54,815 matches
-
politica editorială a României Libere. Deserviciul pe care-l face acesta României prin susținerea puterii în încercarea ei de limitare a libertății cuvântului este considerat pe drept cuvânt în mediile intelectuale ca o acțiune nedemnă de spiritul și tradiția autentică germană. Mă aflam într-o seară la Berlin într-o foarte plăcută companie de profesori de la cele două universități ale capitalei germane. La un moment dat unul dintre ei mi-a pus întrebarea dacă într-adevăr poetul de curte al lui
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
libertății cuvântului este considerat pe drept cuvânt în mediile intelectuale ca o acțiune nedemnă de spiritul și tradiția autentică germană. Mă aflam într-o seară la Berlin într-o foarte plăcută companie de profesori de la cele două universități ale capitalei germane. La un moment dat unul dintre ei mi-a pus întrebarea dacă într-adevăr poetul de curte al lui Nicolae Ceaușescu este parlamentar din partea partidului de guvernământ. I-am răspuns că așa stau lucrurile, ba mai mult, acesta se află
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
personaje pseudo-culturale definitiv compromise; slavă Domnului, există suficiente valori autentice care să asigure un prestigiu european țării; dar, pentru implicarea lor publică este nevoie de o guvernare care să fie în consonanță cu tradiția și interesul național. Discuțiile cu colegii germani m-au convins cât de imperativ este pentru viitorul nostru crearea unui sistem european în care intelectualii din toate domeniile să se regăsească și să contribuie decisiv la reașezarea noastră la standardele țărilor cu adevărat civilizate.
Un sistem eurpoean by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12298_a_13623]
-
1945-47) și Lamento pentru peștișorul Baltazar (din �46-'48) - lirică de avangardă de o prospețime și o autenticitate extraordinare după seceta proletcultistă. în 1970 îi apare romanul-feerie închide ochii și vei vedea orașul (care-l va inspira declarat pe scriitorul german Michael Ende pentru piesa Povestea saltimbancilor. Atît textul lui Iordan cît și cel al lui Ende, împreună cu corespondența dintre ei se pot citi în volumul împreună cu Elli în Imaginaria, Ed. Univers, 1999). Tot în 1970 e publicat un volum de
O minune de om: Iordan Chimet by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12310_a_13635]
-
82). Dacă am vorbi în termenii lui Max Weber, angajarea sa este una care ține de așa-numita "morală a convingerii", radical opusă "moralei acțiunii" sau a "puterii", adică una ce vizează - cum spune Paul Ricoeur comentându-l pe sociologul german - un optimum etic sau "le souhaitable humain" - ceea ce este de dorit pentru om. (v. Paul Ricoeur, Lectures 1. Autour du politique, Seuil, Paris, 1991, p. 251). Intră în joc aici și utopia, cum atrage atenția Ricoeur, întrucât " Există o morală
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
Ion Simuț În cele mai bune dintre textele sale, Radu Enescu (1925-1994) se desfășoară în spațiul filosofiei culturii. Avea asimilată o cultură filosofică esențială (în principal germană, de la Kant și Hegel la Jaspers și Heidegger) din perioada studenției sibiene și clujene, când i-a avut ca profesori și ca maeștri pe D. D. Roșca, Liviu Rusu sau Lucian Blaga, fiind cel mai tânăr dintre membrii Cercului literar
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
la sistem, întâi formală, apoi din ce în ce mai angajantă după ce în 1966 devine redactor, iar din 1971 redactor- șef adjunct la revista "Familia", secondându-l conștiincios pe Alexandru Andrițoiu. Filosoful de mari speranțe devine publicist cultural, unul cu un orizont filosofic de filieră germană pe care puțini îl aveau și încă și mai puțini îl puteau etala. Se vedea din eseurile publicate în revista "Familia", adunate ulterior în volumul Critică și valoare (1973), unde principala miză era conceptul de ironie. Dar prima carte fusese
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
nou text, Dincolo de paternalism și feminolatrie (p. 68-90), publicat în ianuarie-februarie 1991, având acum o grație a interpretărilor liberă de orice balast sau conformism. În varianta din 1966 a eseului despre iubire și cunoaștere, unde ne va purta prin romantismul german, freudism, Stendhal, Martin Buber, Sartre și rigorismul moral al lui Kant, Radu Enescu începea printr-o referință la Lenin, despre emoțiile umane în procesul de cunoaștere, și continua imediat, absolut stupefiant, după părerea mea, cu o trimitere la "recentele hotărâri
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
ocrotirea maternității" (p.19). Surpriza plăcută vine însă pe pagina imediat următoare, când eseistul apelează la Heidegger, al cărui Sein und Zeit e citat la sursă într-o ediție din 1941, și la Conceptul de angoasă al lui Kierkegaard. Referințele germane curg firesc în continuare, intersectate cu trimiteri la Blaga și Călinescu, pentru a pune în evidență ideea că "angoasa este expresia afectivă a înstrăinării omului într-un univers ostil", iar "bucuria creatoare este semnul victoriei asupra alienării" (p. 23). Apelul
