1,118 matches
-
asupra stării de sănătate, și neîndoienlic sfaturi referitoare la Îmbrăcămintea adecvată drumețiilor, alimentația necesară, tehnica de mers etc. Tot legat de turism, reținem suita de articole pe care le-a publicat În diferite reviste și buletine. - Mihai Haret (1884 - 1940), geograf și botanist, unul dintre cei mai inimoși și Înflăcărați susținători și militanți ai turismului, sub forma sa de drumeție montană. Activitatea sa În domeniu a fost una multilaterală și complexă, mergând de la popularizarea turismului, la Înființarea unor asociații al căror
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Pe Valea Cernei (1947), Pe Argeș În Sus (1971), Popas În Retezat (1972), Retezatul (1974) etc. Emilian Iliescu a dat turismului românesc multe hărți dintre care din Carpații Meridionali pentru Retezat și Munții dintre Olt și Jiu. - Ion Ionescu Dunăreanu, geograf și profesor universitar, În afara cărților de specialitate a scris și numeroase articole, având ca subiect turismul, precum și unele ghiduri turistice, cum ar fi: În Munții Retazatului (1957), Ghidul marcajelor turistice (1973 În colaborare cu Stoian O.) etc. - Reținem de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fi existat. Deoarece Carpații, nu reprezintă doar un simplu spațiu, ci unul cu o puternică și nuanțată viață vegetală, animală și umană. Pentru România ei au o importanță economică, geografică, spirituală și strategică deosebită. Reamintim, În acest context afirmația marelui geograf Ion Simionescu și anume: „Străbătând munții răsfoiești pagini din vîltoarea neamului; cunoști sufletul și energia poporului. Te recreezi dar și Înveți. Nu rămân forme rigide; n-au glas numai pentru apoteozarea farmecului, a măreției și a armoniei din Natură. Nu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
care se adaugă și dorința noastră de a fixa Încă de la Început un punct de vedere metodologic, unic până la finele lucrării, am considerat ca fiind necesară luarea În discuție a acestor diferențieri. În principal, acestea apar În terminologia utilizată de geografi și de economiști, care, În parte, a fost preluată și de celelalte discipline. Astfel, În majoritatea lucrărilor și studiilor cu tematică turistică, abordate sub aspect geografic, cînd se vorbește despre obiectivele de atracție turistică - atît cele amenajate, cît și cele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a cîmpului de manifestare pe care Îl cuprinde fiecare din cei trei termeni. Pentru a selecta explicații cît mai științifice la problemele menționate, aceeași Întrebare a fost adresată unui număr mare de cadre didactice universitare și cercetători științifici din Iași (geografi, economiști, agronomi, lingviști, sociologi, geologi) ale căror răspunsuri au fost iarăși diferite, respectiv, fie de a da accepțiunea actuală a termenilor și de a aborda problema În funcție de context, alții de a respecta sensul de bază al cuvintelor. Acest
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pictori, gravori, bijutieri), chimiști (pentru analize de laborator), istorici, lingviști (inclusiv slavoniști și latiniști pentru biserici, monumente) economiști de la Ministerul de Finanțe sau Banca Națională etc. În cazul evaluării monumentelor naturii sunt necesare alte categorii de specialiști cum ar fi: geografi, biologi, geologi, eseiști, ingineri agronomi, horticultori, economiști, etc. Pornind de la structura eterogenă a resurselor turistice se poate face aprecierea că pentru unele din elementele lor componente pot fi aplicate metode cantitative cu formule matematice de calcul, prin care exprimarea să
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
2.7. Evaluarea În indicatori fizici și calitativi a resurselor turistice ale Carpaților Meridionali Problema evaluării resurselor turistice ale Carpaților Meridionali a preocupat - Începînd În special cu a doua jumătate a secolului XIX și continuînd-se și În zilele noastre - numeroși geografi, istorici, economiști, geologi etc. care, fie prin utilizarea unor indicatori fizici sau calitativi au făcut aprecieri asupra unor zone și subzone turistice ca și a unor masive muntoase. Reliefăm astfel, doar cîteva din aceste nume de mare rezonanță În cartea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de atracție turistică, Începînd cu locurile care amintesc de strămoșii noștri daci și mergând pînă la unele construcții contemporane; b) sunt puternic umanizați, lucru datorat atît structurii ca și poziției lor geografice. Acest aspect a fost relevat și de marele geograf francez Emmanuel de Martonne (1907) cînd referindu-se la Carpați arată că ei sunt „poate cei mai umani și mai plini de istorie dintre munți”. Avantajele oferite de morfologia cadrului natural, cum ar fi: depresiunile, văile rîurilor, plaiurile etc; favorizează
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
