565 matches
-
desfășurare simultan cu acțiunea verbului principal: 3. Formă compusă a gerunziului exprimă o acțiune realizată anterior față de cea a verbului principal, indiferent de intervalul de timp care desparte cele două acțiuni: Pentru exprimarea unei anteriorități imediate se poate folosi formă gerunziului precedată de prepoziția en: 4. Gerunziul se poate construi cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: lavándome, habiéndome lavado... 5. Gerunziul este folosit ca element formativ al unor perifraze verbale. 6. Gerunziul are totdeauna un subiect (care poate fi exprimat
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
3. Formă compusă a gerunziului exprimă o acțiune realizată anterior față de cea a verbului principal, indiferent de intervalul de timp care desparte cele două acțiuni: Pentru exprimarea unei anteriorități imediate se poate folosi formă gerunziului precedată de prepoziția en: 4. Gerunziul se poate construi cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: lavándome, habiéndome lavado... 5. Gerunziul este folosit ca element formativ al unor perifraze verbale. 6. Gerunziul are totdeauna un subiect (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acest subiect poate fi
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
indiferent de intervalul de timp care desparte cele două acțiuni: Pentru exprimarea unei anteriorități imediate se poate folosi formă gerunziului precedată de prepoziția en: 4. Gerunziul se poate construi cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: lavándome, habiéndome lavado... 5. Gerunziul este folosit ca element formativ al unor perifraze verbale. 6. Gerunziul are totdeauna un subiect (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acest subiect poate fi: același cu subiectul verbului principal, identic cu complementul direct al verbului principal sau gerunziul poate
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
exprimarea unei anteriorități imediate se poate folosi formă gerunziului precedată de prepoziția en: 4. Gerunziul se poate construi cu pronumele personale neaccentuate în poziție enclitica: lavándome, habiéndome lavado... 5. Gerunziul este folosit ca element formativ al unor perifraze verbale. 6. Gerunziul are totdeauna un subiect (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acest subiect poate fi: același cu subiectul verbului principal, identic cu complementul direct al verbului principal sau gerunziul poate avea un subiect propriu: 1. Participiul spaniol se formează cu terminațiile
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
5. Gerunziul este folosit ca element formativ al unor perifraze verbale. 6. Gerunziul are totdeauna un subiect (care poate fi exprimat sau neexprimat). Acest subiect poate fi: același cu subiectul verbului principal, identic cu complementul direct al verbului principal sau gerunziul poate avea un subiect propriu: 1. Participiul spaniol se formează cu terminațiile -ado (verbele de conjugarea I) și -ido (verbele de conjugarea a II-a și a III-a); tomar - tomado, comer - comido, vivir - vivido.<br> Unele participii sunt neregulate
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
hubiesen tomado Viitorul (Futuro): tomare, tomares, tomare,tomaremos,tomareis, tomaren Viitorul anterior (Futuro perfecto) - hubiere tomado, hubieres tomado, hubiere tomado, hubiéremos tomado, hubiereis tomado, hubieren tomado Toma (tú); Tome (él); Tomemos (nosotros); Tomad (vosotros); Tomen (ellos) Formă simplă Infinitiv: comer Gerunziu: comiendo Participiu: comido Forme compuse Infinitiv: haber comido Gerunziu: habiendo comido Presente: como, comes, come, comemos, coméis, comen Pretérito perfecto compuesto: he comido, hâș comido, ha comido, hemos comido, habéis comido, han comido Pretérito imperfecto: comía, comías, comía, comíamos, comíais
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
