74,082 matches
-
își pot face efectiv rău unii altora, dar nu și celor din afară (Ostrom, 2007, p. 41). Trasarea limitelor menționate vine ca urmare a deceniilor de cercetare empirică pe care Ostrom le-a coordonat sau analizat și confirmă interesul pentru gestionarea eficientă a resurselor comune. Important este ca în final, așa cum afirmă și Ostrom, să putem identifica factorii care pot încuraja sau descuraja capacitatea indivizilor de a utiliza și administra bunurile comune (Ostrom, 2007, p. 41). Cu alte cuvinte, consider că
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
constrângerile determinate de diversele reguli în funcțiune; chiar dacă apelul la reguli înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la acesta (în
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu totul alt tip de soluție la problemele de acțiune colectivă: o soluție caracterizată prin mecanisme locale, endogene. Comunitățile mici (sate sau grupuri de sate) au produs mecanisme de gestionare a problemelor cu care se întâlneau fără a cere ajutorul unui factor extern , dimpotrivă, adesea împotriva încercărilor acestuia de a interfera. Aceasta este teza pe care o susțin și Stahl, și Ostrom. Cât de reușită a fost însă această soluție
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
forță celor doi factori exogeni? Ce anume din ele reprezenta veriga slabă? Căci aceste instituții, așa cum argumentează foarte bine Ș. Cerkez, M. Cerkez și H. Terpe în acest volum, includeau cele mai importante reguli care, conform abordării ostromiene, pot asigura gestionarea resurselor naturale ale comunității . Cred că cel puțin două verigi au fost slabe. Prima este aceea că instituțiile caracteristice satului devălmaș au fost mult prea rudimentare. Au fost foarte simple, nesofisticate, și de aceea incapabile să facă față unor situații
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
prin armonie internă. (Apariția unor situații noi - ca urmare a intruziunii statului și a relațiilor de piață - poate reprezenta un test în acest sens în favoarea celei de-a doua interpretări: noile condiții au permis evidențierea contradicțiilor interne, iar mecanismele de gestionare ale obștii s-au prăbușit foarte ușor.) Ca urmare, egalitatea din obștea tradițională nu este expresia unei soluții, ci mai degrabă problema: obștile nu au reușit să construiască instituții complexe de luare a deciziilor. Egalitatea este mai curând o consecință
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a apărut și a funcționat în circumstanțe speciale: resursele comune pe care se baza cooperarea socială erau abundente (practic nelimitate în anumite situații) și s-au păstrat astfel o lungă perioadă de timp. Or, testul unui aranjament instituțional care privește gestionarea resurselor comune este acela al modului în care funcționează când resursele se deteriorează, când raritatea devine regula, se instalează penuria, iar competiția dintre membrii grupului, comportamentele de tip blatist etc. se intensifică. Rezistă acel aranjament instituțional în circumstanțe de acest
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
răspunsuri instituționale noi. Pentru a lua un singur exemplu, în cazul utilizării pădurilor au apărut, arată Stahl (1998, vol. I, partea a III a, cap. 2), diferite reguli care au încercat să pună bariere în calea exploatării lor excesive. Instituția gestionării în mod devălmaș a pădurii devine astfel mai complexă, dar răspunsurile erau ad-hoc, cu rolul de a adapta o nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Sumar: În acest capitol construim o prezentare introductivă a problemelor de acțiune colectivă ce au ca obiect central bunurile comune. Capitolul este împărțit în două secțiuni. În prima secțiune definim bunurile comune și ilustrăm o serie de situații în care gestionarea acestora este problematică. De asemenea, pornind de la exemplul oferit de Hardin (1968) privind supraexploatarea pășunilor, discutăm tragedia bunurilor comune, cele două soluții clasice propuse pentru ieșirea din dilema socială și soluția alternativă propusă de Ostrom (1990). În cea de-a
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
din dilema socială și soluția alternativă propusă de Ostrom (1990). În cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce poate fi utilizat pentru înțelegerea și soluționarea problemelor ce apar în gestionarea dilemelor de acțiune colectivă, descriind elementele sale componente: variabilele exogene, arena de acțiune, interacțiunile și criteriile de evaluare. Cuvinte-cheie: acțiune colectivă, dilema prizonierului, cadrul de analiză și dezvoltare instituțională, comportament blatist 1.1. Introducere Să luăm în considerare următoarele exemple
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