următoarea distribuție: Alba - 4, Argeș - 1, Brașov - 1, Caraș-Severin - 2, Hunedoara - 8, Gorj - 1, Mehedinți - 2 și Sibiu - 4. Din rîndul acestora enumerăm cetățile dacice de la: CÎlnic, Cugir, Pianu și Săsciori (Alba); Arefu (Argeș), RÎșnov (Brașov) pe care marele geograf al antichității Ptolemeu a numit-o „Cumidavă”; Mehadia denumită de romani „Ad Mediam” - adică la jumătatea drumului Între Dierna (Orșova de azi) și Tibiscum (Caransebeș, Caraș-Severin), Polovragi (Gorj), Dealul Bolii - Bănița, Piatra Roșie (Luncani) - Boșorod, Sarmisegetusa de la Grădiștea Muncelului, Cetățuia
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
specialitate cu pasiune deosebită pentru această activitate, are șanse mai mari de realizare. Referitor la importanța factorului demografic În turism, există la ora actuală unele mici diferențieri asupra percepției rolului pe care Îl joacă. Astfel, un număr destul de mare de geografi, pun un accent mai mare pe importanța factorului demografic, comparativ cu cel economic, În timp ce economiștii, văd situația total invers. În acest context ne Întrebăm cine dintre cele două categorii de specialiști au mai multă dreptate? Dacă analizăm În mod practic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de alții; de toți însă „s-au eliberat” . CONFUZIA DINTRE GEȚI ȘI GOȚI SAU CUVÂNT ÎMPREUNĂ DESPRE COSMETIZAREA ISTORIEI Căutând prin pâcla vremii urmele geto-dacilor și urma Daciei lor, căci despre o Geție documentele antice nu vorbesc, semn că Strabon, geograful, a avut dreptate să zică ce-a zis că, adică, geții și dacii sunt unul și același popor, vorbesc aceeași limbă, mare mi-a fost mirarea să aflu că Dacia noastră care o știm de la Burebista și Decebal, a migrat
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
suveran al civilizatorului arabo- persan față de barbari, nu-i mai puțin adevărat că tabloul descris nu-i încurajator și ne putem imagina ce impact au avut aceste etnii asupra populațiilor sedentare europene. Ca tabloul să fie complet, să notăm că geograful arab Ibn Rusta și geograful persan Gardizi ne spun că popoarele care locuiesc în regiunile Volgăi se vânează unele pe altele, prind pe dușmani și îi vând ca robi neguțătorilor din Orient . Captivii erau luați atât de la popoarele sedentare, cât
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
față de barbari, nu-i mai puțin adevărat că tabloul descris nu-i încurajator și ne putem imagina ce impact au avut aceste etnii asupra populațiilor sedentare europene. Ca tabloul să fie complet, să notăm că geograful arab Ibn Rusta și geograful persan Gardizi ne spun că popoarele care locuiesc în regiunile Volgăi se vânează unele pe altele, prind pe dușmani și îi vând ca robi neguțătorilor din Orient . Captivii erau luați atât de la popoarele sedentare, cât și de la nomazi; sclavii erau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
imagini semnificative și, adesea, pitorești ale oraselor Suceava, Gura Humorului, Vatra Dornei și Rădăuți, precum și ale Mănăstirilor Sucevița, Voroneț, Moldovița, Putna și Dragomirna. Sunt ipostaze originale din relieful urbanistic și din spațiul monahal, metafore și repere ale devenirii, geometrii și geografii amprentate de spirit, deveniri în timp. Am rostit la vernisaj cuvinte din inimă, asemenea colegilor și prietenilor artistului: Brandușa Dăscălescu (președinta Companiei Teatrale Bucovina), Mircea Pietrariu - amfitrion, director Shopping City, Angela Zarojanu - subprefect, Viorel Seredenciuc - viceprimar, caricaturist Mihai Pânzaru - PIM
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
așa cum a fost cazul cu lunga frontieră poloneză. Noua frontieră a Europei este de-a lungul râului Prut, ceea ce nu e o frontieră bună, cum a aflat și Petru cel Mare (în bătălia de la Stănilești cu Dimitrie Cantemir). Istoricii și geografii au discutat pentru mult timp unde anume se termină Europa la est. Geografii au asumat tradițional că Europa se termină la Munții Ural și la Marea Caspică. Mulți români tradiționaliști au considerat râul Nistru ca frontiera logică a Europei. Câțiva
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de-a lungul râului Prut, ceea ce nu e o frontieră bună, cum a aflat și Petru cel Mare (în bătălia de la Stănilești cu Dimitrie Cantemir). Istoricii și geografii au discutat pentru mult timp unde anume se termină Europa la est. Geografii au asumat tradițional că Europa se termină la Munții Ural și la Marea Caspică. Mulți români tradiționaliști au considerat râul Nistru ca frontiera logică a Europei. Câțiva ultranaționaliști cred că Bugul ar trebui să fie acea frontieră estică, fiindcă există
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
în ciuda acțiunii corozive a sistemului. Prin publicarea unui eseu asupra organizării regionale românești (în 1976) am dorit să transmit colegilor francezi ceea ce înțelesesem despre starea țării de la începutul anilor '70. Cu toate acestea, dificultățile enorme de menținere a legăturilor cu geografii români m-au făcut să renunț la continuarea cercetărilor de teren în România. După o perioadă de cercetări focalizate asupra Franței, în anii 1980 am reluat explorarea dinamicilor spațiale sub regimurile socialiste, mai întâi asupra Ungariei și Bulgariei și apoi