tomaren Viitorul anterior (Futuro perfecto) - hubiere tomado, hubieres tomado, hubiere tomado, hubiéremos tomado, hubiereis tomado, hubieren tomado Toma (tú); Tome (él); Tomemos (nosotros); Tomad (vosotros); Tomen (ellos) Formă simplă Infinitiv: comer Gerunziu: comiendo Participiu: comido Forme compuse Infinitiv: haber comido Gerunziu: habiendo comido Presente: como, comes, come, comemos, coméis, comen Pretérito perfecto compuesto: he comido, hâș comido, ha comido, hemos comido, habéis comido, han comido Pretérito imperfecto: comía, comías, comía, comíamos, comíais, comían Pretérito pluscuamperfecto: había comido, habías comido, había comido
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
o hubiesen comido Futuro: comiere, comieres, comiere, comiéremos, comiereis, comieren Futuro perfecto: hubiere comido, hubieres comido, hubiere comido, hubiéremos comido, hubiereis comido, hubieren comido Come (tú); Comă (él); Comamos (nosotros); Comed (vosotros); Coman (ellos) Verbul partir Forme simple Infinitiv: partir Gerunziu: partiendo Participiu: partido Forme compuse Infinitiv: haber partido Gerunziu: habiendo partido Presente: parto, partes, parte, partimos, partís, parten Pretérito perfecto compuesto: he partido, hâș partido, ha partido, hemos partido, habéis partido, han partido Preterito imperfecto: partía, partías, partía, partíamos, partíais
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
comieren Futuro perfecto: hubiere comido, hubieres comido, hubiere comido, hubiéremos comido, hubiereis comido, hubieren comido Come (tú); Comă (él); Comamos (nosotros); Comed (vosotros); Coman (ellos) Verbul partir Forme simple Infinitiv: partir Gerunziu: partiendo Participiu: partido Forme compuse Infinitiv: haber partido Gerunziu: habiendo partido Presente: parto, partes, parte, partimos, partís, parten Pretérito perfecto compuesto: he partido, hâș partido, ha partido, hemos partido, habéis partido, han partido Preterito imperfecto: partía, partías, partía, partíamos, partíais, partían Pretérito pluscuamperfecto: había partido, habías partido, había partido
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
dije → dijera - dijere, cât și la persoanele I și a II-a plural ale prezentului conjunctivului, la participiul prezent (dacă verbul are un participiu prezent, care, de cele mai multe ori are valoare de adjectiv sau de substantiv: servir - sirviente) și la gerunziu: dormir - durmió, durmieron/ durmiera, durmiese/ durmiere/ durmamos, durmáis/durmiente/durmiendo. Un verb neregulat la viitorul indicativ este neregulat și la prezentul condițional: salir - saldré → saldría. În limba spaniolă, există numai trei verbe neregulate la imperfectul indicativului (ser - era ‚ ver - veía
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
La casa ha sido construida. La casa estaba construida - La casa había sido construida. În limba spaniolă, perifrazele verbale sunt formate dintr-un verb auxiliar sau folosit că auxiliar și un verb la un mod nepersonal, nepredicativ, adică la infinitiv, gerunziu sau participiu. Ele sunt sintagme fixe care afectează toate formele conjugării. Sunt folosite cu mare frecvență, întrucat exprimă diverse nuanțe semantice pe care verbul la modul nepersonal care intră în componență lor nu le-ar putea reda. A se compară
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
merg să lucrez” sau “voi lucra” (perifraza verbală). Putem deosebi mai multe grupuri de perifraze verbale, în funcție de criteriul pe care-1 adoptăm. Astfel, dacă avem în vedere formă nepersonala a verbului, putem împărți aceste construcții în perifraze cu infinitivul, perifraze cu gerunziul și perifraze cu participiul: <br> Dacă le împărțim după modalitatea subiectivă pe care o implică putem deosebi perifraze cu caracter obligativ, perifraze care exprimă o posibilitate, probabilitate, perifraze cu caracter intențional etc.: <br> Clasificarea perifrazelor verbale, ținând seama de modul
