694 matches
-
prea strâmt printr-o presare prea puternică a limbii pe incisivi, lipsei ocluziei spațiilor interdentale printr-o poziție prea laxă a buzelor sau ocluziei parțile labiale. Distanța dintre maxilare se corectează cu o baghetă subțire î1mm) din lemn, iar prin gestică se explică poziția limbii în formarea canalului constrictorimpermeabilitatea la nivelul marginilor laterale ale limbii și cum trebuie să țină vârful limbii pe incisivi. Poziția buzelor și deschiderea maxilarelor se corectează privind în oglindă alături de elev. Curentul perceput pe fața dorsală
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
încărcătură emoțională, în secvența rugii eroinei, la Mănăstirea Bistrița, către sfânta Ana, de aici înainte protectoarea protagonistei în „lumea de devale” - spațiu al „anchetei” sale. „Făcându-și cruci repetate, își murmura gândul care o ardea”; nu se rămâne la doar gestica ritualică: „Cu năframa aceea bătută în fluturi de aur trecu la icoana cea mai mare și mai de căpetenie a mănăstirii, cătră care avea a-și spune ea năcazul îndeosebi”. Evitându-se orice subliniere inutilă a acestui tip de efect
Prelegeri academice by NICOLAE CREŢU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92372]
-
Streinu produce în conștiințe un fel de armonie, ca o muzică.” Dan Hăulică: „Era în el o fatalitate a frumuseții, față de care elogiile obișnuite par întâmplătoare.” (...Ă „Vladimir Streinu era frumos în toate sensurile apariției sale armonioase: nobil, statuar, al gesticii cumpănite, dominante, construite, îndelung elaborate și totuși autentice, niciodată nedând impresia de convenție desuetă. Era frumos în ordinea scrisului, în acest echilibru rar de invenție modernă și de plenitudine a unui fond tradițional. Dar era frumos cu această responsabilitate a
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
urmăresc prin micul meu binoclu de munte, pe care nu am uitat să-l iau cu mine astăzi pe teren. Nu m-am înșelat. Doi bărbați tineri îl abordează imediat. „Vreți să intrați ?”, întreabă cameramanul. Evident, nu-l pot auzi, gestica sa este discretă, dar sugestivă. Scoate rapid din buzunarul de la piept două ecusoane de plastic pe care scria mare „PRESS”. Cei doi întind bani la rândul lor, imposibil să-mi dau seama cât anume, dar s-a văzut fulgerul albastru
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
împăcare, bătându-mă amical pe umăr „prietene, nimic din toate acestea nu mai contează. Doar credința în Dumnezeu !”. Apoi fixează cu ochii lui mari și bulbucați un punct imaginar pe cer și-l readuce cu privirea pe pământ, într-o gestică teatrală. Recunosc în mulțime și pe cerșetorul tânăr, îmbrăcat mereu curat, cu cămașa albă și pantaloni negri la dungă. Metoda sa este infailibilă, arată un carton inscripționat în mai multe limbi străine, fluturând o cruce de lemn, în intersecțiile aglomerate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
alegându-l ca vas al propăvăduirii. Cam 30 de persoane, în marea lor majoritate femei, îl ascultă tăcute, cu capetele aplecate spre pământ, fără să ros tească un singur cuvânt. Adevărul este că omul avea ceva magnetic în vorbele și gestica sa, în felul cum se rotea în jurul unei axe imaginare. Unii dintre curioși îl ascultau preț de două-trei minute, apoi spuneau cu voce tare, căutând la rândul lor să capteze privirile celor din jur, ca și cum ar fi vrut să se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cuvinte au apărut acești zgrunțuri infinitezimali, nenumărați, alcătuind o masă neliniștită care îmi tulbură conștiința. De multă vreme lupt cu prejudecățile memoriei... Memoria religiei, acel perete alb, coșcovit, mirosind a var, plin de icoane, plin de pornografia sfinților, de închistarea gestică, hieratică, de amestec pios de ulei, de tămâie, amintirea duminicilor, cu slujbe, tot misterul unor ceremonii de neignorat. Unde era libertatea mea?"457. Și libertatea a venit prin cunoaștere, prin inițiere și exprimarea acesteia pe înțelesul profanului, atât cât margăritarele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
celălalt Hajek Zoltan; elevi de liceu și colegi de clasă. Tatăl lui Drohobeski, polonez, și mama lui, cehă, erau de confesiune greco-catolică, în casă vorbeau ungurește și erau cetățeni români cu domiciliul în Cluj. Anton Atilla aducea la înfățișare și gestică cu renumitul actor comic Stanley din cuplul Stan și Bran; deși Zoltan nu avea nici una din calitățile lui Bran, fiind mai scund și parcă totdeauna melancolic, făceau pereche bună, pentru că amândoi erau niște copii închipuiți. La vârsta lor, citiseră o
