736 matches
-
negativ asupra reliefului. Ca și relieful, solul este agresat în perioada contemporană nu numai în mod direct ci și indirect, la nivelul factorilor săi genetici. Declanșarea prin impact antropic a unor disfuncții (care implică structurile geologice, apa, relieful și procesele geomorfologice, structurile vii) afectează profund pedogeneza, întârziind/întrerupând formarea solului sau determinând degradarea lui puternică. Aceleași urmări le au lucrările agrotehnice neraționale și poluarea solului prin utilizarea în exces a fertilizanților, a pesticidelor, a unor ape de irigație aflate sub standardele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
destinul Vienei a fost unul tragic. A avut parte de o moarte lentă, prin sufocarea imperiului său devenit tot mai debil. Geografic, apariția noii rute strategice s-a datorat, așa cum se întâmplă de obicei, accesibilități. Se evidențiază absența unor obstacole geomorfologice majore și transferul facil care se realizează dintr-un bazin hidrografic în altul. De la Moscova spre Varșovia se trece ușor prin Podișul Valdai. Se urmează cursul superior al Niprului pentru a ajunge în bazinul Nemanului și mai departe al Vistulei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Retazatului (1957), Ghidul marcajelor turistice (1973 În colaborare cu Stoian O.) etc. - Reținem de asemenea În acest context, eforturile depuse pentru fundamentarea, redactarea și publicarea unor ghiduri turistice de către: O. Manițiu (Făgărașul - 1968), Gh. Niculescu (Retezatul - 1963; Munții Godeanu, studiu geomorfologic - 1965), A. Mitroiu (Piatra Craiului 1959), Gh. Epurean (Ghidul Cabanelor - 1968), Beldie Alexandru (80 de trase turistice În Munții Bucegi - 1968), Kargel Walter (Trasee alpine În Carpați - 1976), Constantin D. Ionescu (Prin Munții Mehedinților - 1977) etc. Cercetătorii științifici și Carpații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ce o desparte de Munții Balcani, poartă numele de Carpați. Făcând parte din marele lanț alpino-carpato-himalaian, Munții Carpați se desfășoară pe o lungime mai mare decât cea a Alpilor, dar cu Înălțimi mai modeste, ei dispunând din punct de vedere geomorfologic de o structură complexă. După unii autori, numele acestui lanț muntos ar deriva de la ,,Karpateapelativ iliro-tracic care Înseamnă stâncării, consemnat pentru prima dată de Ptolemeu și preluat În secolul XVI de către Mercator ,,Carpathus mons”[143:5] iar după alții, de la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova); Rezervația paleontologică - calcarele de la Cisnădioara - Cisnădie, Rezervația complexă BÎlea (geomorfologică, hidrografică, faunistică, floristică și peisagistică) - CÎrțișoara (120,5 ha); Iezerele Cindrelului - 660 ha - Turu Roșu (Sibiu); Floarea de colț - Stoienești, Rezervația de tisă - Olănești, Rezervația naturală CoziaLotrișor (21.000 ha), Călimănești-Căciulata și Rezervația de jneapăn Voineasa (VÎlcea) etc. Am lăsat
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m.: casa memorială Badea CÎrțan (1849-1911); - centru etnografic și folcloric: muzeu etnografic, centru artizanal (cusături, țesături), pictură pe sticlă, centru de ceramică, festival folcloric „Întîlnire pe Transfăgărășan” (În luna august); - lacul Bălea (4,65 ha); - rezervația BÎlea: rezervație naturală complexă (geomorfologică, hodrografică, faunistică, floristică și peisagistică - 120,45 ha); - hotel Cascada (BÎlea Cascada), cabana BÎlea Lac; - linie de telecabină; - pensiuni turistice; - faună rară: capra neagră; - agricultori, cresctori de vite, forestieri etc. GURA RÎULUI. - m.arh.: bierica ortodoxă (sec. XVIII), pictată de Stan
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