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Clasificarea perifrazelor verbale, ținând seama de modul nepersonal care ia parte la formarea lor, nu este pur formală. Astfel perifrazele formate cu infinitivul dau acțiunii verbale o orientare spre viitor,față de timpul la care se află verbul auxiliar, cele cu gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare, iar cele cu participiul plasează acțiunea în trecut și au sens perfectiv. "Perifraze verbale formate cu Verbo auxiliar + infinitivo."<br> Sensul general al acestor perifraze constă în aceea că acțiunea este îndreptată spre viitor.<br
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
obligație mai intensă, uneori impusă din afara: Haber que + infinitivul este o perifraza obligativă impersonala: Perifraza verbală deber de + infinitivo denotă o presupunere, o bănuiala în sens de presupunere: <br> "Perifraze verbale formate cu Verbo auxiliar + gerundio"<br> Perifrazele formate cu gerunziul implică o acțiune în desfășurare, un proces de durată, de repetare. Estar + gerundio arată că acțiunea este în curs de desíășurare în momentul indicat de timpul verbului auxiliar: În cazul verbelor cu valoarea momentana (abrir, cerrar, saltar etc.) această perifraza
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
acestuia din croată, "neca". Conjunctivul trecut lipsește. Imperativul este analog cu cel din română, dar are și formă de persoana I plural. Cu desinența excepție "-o", în afară de "viro!" „vino!”, mai este și "ådo!" „adu!” Modurile nepersonale din istroromână sunt infinitivul, gerunziul și participiul. Spre deosebire de română, infinitivul se folosește fără "a", iar forma sa lungă nu se folosește. Are numeroase valori verbale, unele specifice, de exemplu de gerunziu: "åflu fętę durmi" „o găsesc pe fată dormind”. Gerunziul are sufixul "-nda" și este
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
în afară de "viro!" „vino!”, mai este și "ådo!" „adu!” Modurile nepersonale din istroromână sunt infinitivul, gerunziul și participiul. Spre deosebire de română, infinitivul se folosește fără "a", iar forma sa lungă nu se folosește. Are numeroase valori verbale, unele specifice, de exemplu de gerunziu: "åflu fętę durmi" „o găsesc pe fată dormind”. Gerunziul are sufixul "-nda" și este rar folosit. Supinul a dispărut, fiind înlocuit de infinitiv: "åto n-åv avut de bę" „altceva nu avea de băut”. În istroromână există patru clase de conjugare
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
nepersonale din istroromână sunt infinitivul, gerunziul și participiul. Spre deosebire de română, infinitivul se folosește fără "a", iar forma sa lungă nu se folosește. Are numeroase valori verbale, unele specifice, de exemplu de gerunziu: "åflu fętę durmi" „o găsesc pe fată dormind”. Gerunziul are sufixul "-nda" și este rar folosit. Supinul a dispărut, fiind înlocuit de infinitiv: "åto n-åv avut de bę" „altceva nu avea de băut”. În istroromână există patru clase de conjugare moștenite, analoge cu cele din română, plus încă una
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
fåče" „ți-oi face”, " i̭o-i̭ spure" „eu voi spune”, "če-r âŋ codru fåče?" „ce vei face în pădure?”, "tu n-er nicat fi påmetân" „tu nu vei fi niciodată deștept”. Condițional prezent: Condițional trecut: Condițional viitor: Imperativ: Gerunziu: O serie de prepoziții sunt romanice: "ân" „în”, "(â)ntru" „în”, "de" „de, despre”, "din/diŋ" „din, după ("virít-a diŋ cårne" „a venit după carne”)”, "la" „la”, "pre" „pe”. Altele sunt împrumuturi din croată, folosite de obicei cu substantive împrumutate
Limba istroromână () [Corola-website/Science/299338_a_300667]
-
și sufixe specifice aspectelor: "-că-" și "-dă-" pentru imperfectiv, "-cn-" și "-dn-" pentru perfectiv. Exemple de perechi de verbe astfel marcate: După Narumov, în meglenoromână se disting formal trei moduri personale (indicativ, conjunctiv și imperativ) și trei moduri nepersonale: infinitiv, gerunziu și participiu. La modurile personale se disting timpurile: După același autor, indicativul viitor, condiționalul prezent și condiționalul perfect nu au forme specifice, dar se exprimă prin forme de mai sus și prin perifraze. P. Atanasov distinge în plus față de formele
