie și geofizică în domenii cum ar fi exploatarea și extracția petrolului, a gazului natural și a mineralelor, conservarea apei, construcțiile civile, telecomunicațiile și navigația, precum și evaluarea și diminuarea efectelor asupra mediului ale proiectelor de dezvoltare și de eliminare a deșeurilor. 211401 consilier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
referent de specialitate pedolog 211421 inginer geolog 211422 geolog 211423 geofizician 211424 hidrolog 211425 pedolog 211426 cercetător în geologie 211427 asistent de cercetare în geologie 211428 cercetător în geologie tehnică 211429 asistent de cercetare în geologie tehnică 211430 cercetător în geofizică 211431 asistent de cercetare în geofizică 211432 cercetător în mineralogia tehnică și experimentală 211433 asistent de cercetare în mineralogia tehnică și experimentală 211434 cercetător în geochimie 211435 asistent de cercetare în geochimie 211436 cercetător în geologie petrolieră 211437 asistent de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
geolog 211422 geolog 211423 geofizician 211424 hidrolog 211425 pedolog 211426 cercetător în geologie 211427 asistent de cercetare în geologie 211428 cercetător în geologie tehnică 211429 asistent de cercetare în geologie tehnică 211430 cercetător în geofizică 211431 asistent de cercetare în geofizică 211432 cercetător în mineralogia tehnică și experimentală 211433 asistent de cercetare în mineralogia tehnică și experimentală 211434 cercetător în geochimie 211435 asistent de cercetare în geochimie 211436 cercetător în geologie petrolieră 211437 asistent de cercetare în geologie petrolieră 211438 cercetător
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
domenii precum ingineria, desenul tehnic sau eficiența economică a proceselor de producție. 3111 Tehnicieni în domeniul chimiei și fizicii Tehnicienii în domeniul chimiei și fizicii îndeplinesc sarcini cu caracter tehnic ce ajută la activitatea de cercetare în chimie, fizică, geologie, geofizică, meteorologie și astronomie, precum și la dezvoltarea de aplicații industriale, medicale, militare și alte aplicații practice ale rezultatelor cercetării. 311101 laborant chimist 311102 tehnician chimist 311103 laborant determinări fizico-mecanice 311104 tehnician determinări fizico-mecanice 311105 laborant determinări geologice și geotehnice 311106 laborant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
Educației, Cercetării și Tineretului ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Denumirea unității Sursă de finanțare ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronica - INOE 2000 București Venituri proprii 2 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare-COMOTI București Venituri proprii 3 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - IGR București Venituri proprii 4 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile și Pielărie - INCDTP București Venituri proprii 5 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare - INMA București Venituri proprii 6 Institutul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150826_a_152155]
-
(n. 26 noiembrie 1914, Ighișdorful român, comitatul Sibiu - d. 29 noiembrie 1997, Saint-Louis, Alsacia) a fost un geofizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române. Este considerat, împreună cu Sabba S. Ștefănescu, drept fondator al școlii române de geofizică. S-a născut la 26 noiembrie 1914 și a fost al doilea dintre cei cinci copii ai preotului Romul Constantinescu, care a descins dintr-o familie care a dat șase generații de preoți în Ighișul Vechi, și ai soției sale
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
Est, dar a scăpat de încercuirea de la cotul Donului datorită unei permisii norocoase. Radu Grigorovici, un prieten al academicianului, a consemnat: Începând cu anul 1942, Liviu Constantinescu, asistent al profesorului Bădărău, își schimbă domeniul de preocupări științifice, aplecându-se asupra geofizicii, iar în urma recomandării profesorului Șerban Țițeica devine primul director al Observatorului Geofizic Surlari, numit astăzi "Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu”", poziție pe care a ocupat-o din anul 1943 până în anul 1958. După reforma învățământului, a fost succesiv conferențiar
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
numit astăzi "Observatorul Geomagnetic Național Surlari „Liviu Constantinescu”", poziție pe care a ocupat-o din anul 1943 până în anul 1958. După reforma învățământului, a fost succesiv conferențiar, profesor, profesor șef de catedră între anii 1949 și 1975, la Catedra de Geofizică ce a funcționat întâi la Institutul de Mine, apoi la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie și în fine la Universitatea din București. Liviu Constantinescu a predat cursuri de geomagnetism și prospecțiuni magnetice, gravimetrie și prospecțiuni gravimetrice, seismologie și radiometrie