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
integrala eflorescență a personalității umane" (p. 25). Într-un mod derutant pentru cititorul de astăzi, Radu Enescu alternează mistica medievală a lui Jakob Bohme și viziunea romantică a lui Franz von Baader sau Schelling despre eros, cunoscute direct din sursele germane, cu Marx și Engels, pentru a ajunge la "caracterul plicticos al căsătoriei burgheze", în opoziție cu care socialismul "a realizat condițiile materiale și morale în care alegerea în iubire este posibilă" și chiar mai mult decât atât: "Socialismul face astfel
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
un unghi nou de abordare a realității. De cele mai multe ori însă el prezintă fapte nude, în derularea lor cotidiană, mereu atent însă la nuanțe care pentru mulți rămîn nebăgate în seamă: "Duminică, Haider a aprobat compensațiile pentru cetățenii de naționalitate germană expulzați din Cehoslovacia la sfîrșitul războiului. Să însemne asta că Madeleine (Albright - n.m.) va trebui să dea înapoi picturile șterpelite? Să o fi enervat obrăznicia lui Haider? Acesta să fie motivul apariției autoritarismului fără principii sau limite al Uniunii Europene
Gray is beautiful? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12348_a_13673]
-
de toamnă au loc manifestații uriașe la Leipzig. Nemții nu mai vor să i se supună lui Honecker. Cîteva zile mai tîrziu, Gorbi lansează (în germană?): ŤWer zu spät kommt, den bestraft das Leben!ť Nu se referea la turiștii germani sau la cetățenii nemți care ajunseseră prea târziu la graniță pentru a spera să treacă în Ungaria și-apoi și mai departe, în Germania. Să plece de la ei de-acasă cu speranța de-a ajunge pînă la urmă undeva tot
Un șaizecist postmodern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12370_a_13695]
-
adevărat, la polonă, Gombrowicz este strălucit, pe când la celelalte materii notele arătau jalnic. În timpul primului război mondial, când din spirit de frondă ține partea Antantei, urmărește cu entuziasm victoriile Apusului, trăind intens redobândirea independenței naționale în 1918. Spațiul rusesc și german constituiau o existență aparte, brutală și barbară în raport de civilizația occidentală, unde "presimțea, știa că se află lumea, patria și destinul lui". Sunt anii lecturilor pasionate. Prin 1918, vine în contact cu literatura poeților de la Cafeneaua Picador și revista
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Spectacolul se cheamă altfel decât piesa, așa cum e tipărită ea în traducerile românești: Cymbeline a devenit Regele Cymbelin. În original, în englezește tot Cymbeline se cheamă, titulara de rege apare în lista Persoanelor. Regizorul Alexander Hausvater a folosit o versiune germană a poetului Erich Fried - König Cymbelin - și din această modificare structurează și spectacolul. Cymbelin nu e doar regele Britaniei, ci și al spectacolului, martor și organizator al unor povești incredibile. Britania plătește tribut împăratului roman și regele nu e foarte
Un rege vagabond by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12384_a_13709]
-
al țării. S-au împlinit patruzeci de ani de când ne-a părăsit maestrul George Georgescu, personalitate proeminentă a artei dirijorale europene, unul dintre șefii de orchestră care a știut a continua la noi marea tradiție a artei dirijorale de filiație germană, de sfârșit de secol XIX, de început de secol XX. Casa de discuri "Electrecord" a lansat cu acest prilej primele două imprimări în variantă CD ale seriei integrale a simfoniilor beethoveniene, imprimări ale anilor '60 realizate de maestrul Georgescu în
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
chiar... pe nedrept. Cu alte cuvinte, mesajul unor autori s-ar face auzit și înțeles abia atunci cînd nu mai e nimic de făcut. Așa să fie? Peter Esterhazy - laureatul din acest an al Premiului Păcii atribuit de Asociația Librarilor Germani - în discursul rostit în incinta istoricei Paulskirche din Frankfurt emitea cîteva opinii memorabile. El evalua cu scepticism "starea lumii" unde în fiecare secundă "undeva pe glob este război", saluta invitarea țărilor arabe la Frankfurt, dar avertiza în același timp asupra
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
contactelor existente între cele două culturi și civilizații la ora actuală a legitimat inițiativa organizatorilor, deși apropierile n-au fost pe măsura așteptărilor. Din cele peste 125 de mii de titluri de beletristică dintre care 40% traduceri, care împînzesc piața germană de carte, doar 0,3% provin din spațiul arab. Acum 24 de state arabe au expus la Frankfurt 2.500 de titluri de carte și o adevărată campanie de traduceri a fost inițiată din timp. Scopul ei - să spulbere dezinteresul