unor izvoare și fântâni ce ar face dificilă locuirea În așezările aflate În acea zonă. Toate aceste efecte secundare au de fapt și un impact indirect asupra locuirii În sine. 1.2.2 Hazarde exogene 1.2.2.1 Hazarde geomorfologice Alunecările de teren Sunt rezultatul intersectării spațiale și temporale a două tipuri de factori. Pe de-o parte, factorii favorizanți ce sunt reprezentați de alcătuirea petrografică a solului și vorbim aici de nisipuri, argile nisipoase, pietrișuri sub care există argile
Polarităţile arhitecturi by Alina Ionuţa FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92980]
-
mare, luncă, dig, porumb, șosea, NT indicativul auto, încotro, provincie? Bacău, ora 7, țiganul cu acordeonul ca de ploaie, pietriș ud, cerul dunga sub acoperișul de vagon etajat, orașul vărsarea Bistriței în Siret, timpurile noi ne-au strîns pe suduri geomorfologice, cei din vremea bronzului în piscuri, oicumenă dezumanizată a tehnicii, pentru oameni mitul ucenicului vrăjitor, lui îi facem rituri, mediul ni l-am pus în ele! aproape Adjudul, frig, somn, de la anatomia scrisă la fiziologia condițiilor ei, tremurînd de frig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
1975, cu ocazia unor lucrări de excavare și lărgire a albiei minore a râului Bahlui, între Podul Roș și Podul Trancu. Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în anul 1977 (MARTINIUC, CHIRICA, NIȚU 1977), accentul fiind pus pe stabilirea poziției geomorfologice și cronologice a așezării. În cel de al doilea caz, așezarea cucuteniană din apropierea satului Hoisești (com. Dumești, jud. Iași) a fost descoperită în anul 1988, prin adunarea unor materiale ceramice, de către locuitorul I. Istov. Au urmat cercetări de suprafață efectuate
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Colin Renfrew în anii 80 și rămân încă valabile, deși domeniile de cercetare ale acesteia s-au diversificat și specializat considerabil. Astfel, acestea constau în utilizarea sistematică a controlului cronologic pentru stabilirea intervalului de timp în studierea locală a evoluției geomorfologice și a peisajului înconjurător al unui sit. De asemenea, un loc important este ocupat de dezvoltarea unui model de microgeomorfologie umană a unui loc de activitate, cu accent asupra modului în care implicarea factorului uman acționează ca agent formator asupra
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
Câmpiei Moldovei, într-un meandru de pe stânga cursului inferior al râului Bahlui, în dreptul podului care asigură legătura cu satul Hoisești, dinspre D.E. 587 Iași - Roman (la 19 km de Iași se desprinde D.C. 36A spre Hoisești) (Pl. 2/1). Landșaftul geomorfologic al zonei Dumești, care apare sub forma unei câmpii cu fragmentare colinară și deluroasă a fost format prin activitatea de eroziune și acumulare a văii Bahluiului și a afluenților săi, în condițiile unui regim tectonic de platformă (MARTINIUC, BĂCĂUANU 1961
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
modelare. În cazul în care argila extrasă este prea umedă pentru a fi prelucrată, remedierea acestei probleme este relativ simplă și constă în adăugarea de nisip fin sau alt degresant de natură organică (SKIBO, SCHIFFER, REID 1989, 136-137). Analizând caracteristicile geomorfologice ale hinterland-ului așezării de la Hoisești, observăm că acesta oferă cu generozitate, atât argila umedă, cât și nisipul necesar manufacturării rapide a vaselor ceramice (BODI 2007, 181). Luând în considerare caracteristicile fizice și termice ale fiecărui tip de pastă și
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