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
În paralel, începând cu anul 1949, a fost cercetător, șef de secție din anul 1952 și director adjunct științific între anii 1959 și 1970 în unități de cercetare ale Academiei: întâi la Institutul de Fizică, apoi la Institutul de Geologie, Geofizică și Geografie, în fine la Centrul de Cercetări Geofizice. În anul 1957, împreună cu academicianul Gheorghe Demetrescu, a reprezentat România la Adunarea Generală a Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică (UIGG), desfășurată la Toronto, unde a promovat Observatorul Geofizic de la Surlari
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
Academiei: întâi la Institutul de Fizică, apoi la Institutul de Geologie, Geofizică și Geografie, în fine la Centrul de Cercetări Geofizice. În anul 1957, împreună cu academicianul Gheorghe Demetrescu, a reprezentat România la Adunarea Generală a Uniunii Internaționale de Geodezie și Geofizică (UIGG), desfășurată la Toronto, unde a promovat Observatorul Geofizic de la Surlari, introducându-l în rețeaua internațională a observatoarelor geomagnetice, iar discuțiile avute cu seismologii Beno Gutenberg și Charles Francis Richter l-au determinat să se aplece asupra cercetării de seismologie
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
l-au determinat să se aplece asupra cercetării de seismologie centrate pe studiul cutremurelor din Vrancea. În anul 1961 a luat ființă, sub conducerea lui Sabba Ștefănescu, Centrul de Cercetări Geofizice al Academiei, iar Liviu Constantinescu a condus Secția de Geofizică Aplicată și ulterior și pe cea de Seismologie. În acest context, în colaborare cu geofizicianul Radu Botezatu, a realizat un studiu teoretic al anomaliilor câmpurilor potențiale, folosind metoda continuării analitice în semispațiul inferior, rezultând formule care au permis un calcul
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
care descrie producerea cutremurelor intermediare de la curbura Carpaților Orientali. De asemenea, au analizat relațiile energie-magnitudine-intensitate pentru cutremurele din Vrancea, stabilind parametrii regimului seismic al zonei respective. În anul 1963 a fost ales membru corespondent al Academiei la Secția de Geologie, Geofizică și Geografie, iar din anul 1967 a fost membru în Biroul și Comitetul Executiv al IUGG până în anul 1975, fiind vicepreședinte al UIGG între anii 1969 și 1971. Din anul 1970 a fost membru în Consiliul de conducere al Centrului
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
Constantinescu a revenit din retragerea forțată care durase 15 ani. Ales membru titular al Academiei Române în 1990 (era membru corespondent din 1963) și președinte al Secției de Științe Geonomice (1990-1994), s-a angajat cu hotărâre pentru renașterea Academiei Române și a geofizicii românești. Până la retragerea definitivă (1995) a fost președinte al Comitetului Național Român de Geodezie și Geofizică și al Societății Române de Geofizică. Universitar cu o vastă cultură științifică și umanistă, Liviu Constantinescu a fost un talentat pedagog. De-a lungul
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
1990 (era membru corespondent din 1963) și președinte al Secției de Științe Geonomice (1990-1994), s-a angajat cu hotărâre pentru renașterea Academiei Române și a geofizicii românești. Până la retragerea definitivă (1995) a fost președinte al Comitetului Național Român de Geodezie și Geofizică și al Societății Române de Geofizică. Universitar cu o vastă cultură științifică și umanistă, Liviu Constantinescu a fost un talentat pedagog. De-a lungul a 25 de ani, a predat cursuri de geomagnetism și prospecțiuni magnetice, gravimetrie și prospecțiuni gravimetrice
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
și președinte al Secției de Științe Geonomice (1990-1994), s-a angajat cu hotărâre pentru renașterea Academiei Române și a geofizicii românești. Până la retragerea definitivă (1995) a fost președinte al Comitetului Național Român de Geodezie și Geofizică și al Societății Române de Geofizică. Universitar cu o vastă cultură științifică și umanistă, Liviu Constantinescu a fost un talentat pedagog. De-a lungul a 25 de ani, a predat cursuri de geomagnetism și prospecțiuni magnetice, gravimetrie și prospecțiuni gravimetrice, seismologie, radiometrie, distingându-se prin calitatea
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
și Moleculare (INCDTIM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, Institutul pentru Tehnica de Calcul, Coneural - Centrul pentru Cercetări Cognitive și Neuronale, Institutul de Cercetări Electronice, Institutul de Cercetare pentru Instrumentație Analitică (filială INOE-2000), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Geologie, Geofizica, Geochimie și Teledetectie (IGR) - filiala Cluj, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare, Institutul pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere. Viața
