6,037 matches
-
b_w0, nu este suficientă pentru îndeplinirea condiției de la (6), în zonele de capăt ale peretelui sunt realizate evazări sub formă de bulbi sau tălpi. În cazul tălpilor sau bulbilor rectangulari, în afara zonei critice se respectă cumulativ următoarele condiții geometrice: A_f ≥ 0,0067 h_cl l_w (7.10) b_f ≥ h_cl/15 (7.11) l_f ≥ h_cl/15 (7.12) b_f ≥ b_w0 (7.13) l_f ≥ b_w0 (7.14) unde: A_f aria secțiunii transversale bulbului sau tălpii; b_f grosimea secțiunii transversale a tălpii sau dimensiunea bulbului rectangular măsurată paralel cu planul inimii
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
între axele armăturilor longitudinale, la extremitatea exterioară a secțiunii transversale (lățimea miezului de beton confinat). Notă: Dacă, în vederea îndeplinirii condiției de la (9), se utilizează mai multe tipuri de armături transversale, cum sunt etrieri sau agrafe cu diferite configurații geometrice, condițiile de la (9) se aplică distinct pentru fiecare tip de armătură transversală în parte. ... (12) Etrierii carcaselor din zonele de capăt ale secțiunilor transversale ale pereților sunt realizați astfel încât au capacitatea de rezistență la întindere mai mare sau
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
cu pereți de lemn 5.3.1. Structuri cu pereți din panouri de lemn 5.3.1.1. Forma și alcătuirea de ansamblu ... 5.3.1.2. Panourile din lemn ... 5.3.1.3. Planșee ... 5.3.1.4. Principii de modelare și dimensionare ... 5.3.1.5. Îmbinări ... ... 5.3.2. Structuri din CLT 5.3.2.1. Generalități ... 5.3.2.2. Configurația geometrică a structurii cu pereți din CLT ... 5.3.2.3. Pereți din CLT ... 5.3.2.4. Planșee ... 5.3.2.5. Îmbinări ... ... ... ... 6. Prezervarea elementelor, subansamblelor și a construcțiilor din lemn împotriva biodegradării, umezelii, focului, și măsuri de protecție contra transferului termic și acustic 6.1. Prescripții generale ... 6.2
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
tije și conectori) Anexa F. Aspecte privind calculul elementelor din CLT ... (2) Capitolele 1-6 au caracter normativ. Anexele A , C - F au caracter informativ. Anexa B are caracter obligatoriu. ... 1.3. Definiții generale (1) Din punct de vedere al raportului dimensiunilor geometrice, elementele de construcție din lemn se clasifică în: (a) elemente lineare (bare), la care lungimea elementului este sensibil mai mare în comparație cu dimensiunile secțiunii transversale (grinzi simple sau compuse, stâlpi); ... (b) structuri plane, la care una dintre dimensiunile elementului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
unui panou de perete este h/4, unde h este înălțimea liberă dintre niveluri. În lipsa unor prevederi specifice din codul de proiectare P 100-1 privind limitarea superioară a lățimii unui panou de perete, aceasta se limitează la h. (4) Împărțirea geometrică a pereților (cu sau fără goluri mari de ferestre) urmărește obținerea unui număr cât mai mare de îmbinări verticale disipative, maximizându-se capacitatea de disipare a energiei seismice. În acest sens, se recomandă ca, pentru h ≥ 3 m, să se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
cât mai mare de îmbinări verticale disipative, maximizându-se capacitatea de disipare a energiei seismice. În acest sens, se recomandă ca, pentru h ≥ 3 m, să se realizeze cel puțin o îmbinare verticală între panourile unui perete. Figura 3.1 Împărțirea geometrică a pereților din CLT, pentru diferite tipuri de configurații arhitecturale ... ... 3.3.2.4. Mecanismul de disipare de energie la nivelul îmbinărilor disipative (1) Acesta se asigură prin comportarea ductilă a îmbinărilor disipative pentru toate tipurile de structuri. Prin respectarea prevederilor din subcapitolul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCL se poate face printr-una dintre metodele de calcul liniar. (3) Metodele de analiză globală a structurilor sunt: (a) analiza de ordin I (simplificată) - determinarea eforturilor de proiectare se bazează pe teoria liniarității geometrice, care consideră în analiză echilibrul sistemului static nedeformat. Calculul de ordinul I este de obicei o analiză liniar elastică, la care modificările de geometrie sub încărcări nu sunt luate în considerare; ... (b) analiza de ordinul II - determinarea eforturilor de proiectare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