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
o scriitoare israeliană considera că generalizările, prejudecățile nasc ura și că diferențierile duc spre pace. Or, lumea arabă, "însingurată printr-o exacerbată conștiință națională și baricadată în spațiul strîmt al unor tradiții culturale străvechi" - cum afirma Rainer Traub, un orientalist german, se autocondamnă la izolare, facilitînd proliferarea clișeelor și stereotipiilor. Ce asociații de idei stîrnește în mintea unui relativ bine informat cetățean occidental vocabula Orient, fiind vorba firește, de cel Apropiat, de cel Mijlociu sau cu alte cuvinte de lumea arabă
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
de nopți ar fi apărut la Calcutta în 1811, deci după traducerea făcută de Galland, pusă în circulație în Europa! în 1835 a urmat ediția egipteană interzisă și azi în numeroase state arabe din cauza unor scene "licențioase". Claudia Ott, traducătoarea germană a unui manuscris arab din secolul XV al ilustrelor povestiri (doar 282 de nopți - restul fiind... pierdute) a lansat la Frankfurt, într-o ambianță fastuos-orientală, nu numai noua variantă a povestirilor Șeherezadei, ci și ipoteza potrivit căreia originea basmelor ar
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
ei de peste 400 de pagini, fără a pierde din mînă capătul nici unuia, și izbutind să ducă la bun sfîrșit o savantă țesătură multicoloră: istoria unei depersonalizări. De cîțiva ani încoace literatura ungară pare a-i fascina pe criticii și cititorii germani. După ce Imre Kértesz a fost răsplătit cu Nobelul pentru Literatură în 2002, el a dispus de autoritatea necesară pentru a atrage atenția asupra romanelor lui Sándor Márai care sunt traduse și editate "în cascadă" acum. Péter Esterházy, laureatul Premiului Păcii
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
care ar putea insufla contemporanilor pasiunea față de o vastă cultură generală și abandonarea "idioțeniei de specialitate"... Nu doar graba strică treaba Obișnuiții Salonului știu care sunt zonele de aglomerație și cele de liniște ale acestei uriașe manifestări promoționale: pavilioanele editurilor germane, americane și britanice sunt luate cu asalt ca și pavilionul cărților de artă, cel consacrat filmului și televiziunii. Liniște domnește în schimb - în ceea ce privește afluența publicului larg, - la pavilionul editurilor internaționale, unde se află însă centrele și forumurile cele mai interesante
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
Editura Dacia, Cluj-Napoca,1985, carte în care se și publică vreo cîteva fragmente, și de Mihai Nadin care îl amintește în contextul discuției despre Ideologia artei, în prefața la varianta românească a acesteia, Editura Kriterion,București, 1975. Dictat în limba germană și redactat în aceeași limbă de către eleva și colaboratoarea sa, pictorița Irina Lukász, Realismul constructiv este finalizat, așa cum se înregistrează, cu o rigoare nemțească și ea, într-o notă de la finele textului, în ziua de 18 decembrie 1959, adică în
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
se tratează Inochente Damian, discuțiile și reflecțiile cu substrat filozofic, cultural, religios la care participă acestea, paginile reproduse din lucrări științifice (extrasele din tratate de psihiatrie) și chiar numele prietenei protagonistului, Clavdia, (aluzie evidentă la doamna Chauchat din romanul scriitorului german) demonstrează influența de netăgăduit pe care Muntele vrăjit a exercitat-o asupra scriitorului la redactarea acestui roman. De altfel, prozatorul român face în cîteva rînduri, chiar în corpul romanului, trimiteri explicite la cartea lui Thomas Mann: "Mă cheamă Clavdia, ca
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
părut că sunt, dar nu erau. Și așa a fost și cu cea americană. Ce mare reușită, prosperitate, putere. Care putere ? Niciodată Dumnezeu nu tolerează forțe invincibile. Noi am fost contemporani cu două astfel de forțe : invincibila mașină de război germană și invincibila armată roșie. Am asistat la descompunerea totală a ambelor forțe. Dacă ne uităm în Vechiul Testament vedem cîte s-au întîmplat numai cu evreii așa. Și cu alții. Dumnezeu nu tolereză pretenția de invincibilitate și o sancționează mortal. Gîndiți-vă
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
altă alegorie mai impresionantă și simplă în același timp putea fi aflată pentru o ființă pururi călătoare în această lume? Am regăsit în cuprinsul volumului și unul din textele care figurau în această vară pe marile pancarte din cîteva metropole germane, austriece și elvețiene în cadrul programului Poezia în orașe: poemul De ce nu sunt un înger. Alt text, Vizita numărul II, este și un omagiu implicit adus de autoare mentorului ei literar, Peter Bichsel, sub forma unei gîlcevi între Herr P și
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]