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
veari" „a avea” + participiu: "Țeaști piperchi să toati arsi, vă veari căzută brumă" „Ardeii aceștia sunt toți arși, o fi căzut brumă”. Acest timp se mai formează și cu auxiliarul "iri" „a fi”: "Vă iri culcat" „S-o fi culcat”. Gerunziul este rar folosit. Prezintă, după sufixul moștenit, încă un sufix ("-ăra", cu variantele "-ura" și "-urlea"), a cărui origine este necunoscută. Exemple: "plăngǫ́ndăra" „plângând”, "lăgǫ́ndura" „alergând”, "stinindurlea" „oftând”. Participiul este asemănător cu cel din română (vezi
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
din limba latină. Româna are patru [[conjugare|conjugări]] verbale. Verbele pot fi puse la patru moduri personale, și anume ([[modul indicativ|indicativ]], [[modul conjunctiv|conjunctiv]], [[modul condițional|condițional]]-[[modul optativ|optativ]] și [[modul imperativ|imperativ]] și patru moduri impersonale ([[infinitiv]], [[gerunziu]], [[supin]] și [[participiu]]). Limba română folosește șapte vocale: , , , , , și . În plus, vocalele și apar foarte rar în unele cuvinte de origine străină, încă neasimilate. La sfârșitul cuvintelor, după consoane (rar în interiorul cuvintelor) poate apărea un scurt non-silabic, care se marchează
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
care presupune alunecarea între două înălțimi consecutive, consumând întreaga durată a primei înălțimi. O alunecare asemănătoare care nu ocupă decât ultima parte a duratei se numește portamento. este un cuvânt din limba italiană și înseamnă „alunecând” (substantiv derivat din modul gerunziu al verbului, deoarece indică un procedeu de execuție); pluralul este "glissandi" (gen masculin). În limba engleză, din jargonul chitarei face parte termenul slide, având același înțeles cu glissando. Există însă și alți termeni care fac trimitere la variate tehnici de
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
uneori considerate moduri împreună cu cele personale, dar, din cauza unor diferențe fundamentale în de natură semantică, morfologică și sintactică, în gramatica modernă sînt luate separat. În limba română există patru forme verbale nepredicative. Acestea nu au rol de predicat. Infinitiv Participiu Gerunziu Supinul este o formă impersonală și nepredicativă a verbului avînd în general trăsături substantivale: Prin diateză se exprimă relația dintre acțiune și participanții la aceasta: agentul (cel care face acțiunea) și pacientul (cel care suferă consecințele acțiunii). În funcție de definiția exactă
Verb () [Corola-website/Science/299529_a_300858]
-
folosite: Observații referitoare la formele verbale: Particularități de folosire a formelor verbale: Forme mai puțin folosite: În general, verbul este negat cu particulă "ne" plasată înaintea să: "ne tresem" „nu scutur”, "ne bih tresao" „n-aș scutură”. La forma de gerunziu și cea de participiu pasiv, negația formează un singur cuvânt cu verbul: netresući" „nescuturând”, netresen" „nescuturat”. La indicativul prezent al verbelor "imati" „a avea”, "hteti" „a vrea” și "biți" „a fi”, negația înlocuiește prima silaba a verbului, cu "biți" negația
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
ca perfect ("préterito pluscuamperfecto"), trecut anterior ("préterito anterior") și viitor compus ("futuro compuesto"). Adițional, există construcții progresive compuse din verbul auxiliar "estar" ("a sta"), dar ele nu sunt considerate timpuri gramaticale. Verbele spaniole au și patru forme nepersonale: infinitiv ("infinitivo"), gerunziu ("gerundio"), participiu trecut ("participio préterito") și participiu prezent ("participio presente"). Cel din urma nu este considerat drept o formă conjugată, ci un adjectiv derivat din verbul propriu. Numărul mare al verbelor de uz zilnic sunt neregulare. Restul aparține unei din
Verbe în limba spaniolă () [Corola-website/Science/312090_a_313419]