sistemului static nedeformat. Calculul de ordinul I este de obicei o analiză liniar elastică, la care modificările de geometrie sub încărcări nu sunt luate în considerare; ... (b) analiza de ordinul II - determinarea eforturilor de proiectare se bazează pe teoria neliniarității geometrice, care consideră în analiză echilibrul sistemului static deformat. Se respectă prevederile codului de proiectare P 100-1, subcapitolul 4.6. ... Efectele de ordinul II au ca bază neliniaritățile geometrice ale structurii, faptul că din momentul depășirii unei anumite sensibilități laterale, deformațiile devin
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
analiza de ordinul II - determinarea eforturilor de proiectare se bazează pe teoria neliniarității geometrice, care consideră în analiză echilibrul sistemului static deformat. Se respectă prevederile codului de proiectare P 100-1, subcapitolul 4.6. ... Efectele de ordinul II au ca bază neliniaritățile geometrice ale structurii, faptul că din momentul depășirii unei anumite sensibilități laterale, deformațiile devin destul de mari și nu mai pot fi ignorate astfel încât starea de echilibru se exprimă pe poziția deformată și nu nedeformată a structurii. Efectele de ordinul
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
structurii, faptul că din momentul depășirii unei anumite sensibilități laterale, deformațiile devin destul de mari și nu mai pot fi ignorate astfel încât starea de echilibru se exprimă pe poziția deformată și nu nedeformată a structurii. Efectele de ordinul II geometrice, p-S și P-A sunt luate în considerare, mai ales pentru structurile parter care sunt suficient de elastice și sensibile la astfel de efecte. (4) La structurile cu neregularități în plan sau pe verticală (modificări la rețeaua de stâlpi, schimbări
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
după alcătuirea de ansamblu: (a) structuri cu cadre necontravântuite (Figura 5.1); Figura 5.1 Structuri cu cadre necontravântuite cu 1) noduri încastrate, 2) noduri articulate ... (b) structuri cu cadre contravântuite pe o direcție, la care cadrele transversale plane constituie un sistem geometric indeformabil în planul lui (Figura 5.3 a), iar indeformabilitatea geometrică în direcția longitudinală se realizează printr-un sistem de contravântuiri și/sau prin elemente de închidere (Figura 5.3 b) ; Figura 5.2 Structuri cu cadre contravântuite pe o direcție cu 1) noduri
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
5.1); Figura 5.1 Structuri cu cadre necontravântuite cu 1) noduri încastrate, 2) noduri articulate ... (b) structuri cu cadre contravântuite pe o direcție, la care cadrele transversale plane constituie un sistem geometric indeformabil în planul lui (Figura 5.3 a), iar indeformabilitatea geometrică în direcția longitudinală se realizează printr-un sistem de contravântuiri și/sau prin elemente de închidere (Figura 5.3 b) ; Figura 5.2 Structuri cu cadre contravântuite pe o direcție cu 1) noduri încastrate, 2) noduri articulate ... (c) structuri cu cadre contravântuite pe
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
structura în totalitate din material lemnos sau pot fi mixte (cu stâlpi metalici sau din beton și elemente de acoperiș din lemn). (3) Alcătuirea de ansamblu a structurii implică utilizarea de cadre transversale, unde fiecare cadru plan constituie un sistem geometric indeformabil în planul lui (Figura 5.5 a). (4) Indeformabilitatea geometrică în direcția longitudinală se realizează printr-un sistem de contravântuiri (format din elemente liniare sau din elemente de suprafață) (Figura 5.5 b). (5) La stabilirea conformării construcției, pentru criteriile referitoare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