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
n. 1 ianuarie 1934, Piatra Neamț) este un inginer geolog și geofizician român. Are un fiu, Costin Victor Andrei, care, la sfatul tatălui, a studiat și el geologia, din 1980. A absolvit "Institutul de Mine București", Facultatea de Geologie, Secția de Geofizică, după studii în perioada 1951-1956, devenind inginer geofizician. Din 1968 a devenit doctorand la "Institutul de Petrol, Gaze și Geologie", cu o teză cu titlul "Studiul petrofizic și geofizic al mineralizațiilor „porphyry copper" din Munții Metaliferi." A renunțat la elaborarea
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
fie extrem de utilă în studiul radicalilor liberi în chimie, ionilor paramagnetici în chimia fizică, diferitelor efecte biochimice și biofizice în medicină și fiziologie. Domeniul de aplicații științifice, medicale, tehnice și industriale a spectroscopiei RES este extrem de larg, de la biofizică la geofizică, medicină, farmacologie, antropologie, paleontologie, catalizatori chimici, sinetze chimice cu radicali liberi, fotosinteză naturală sau artificială, purificarea apei, inginerie nucleară, toxicologie, șamd. Recent se dezvoltă și aplicații de imagini obținute prin RES (RESI), cu metode de transformate Fourier bidimensionale (2D-FT), oarecum
Rezonanță electronică de spin () [Corola-website/Science/315189_a_316518]
-
Are loc o întâlnire trilaterală la Geneva între viceministrul de externe rus și american și Lakhdar Brahimi pentru realizarea unui acord între membrii Consiliului de Securitate în privința formării unui guvern de tranziție în Siria. Constantin Crânganu, expert în geologia și geofizica sistemelor petrolifere, a numit conflictul „Cruciada Gazoductelor”, afirmând că războiul s-ar datora conflictelor de interese din jurul a două gazoducte planificate a trece prin Siria: , care ar amenința interesele Rusiei și care ar amenința interesele Turciei.
Războiul Civil Sirian () [Corola-website/Science/322656_a_323985]
-
de Stat al Geologiei. Din 1970 și până în anul 1971, s-a aflat în subordinea Ministerului Industriei Miniere și Geologiei, pentru ca apoi, până în 1974 să fie subordonat Ministerului Minelor, Petrolului și Geologiei. În 1974, prin fuzionarea I.G.R. cu Institutul de Geofizică Aplicata se înființează Institutul de Geologie și Geofizică. Din trunchiul acestuia, prin reorganizarea cercetării din domeniu, s-a desprins, în anul 1977, Departamentul de Seismologie, care va deveni în 1994 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. În anul 1994
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
anul 1971, s-a aflat în subordinea Ministerului Industriei Miniere și Geologiei, pentru ca apoi, până în 1974 să fie subordonat Ministerului Minelor, Petrolului și Geologiei. În 1974, prin fuzionarea I.G.R. cu Institutul de Geofizică Aplicata se înființează Institutul de Geologie și Geofizică. Din trunchiul acestuia, prin reorganizarea cercetării din domeniu, s-a desprins, în anul 1977, Departamentul de Seismologie, care va deveni în 1994 Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. În anul 1994 s-a desprins Departamentul de Geologie Marină, care
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
a desprins Departamentul de Geologie Marină, care prin H.G. 1316/1994 a devenit Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină-GEOECOMAR-București. Prin H.G.nr.1302/1996, institutul își va recapătă numele inițial, devenind Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției - I.G.R., în subordinea Ministerului Educației și Cercetării și în coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică. În structura organizatorică a institutului se află și Muzeul Național de Geologie, amenajat în clădirea istorică a Institutului Geologic al României, de pe
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]
-
baza bilaterală și multilaterală, în cadrul C.E.I. (Inițiativa Central-Europeană), I.G.C.P. (Programe internaționale de corelare geologică sub egida UNESCO), FOREGS (Forumul serviciilor geologice naționale din Europa), I.U.G.S. (Uniunea Internațională a Științelor Geologice), I.U.G.G. (Uniunea Internațională de Geodezie și Geofizică) și altele, cercetările fiind canalizate atât pe tematici de corelare geologică (de interes regional maxim pentru aprofundarea unor probleme a căror rezolvare nu este posibilă numai pe baza datelor referitoare la România, având în vedere că structura geologică nu ține
Institutul Geologic al României () [Corola-website/Science/320905_a_322234]