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o simplificare a sintaxei și frazei. Caracteristic pentru disfazic e omisiunea terminațiilor, mai ales în cuvintele polisilabice, sau folosirea silabelor f\r\ semnificație, formate din dou\ sau mai multe foneme. Adeseori folosește, ca un substitut al limbajului verbal, mimica și gestica. Lectură și scrierea sunt masiv atinse. Acești școlari realizează cu multă greutate operațiile de analiză și sinteză fonetica la nivel de silaba, cuvânt și propoziție. Apar astfel numeroase denaturări, omisiuni, substituiri, inversiuni în cuvinte și propoziții. (Mititiuc I. „Ghid practic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lumină filtrată din esenția lămiilor; aer plin de praf de cărămidă și miros dulce și iz de caldarâm fierbinte“ iar “peste jetul roșu - prăfuit alb - verde, cretă liliachie și lac purpuriu udat de apă. Aur, fosfor, hârtie de magneziu. Geometrie gestică. Duct grafic al valorilor abstracte. VIORICA TOPORAȘ crează așadar echivalențe. Marea este labiribtul. Tratarea plastică a punctului până la obsesie, până la nebuloasă. O transparență a materiei calde se insinuează pretutindeni. Sub povara învăluitoare a autorului, Top-Kapi devine un simbol. Asiști la
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
plac. Există, de regulă, o atitudine favorabilă față de ceea ce e considerat, în cultura proprie, plăcut, util, satisfăcător și o atitudine nefavorabilă față de ceea ce e considerat neplăcut, inutil, nesatisfăcător. Atitudinile se exprimă atât verbal, ca opinii, cât și nonverbal, prin mimică, gestică, mișcări și posturi ale corpului ș.a. Ele includ atât o latură afectivă (care are legătură cu sentimentele), cât și una cognitivă (când devin credințe sau convingeri). Atunci când sunt organizate într-o structură ierarhică formează sisteme de valori. Kabagarama (1993) consideră
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creangă are ca sursă de inspirație basmul popular, autorul păstrând motivele (călătoria, Încercarea puterii, pețitul, probele), personajele fabuloase, ajutoarele În sprijinul binelui și formulele tipice. Introduce Însă din structura basmului cult umanizarea fantasticului prin comportamentul, gestica, psihologia și limbajul personajelor, precum și narațiunea, dialogul la care se adaugă umorul, jovialitatea și erudiția paremiologică. Toate aceste particularități pun În evidență talentul prozatorului ilustrat cu prisosință În „Amintiri din copilărie”. Povestea poate fi socotită un bildungsroman pentru că naratorul urmărește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
423. Florian Băiculescu mai scrie și despre Festivalul Enescu la apogeu. La acest festival a participat și City of Birmingham Symphony Orchestra care a ținut un spectacol ghidată fiind de dirijorul finlandez Sakari Oramo, "dirijor tânăr, energic și antrenant, cu gestică amplă și vioiciune în coagularea/modularea ansamblului orchestral"424. Despre același dirijor se menționează că a mai dirijat și Simfonia nr. 5 în mi bemol a compozitorului finlandez Sibelius. M.M. Bălașa ni-l prezintă pe Oedipe între caricatură și capodoperă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în momentul în care Filarmonica din Helsinki a oferit un concert în cadrul Festivalului Enescu 430. Tot despre același dirijor finlandez se vorbește și în numărul 241: "Apariția sa cu totul aparte, amintindu-ne că Moș Crăciun vine de pe meleagurile Finlandei, gestica uneori surprinzătoare prin nonconformismul ei, dar extrem de precisă și eficientă, precum și maniera în care a reușit să capteze atenția și interesul instrumentiștilor, au cucerit publicul încă de la primele măsuri ale poemului simfonic Finlandia de Sibelius (...)"431. În primăvara anului 2005
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
termeni relaționali (funcții și disfuncții) și contextuali (comunicarea gestuală în trei licee diferite), ceea ce ne-a permis identificarea lui cu o semioză comprimată. În vederea realizării profilurilor profesorilor care eficientizează și devalorizează gesturile în comunicarea didactică, am cercetat cum este influențată gestica acestora de următoarele variabile: reactivitatea la stres, gradul didactic, vechimea în învățământ a profesorilor și profilul liceului. Rezultatele obținute prin corelarea metodelor științelor sociale, statistice și semiotice demonstrează influența reactivității accentuate la stres a profesorilor asupra apariției disfuncțiilor în comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
utilizare și descifrare a limbajului gestual în diferite perioade de timp), este provocatoare și necesară pentru desprinderea principalelor repere sau contribuții de referință care au condus către apariția și dezvoltarea domeniului de cercetare a comunicării nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul privirii (oculezica), prin intermediul percepției și utilizării spațiului de către oameni (proxemica), prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de cercetare al științelor umane 1. Ca formă primară, spontană și inconștientă de comunicare umană, limbajul gestual este prelucrat în emisfera dreaptă a creierului (emisferă care localizează trupul în spațiu; interpretează tonul vocii, toate mișcările, pozițiile și gesturile corpului). Prin intermediul gesticii se pot exprima sentimente, gânduri, intenții, expectanțe etc., dar interesant este că se pot transmite toate acestea fără intenție