cu stâlpi metalici sau din beton și elemente de acoperiș din lemn). (3) Alcătuirea de ansamblu a structurii implică utilizarea de cadre transversale, unde fiecare cadru plan constituie un sistem geometric indeformabil în planul lui (Figura 5.5 a). (4) Indeformabilitatea geometrică în direcția longitudinală se realizează printr-un sistem de contravântuiri (format din elemente liniare sau din elemente de suprafață) (Figura 5.5 b). (5) La stabilirea conformării construcției, pentru criteriile referitoare la condițiile de regularitate în plan și pe verticală, se
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
funcție de schema statică a cadrelor transversale, arcele pot fi dublu sau triplu articulate. ... 5.2.2.4. Grinzi cu zăbrele (1) Grinzile cu zăbrele, ca ansamblu, sunt elemente de construcții care lucrează la încovoiere și sunt formate dintr-o rețea de triunghiuri geometric indeformabile. (2) Elementele componente ale grinzii cu zăbrele: talpa superioară, talpa inferioară, diagonalele și montanții sunt elemente care lucrează la eforturi axiale. (3) Sistemul de zăbrele va fi ales astfel încât să respecte următoarele condiții: (a) poziția nodurilor se va
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
cu rigiditate neglijabilă la acțiuni orizontale, grosime redusă a peretelui etc.). (4) Pereții din CLT care nu prezintă continuitate pe verticală pot fi pereți cu rol de compartimentare sau închidere, cu sau fără rol în preluarea acțiunilor verticale. ... 5.3.2.2. Configurația geometrică a structurii cu pereți din CLT (1) La conformarea unei structuri din CLT se vor respecta prevederile privind regularitatea în plan și în elevație prevăzute în codul de proiectare P 100-1, precum și prevederile suplimentare prezentate în prezenta normă. (2
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
Zonele supuse servituților aeronautice militare sunt zonele aferente aerodromurilor militare, radarelor militare de supraveghere și control, pentru utilizarea spațiului aerian și a echipamentelor serviciilor de navigație aeriană militare. Articolul 4 (1) Prezentele norme abordează elementele și implicațiile aeronautice ale obstacolării geometrice și radioelectronice/electromagnetice. (2) Aspectele operaționale, respectiv implicațiile aeronautice ale obstacolelor asupra procedurilor de zbor fac obiectul unor documente specifice, complementare. Articolul 5 Aplicarea prevederilor prezentelor norme revine administratorilor aerodromurilor și ai mijloacelor de comunicații, navigație aeriană, meteorologice și de radiolocație
NORME din 4 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273800]
-
obstacolelor în zonele cu servituți aeronautice militare în care programele de dezvoltare ale aerodromurilor prevăd modificarea condițiilor operaționale se efectuează aplicându-se limitarea/condiția cea mai restrictivă ce rezultă din raportarea la următoarele 3 tipuri de suprafețe de obstacolare, astfel: a) geometrică, în conformitate cu cerințele prezentelor norme și ale documentelor complementare; ... b) electromagnetică, în conformitate cu cerințele prezentelor norme și ale documentelor complementare; ... c) operațională, în conformitate cu cerințele AFPP-1(A) (Allied Flight Procedures Publication) NATO Supplement to ICAO (International Civil Aviation
NORME din 4 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273800]
-
Matematica nu doar te cultivă, dîndu-ți cunoștințe, dar mai ales te educă, împrumutîndu-ț i un anume mod de a vedea lumea. De aceea e păcat să nu știi că, potrivit legii lui Weber-Fechner, cînd excitațiile unui organism cresc în progresie geometrică, senzațiile lui cresc în progresie aritmetică, și e rușinos să nu fi aflat că raportul dintre timpul cronologic și cel psihologic poate fi exprimat printr-un logaritm care surprinde exact același raport dintre creșterea geometrică și cea aritmetică (timpul psihologic