circumscris între Valea Siretului la vest, Valea Bârladului la est și sud-est, cu afluentul său, Valea Racovei, la nord se caracterizează prin cea mai tipică alternanță de dealuri și văi alungite și paralele pe direcția NNV-SSE. Colinele Tutovei, harta generală geomorfologică (după I.Hârjoabă) Dealurile, înguste și prelungi, scad în altitudine de la 400-500m în NNV (maximum de înălțime fiind de 564m în Dealul Doroșanul) până la sub 200m (minimum de altitudine fiind 50-100m în lunca Bârladului). Înălțimile mai mari din nord și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Pentru detalii, și îndeosebi pentru aprofundarea reliefului regiunii, poate fi consultată o frumoasă teză de doctorat, publicată chiar sub titlul "Relieful Colinelor Tutovei" (1968), de cunoscutul profesor universitar ieșean Ioan Hârjoabă, și, mai recent, un articol complementar, "Contribuții la studiul geomorfologic al bazinului văii Tutova" (1992), publicat de mai tinerii geografi Ion și Violeta Ioniță în Lucrările Seminarului Geografic "D.Cantemir", nr.10-1990, Univ. "Al.I.Cuza" Iași. b. Populația Colinelor Tutovei a beneficiat de atestări arheologice, urmate de documente istorice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fizică ale profesorului Gh.I.Năstase, Anal.Șt. Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XLII-XLIII, s.II.c, Geogr., 1996-1997. BARBU N. (1997), Profesorul Victor Apostoleanu in memoriam rev. "Academia Bârlădeană", nr.5, Bârlad. BARBU N. (1998), Depresiunea Vișeului scurtă prezentare geomorfologică, Lucr.Sem.geogr., "D.Cantemir", nr.15-16 (1995-1996), Iași. BARBU N. (1998), Preocupări paleogeografice în activitatea profesorului Liviu Ionesi (manuscris). BARBU N. (1999), Poziția geografică și cadrul natural al podgoriilor românești, (220 p.), în vol. "Podgoriile și vinurile României", Ed.Acad.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
sale, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XIV. BARBU N., OPRIȘ M., PETRACHE N., HOLCA V., GEANANA M. (1972), Considerații pedogeografice asupra Obcinelor Bucovinei, Lucr.Conf.Naț. de Șt.Solului. BARBU N., IONESI L. (1972), Etapele de evoluție geomorfologică a Obcinelor Bucovinei, Lucr.Simpoz. de geogr.fizică a Carpaților, București. BARBU N., PALADE V. (1973), Tipizarea versanților din Câmpia Moldovei în vederea amenajării și utilizării lor, Lucr.Simpoz.de geogr.aplicată, Pitești. BARBU N., LUPAȘCU GH. (1974), Influența prafului de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
I., BARBU N. et al. (1957), Contribuții geografice la studiul Orașului Huși, Probl.de geogr., V. BUCUR N., BARBU N. (1957), Complexul de condiții fizico-geografice din coasta de tranziție Mogoșești-Strunga, Bul.Inst.Agron., Iași. MARTINIUC C., BARBU N. (1958), Câteva observații geomorfologice asupra terasei inferioare a Miletinului de la Șipote, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.IV, s.II., f.1. BUCUR N., BARBU N. (1959), Contributions a l'étude des roches loessoides de la Dépression de Jijia et Bahlui, An.Șt.Univ. "Al.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
XVII. MARTINIUC C., BARBU N., PANTAZICĂ M. (1971), Bazinul Bahluiului. Caracterizare fizico-geografică, "Conceptul sociologic de zonă", Acad.de șt.soc.și pol.a R.S.R., Centr.de șt.soc., Iași. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1971), Masivul Rarău. Unele observații geomorfologice, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVII. SÎRCU I., BARBU N., PAULENCU D. (1972), Contribuții cu privire la geomorfologia masivului Rarău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XVIII. LIXANDRU GH., BARBU N. (1972), Studiul apelor freatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
să demonstreze “unitatea pământului iberic cu cel marocan” și să justifice, în fond, politica externă a autorităților spaniole de atunci. Astfel, colonelul Armada a invocat comuniunea unor elemente geotectonice (mișcările orogenetice comune în care s-au format Pirineii și Atlasul), geomorfologice, climatice, biogeografice, pedologice și istorice, ca argumente pentru definirea spațiului ibero maghrebian ca “o mare unitate geografică”, în care Marocul ar reprezenta o prelungire peste Gibraltar a pământului spaniol - o “Iberie africană”. Generalul Alfredo Kindelan Duany definește în 1941 acest
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