sau fără ca emițătorul să-și dorească să exprime ceva celorlalți. Din punct de vedere temporal, numeroase dovezi atestă ca primă formă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în perioada modernă nu se limita la funcția de a însoți discursul verbal, uneori fiind redundantă cu informația transmisă, ci se remarca prin statutul independent. Fiind considerată de regizorul polonez Joseph Grotowski ,,o hieroglifă de descifrat", ieșită de sub tutela cuvântului, gestica apare ca o ,,formă vie, posesoare a unei logici proprii", intraductibilă în limbaj comun, asemenea muzicii, în care obiectul simbolizat era una cu simbolul însuși 19. În postmodernism, repertoriul gestual se înscrie în jocul aparențelor, surprizelor, șocurilor, triumfând mai mult
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este ca fiecare persoană să-și descopere propriul model și să nu se încadreze în niciun tipar, oricât de admirat și ideal ar părea, și, dacă s-ar putea, să se manifeste în toate expresiile (mers, ținuta corpului, mimică și gestică, vestimentație, inflexiuni ale vocii etc.) cu rafinament. O sinteză a principalelor teme din domeniul comunicării nonverbale o realizează DePaulo și Friedman (1998)20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
doctori și profesori); • studii și cercetări ale influenței media și profesorului prin intermediul comportamentului nonverbal. Grație cercetărilor realizate până în prezent și lucrărilor de specialitate publicate în domeniul comunicării nonverbale, se constată o dezvoltare a empatiei și atenției acordate interlocutorului prin intermediul privirii, gesticii și posturilor corpului. Pe de altă parte, în lumea contemporană a inovațiilor tehnologice, oamenii sunt reținuți din ce în ce mai mult în fața calculatoarelor (hipnotizați de internet, jocuri online, e-mail-uri, site-uri etc.), declanșând astfel fenomene de distanțare fizică și înstrăinare umană (lipsa vizitelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
celui care se prezintă și-i zâmbește, îi oferă cartea de vizită, își aranjează părul și accesoriile, își îndreaptă spatele și ridică umerii, întoarce capul spre interlocutor și îl privește, se așază pe scaun etc. desemnează limbajul gestual sau registrul gesticii. Acest spectacol la care participăm zilnic are o deosebită importanță în optimizarea relațiilor interumane, dar, din păcate, nu conștientizăm rolul acestui sistem de semnificanți care, de cele mai multe ori, ni se dezvăluie și destăinuie într-un mod spontan, imediat, autentic și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mare între emițător și receptor, emoții copleșitoare, necunoașterea limbii interlocutorului etc. Printre variabilele care pot diferenția limbajul gestual de cel verbal se numără: a) primordialitatea față de limbajul verbal, limbajul gestual este primordial ontogenetic (de exemplu, nou născuții folosesc mimica și gestica pentru a putea comunica cu persoanele apropiate care-i îngrijesc) și filogenetic (în evoluția omului, gestul precede cuvântul). b) continuitatea dacă limbajul verbal are un început și un sfârșit clar delimitate de cuvinte, limbajul gestual este continuu (de exemplu: într-
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de disciplinarea trupului pe care trebuie să le adopte: ,,Stai drept, nu cocoșat!", ,, Nu mai pune coatele pe masă!", ,,Nu-ți mai legăna picioarele!", ,, Nu se ține mâna la gură atunci când vorbești!", ,, Nu mai arăta cu degetul!". La vârsta adolescenței, gestica este frecvent utilizată în comunicarea interpersonală și în manifestarea identității de grup. Adolescentul nu comunică cu toată lumea la fel, adoptând un anumit limbaj gestual cu prietenii, altul cu părinții și cu profesorii, altul cu necunoscuții. Din dorința de a-i
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și mai puțin vizibile. Indiferent de vârsta persoanei, remarcăm vioiciunea cu care cei din jur îi răspund la gesturi potrivit unui cod secret, dar parcă înțeles de toți. d) genul persoanei Din punct de vedere biologic, genul persoanei poate influența gestica în relațiile cu ceilalți, mai ales că diferențele în ceea ce privește distribuirea principalelor semnale emise de cele două sexe sunt nenumărate. După cum știm, tipurile de bărbați variază de la cei robuști la cei cu forme subțiri, iar femeile, de la cele cu forme rotunde
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
calitate se datorează fie unor diferențe hormonale și biologice înnăscute, fie unor influențe culturale și educative. Femeile sunt mult mai atente la stimulii nonverbali, îi detectează mai bine decât bărbații și sunt mult mai expresive emoțional decât aceștia în ceea ce privește mimica, gestica și zâmbetul. În popor se știe că femeile au spiritul de observație mai dezvoltat decât bărbații, așa cum se remarcă și vigilența masculină comparativ cu cea feminină. De cealaltă parte, Elisha Babad (2009) subliniază un mare avantaj al persoanelor de gen
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]