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
franceză asupra Europei Centrale și Balcanice a beneficiat chiar de la începutul secolului al XX-lea de specialiști de renume, precum Emmanuel de Martonne, care și-a făcut cele două teze de doctorat în România înainte de 1914. Începând cu perioada interbelică, geografii francezi au manifestat o deschidere continuă mai ales față de România, grație proximității lingvistice, dar și față de întreg spațiul est-european. În geografie, spre deosebire de alte științe sociale (precum sociologia sau științele politice), aceste legături nu au fost întărite prin intermediul cercetătorilor emigrați care
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
prin intermediul cercetătorilor emigrați care părăseau spațiile totalitare înainte de 1989. Accentuarea actuală a interesului, după cum mărturisește creșterea numărului de cercetări doctorale, a numărului de colocvii și a publicații din ultimii ani, ține de doi factori principali. În ciuda obstacolelor mai rămăseseră câțiva geografi competenți, care cercetau intens Europa de Est comunistă. Imediat după 1990 ei au constituit colective de cercetare cu tematici pertinente asupra acestui spațiu. Studenții manifestau și ei o curiozitate evidentă față de această "altă Europă", față de acești veri necunoscuți. Această deschidere a tinerilor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
constituie o nouă generație capabilă să lanseze noi studii, să propună contracte de cercetare în parteneriat și să lucreze tot mai mult în cadrul unor grupuri pluridisciplinare. Pe deasupra, problematica dezvoltării regionale înscrisă în agenda UE intră în sfera de competență a geografilor și a instrumentelor lor de cercetare (analiză spațială, geostatistică, cartografii și atlase, sisteme informaționale geografice etc.). Dacă viitorul se anunță ceva mai puțin generos cu cercetările est-europene, acest fapt nu se datorează unei uzuri a problematicii sau a epuizării temelor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
definirea profesiilor, a competențelor necesare, a altor referențiale. De la apariția politicilor orașului, asistenții sociali și sociologii au resimțit (în Franța) necesitatea de a reconstrui demersurile colective de intervenție socială locală. Meseriile orașului, profesiile orașului au încorporat și economiști, demografi, istorici, geografi, desigur urbaniști și simpli cetățeni, fiecare cu perspectiva lui. Or, când este vorba de meserii, profesii, calificări și competențe implicate în înstăpânirea actuală și de perspectivă asupra orașelor, rolul personalului, mobilizarea lui activă și pertinentă sunt condiția sine qua non
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville are câteva zeci de sociologi, economiști, geografi, etnologi etc. și colaborează cu alte zeci de pe tot teritoriul Franței, cu doctoranzi, studenți, cu specialiști din întreprinderi, din cabinete de consultanță sau din colectivitățile urbane. Institutul Orașului și Dezvoltării face studii punctuale sau cercetări aprofundate asupra diferitelor aspecte ale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de Studii ale Politicilor Sociale și Economice face cercetări asupra "orașelor noi", studii privind ocuparea, protecția socială, anchete, cercetări calitative, convorbiri biografice cu locuitori din orașe, cu cei pe cale de integrare 1. Programul Orașe și politici urbane reunește sociologi și geografi care analizează modalitățile eficiente de reînnoire a gestiunii publice, de combatere a segregării, discriminării. Programul Video și științe sociale propune analize privind folosirea imaginilor pentru a descrie și analiza orașul, documentare sociologice, prezentarea video a rezultatelor științifice privind orașul și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
succes a lui Jean-François Gravier, Paris et le désert français82, oferea temeiul și sloganul denunțării imperialismului parizian. Dezvoltarea nemăsurată a Parisului și a regiunii pariziene și monopolul exercitat asupra tuturor puterilor de decizie erau tot atâtea elemente care potrivit analizei geografului secătuiau restul țării de "forța ei vie". Administrarea provinciei era afectată într-atât, încât compromitea însuși principiul republican al egalității șanselor. Până la începutul anilor 1960, amenajarea teritoriului a rămas însă o politică înzestrată cu vocație rurală. Jean-François Gravier îi preciza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în cel mai înalt grad voluntarismul unui stat cu obiective explicite (care includeau dezvoltarea regiunii pariziene și structurarea spațiului regional) și încrezător în valoarea schemei globale pe care o promova. Această siguranță nu trebuia umbrită de nici o naivitate. Dar, subliniază geograful Pierre George, imaginea unei rețele urbane "rămânea în forma sa absolută o utopie. Era puțin probabil că, fără un autoritarism ce nu părea de dorit, se putea ierarhiza semi-urbanismul unei regiuni date, se puteau impune trasee precise tuturor deciziilor, tuturor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]