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
unui organism cresc în progresie geometrică, senzațiile lui cresc în progresie aritmetică, și e rușinos să nu fi aflat că raportul dintre timpul cronologic și cel psihologic poate fi exprimat printr-un logaritm care surprinde exact același raport dintre creșterea geometrică și cea aritmetică (timpul psihologic e logaritmul celui cronologic). Există o frumusețe a matematicii pe care simțul estetic al umaniștilor n-o pot gusta tocmai din cauza inculturii lor - aceasta e tenta cu care rămîi urmărind nuanțele autorului. Mai mult, la
Logaritmul umaniștilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4931_a_6256]
-
Van Gogh... Eugenio Sempere, punct de plecare. Muzeul amintit - un edificiu modernist, chiar postmodernist-un cub maroniu, ca un pachet, ca la Viena, „Mumok", aș îndrăzni, dar acesta, spaniol, este precedat de un spectaculos lac artificial, în apele căruia corpul geometric, oglindindu-se, pare mai puțin auster. Prezentarea antologiei traduse de Cătălina Iliescu Gheorghiu, din lirica română, de azi, Un copac de sunete, Un arbol de sonodos a avut un ecou puternic, creditat și de prestigiul criticului Enrique Rubio, poate și
Mâna care scrie pe cer by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6007_a_7332]
-
care o aducea efortul fără nădejde... Peretele mov din fund are culoarea liliacului... Celălalt, gris-bleu întrerupt de poieni albe este un aer înserat de aprilie. În stânga, hala capătă nuanțe roz, iar pe mesele din fund, printre balanțele purpurii și jungla geometrică a țevilor - Fernand Leger - mormanele de piei abia ieșite din violenta lor scăldătoare chimică aștern petele pale ale albastrului sării de crom - ca turbanul acelui personaj din tabloul lui Van Eyck -, pe care poți să-l vezi în muzeul național
Tăbăcăriile by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5948_a_7273]
-
fapt una și aceeași... Și John Locke, amestecat printre ei, cu al său „Nimic nu există în intelect care să nu fi fost mai întâi în simțuri”... Acest simț viu foarte viu al concretului, acest pragmatism riguros ca o peluză geometric tăiată, zilnic tunsă și presată cu tăvălugul, cum sunt pajiștele curților interioare ale tuturor colegiilor bătrâne din Oxford... exprimă cel mai bine spiritul englez. De la scolastica lui Duns Scott, trecând prin filosofia lui Bacon, inamicul „idolul minții, peșterii și pieței
La umbra nucului bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5892_a_7217]
-
variate și mai pline de ludic decât capodopere timpurii, marcate de entuziasmul descoperirii unor teritorii necunoscute. Percepția noastră este însă alta. Le vedem reci, lipsite de culoare și sevă. Originea lor este legată de deplasarea operei lui Kandinsky spre rigurozitate geometrică, urmare a influenței suprematist-constructi-viste din timpul anilor petrecuți în Rusia sovietică (1917-1921), și, mai ales, datorită contactului cu teoriile artistice vehiculate în efervescentul mediu al școlii Bauhaus unde a fost profesor între 1922 și 1933. Coleg, în instituția întemeiată de
Kandinsky la Muzeul Guggenheim by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6217_a_7542]
-
ceva din libertatea de exprimare a unei arte care se exprimă prin sunet și timp. În eseul „Despre spiritual în artă" (1911), el și-a discutat lucrările în termeni muzicali împărțindu-le în două grupuri: „melodice" - conținând doar simple forme geometrice care crează o senzație generală de mișcare -și „simfonice" - în care există o formă principală, evidentă sau doar ascunsă, căreia îi sunt subordonate altele cu care interacționează. Kandinsky a avut toată viața o mare considerație pentru opera lui Wagner, față de
Kandinsky la Muzeul Guggenheim by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6217_a_7542]