propunem realizarea urmatoarelor activitati (din care in lucrarea de fata s-a selectat spre analiza una dintre activitati ,urmand ca celelalte sa fie prezentate in urmatoarele articole publicate): Activitatea 1: Cunoașterea aspectelor geografice locale de interes specific Activitatea 2: Procesele geomorfologice și problemele conexe de mediu - studii de caz Activitatea 3: Scenarii și propuneri de soluții practice Evaluare : pe parcurs și complementară, sumativă, pe baza aprecierii unor portofolii La finalul activităților propuse prin această temă elevul va fi capabil să: • înțeleagă
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
prezentarea temei de studiu, discutarea și analizarea cazului, formularea de întrebări și răspunsuri pentru identificarea clară a pașilor ce trebuiesc urmați. Profesorul face cunoscută cursanților tema de studiu: Interesul nostru este focalizat pe realizarea unor studii de caz privind aspectele geomorfologice din orizontul local (de ex., din cuprinsul teritoriului bazinului hidrografic Ciric), în vederea identificării problemelor conexe de mediu și propunerii de soluții practice. Profesorul informează alevii despre ceea ce se așteaptă de la ei prin parcurgerea acestui modul: Elevii trebuie să înțeleagă faptul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
luat în studiu; Descifrarea relațiilor dintre substratul geologic, relief și climat, pe de o parte, și peisajul geografic, pe de altă parte, cu implicații asupra componentelor biotice și așezărilor umane; Analiza, în context integrator, a potențialului, dinamicii, tensiunilor și riscurilor geomorfologice din cadrul teritoriului luat în studiu; Elaborarea de scenarii privind dinamica teritoriului, cu scopul de a ști unde să se intervină pentru a corecta anumite evoluții care-l pot conduce spre direcții nedorite și propunerea de soluții; Profesorul aduce la cunoștință
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
modul: 1. Etapa pregătitoare (lecție - tip expunere didactică, completată ulterior de munca individuală și în grup), în scopul cunoașterii unor aspecte geografice de interes specific ale teritoriului luat în studiu. 2. Organizarea unei ieșiri în teren pentru studierea unor procese geomorfologice actuale care afectează teritoriul respectiv: lucrul efectiv în teren va urmări observarea directă, măsurarea și cartarea de teren (în vederea valorificării ulterioare prin prelucrarea și interpretarea datelor). 3. Organizarea unei dezbateri pentru prezentarea și analiza unor scenarii privind dinamica teritoriului studiat
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
trei coloane corespunzătoare celor trei domenii de interes, care urmează a fi completat de către cursanți: Inițial, prin adresarea unor întrebări frontale, aceștia sunt ajutați în clarificarea asupra a ceea ce” “știu” despre problematica pusă în discuție: Puteți da exemple de procese geomorfologice? Care sunt factorii care favorizează manifestarea proceselor geomorfologice? Care sunt cauzele intensificării proceselor geomorfologice? Care sunt consecințele pentru societatea umană? Răspunsurile formulate vor fi înscrise în prima coloană a tabelului: Exemple de procese geomorfologice: procese de versant (alunecări de teren
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
care urmează a fi completat de către cursanți: Inițial, prin adresarea unor întrebări frontale, aceștia sunt ajutați în clarificarea asupra a ceea ce” “știu” despre problematica pusă în discuție: Puteți da exemple de procese geomorfologice? Care sunt factorii care favorizează manifestarea proceselor geomorfologice? Care sunt cauzele intensificării proceselor geomorfologice? Care sunt consecințele pentru societatea umană? Răspunsurile formulate vor fi înscrise în prima coloană a tabelului: Exemple de procese geomorfologice: procese de versant (alunecări de teren, surpări, rostogoliri), fluviatile (eroziunea, colmatarea), litorale, glaciare, etc.
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]