bunuri comune, urmând în principal abordarea ostromiană a guvernării bunurilor comune (vezi Ostrom , 1990). Capitolul este divizat în două părți care, la rândul lor, sunt împărțite în mai multe secțiuni. În prima parte discutăm aspectele generale legate de problemele de gestionare a bunurilor comune și prezentăm o serie de soluții la acestea. În secțiunea 1.2 introducem noțiunea de bunuri comune, prin definirea acestora și diferențierea lor față de alte categorii de bunuri. În 1.2.2 discutăm un exemplu paradigmatic de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
comune sunt cele menționate în secțiunea introductivă a acestui capitol, anume bugetul național, iazul comunal, serverele, căldura, atunci când consumul acesteia este evaluat în comun pe scara blocului, dar și bunurile discutate în capitolele următoare. După cum vom vedea în acest volum, gestionarea bunurilor comune este susceptibilă de a produce comportamente blatiste în rândul indivizilor raționali, datorită următorului motiv: beneficiile pe care fiecare individ le obține în urma consumării bunului sunt individuale, în timp ce costurile suprautilizării bunului sunt achitate în mod colectiv, de către toți indivizii
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
2. Pășunea lui Hardin Sintagma tragedia bunurilor comune a fost introdusă de Hardin (1968), iar cazul pășunii supraexploatate descris de acesta rămâne în continuare unul dintre cel mai des folosite pentru exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă ce pot apărea în gestionarea bunurilor comune . Să presupunem așadar, urmându-l pe Hardin (1968, pp. 1244-1245), că avem o pășune pe întinderea căreia orice păstor își poate aduce turma de oi pentru a paște iarbă. Această situație poate fi neproblematică o perioadă îndelungată de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
celui în care ambii jucători cooperează (deci nu este Pareto optim). Întrebarea centrală pentru analiza problemelor bunurilor comune este așadar cum putem obține, în condițiile în care indivizii sunt actori raționali și bunurile sunt non-exclusive și rivale în consum, o gestionare a acestora mai bună decât cea prescrisă de echilibrul Nash? Soluțiile clasice propuse pentru rezolvarea dilemei și discutate în secțiunea 1.2.3 urmând structura lui Ostrom (1990, pp. 8-13) sunt intervenția „leviatanului” și privatizarea. 1.2.3. Soluțiile clasice
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
doar în anumite condiții, în care capacitatea de monitorizare, evaluare și sancționare a leviatanului este aproape de una maximală. A doua soluție la care Hardin face de asemenea referire, afirmând că, deși poate fi o sursă a nedreptății, este totuși preferabilă gestionării bunurilor comune, este sistemul proprietății private (Hardin, 1968, p. 1247). În practică, sistemul solicită divizarea tuturor bunurilor comune în bunuri private prin (1) parcelarea acestora și (2) instituirea unui drept de proprietate exclusiv al indivizilor asupra parcelelor rezultate. Această soluție
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
păstorul va alege, conform acestei soluții, să coopereze. Observăm de asemenea că până și cel mai bun scenariu, anume cel în care condițiile naturale îi sunt favorabile păstorului, este mai rău pentru acesta decât profilul unei cooperări mutuale în situația gestionării pășunii ca un bun comun. Celelalte scenarii sunt și mai pesimiste, existând de asemenea posibilitatea ca circumstanțele naturale să fie atât de nefavorabile, încât să reducă profitul la 0 (căruia i se adaugă suplimentar și costurile asociate investiției în pază
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
mai pesimiste, existând de asemenea posibilitatea ca circumstanțele naturale să fie atât de nefavorabile, încât să reducă profitul la 0 (căruia i se adaugă suplimentar și costurile asociate investiției în pază) . Miza lui Ostrom nu este, așadar, a arăta că gestionarea bunurilor comune prin intervenția unei autorități centrale sau parcelarea bunurilor comune și instituirea drepturilor de proprietate exclusive asupra părților lor sunt soluții greșite în toate situațiile, ci doar a arăta că (1) niciuna dintre ele nu poate fi considerată ca
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ambele „acceptă ca premisă centrală faptul că schimbarea instituțională trebuie să vină din afară și să fie impusă indivizilor afectați” (Ostrom, 1990, p. 14). Cu toate acestea, nu pare să existe vreun motiv pentru care dilemele de acțiune colectivă în ceea ce privește gestionarea bunurilor comune să nu poată avea soluții endogene. Soluția propusă de Ostrom (1990, pp. 15-18) este de acest tip . Să presupunem, în primul rând, că cei doi păstori au posibilitatea de a comunica. Atunci, este posibil ca cei doi păstori
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
ca toți indivizii implicați să fie satisfăcuți cu un anumit aranjament instituțional scade, la fel ca și posibilitatea monitorizării acțiunilor individuale. Cu toate acestea, după cum vom vedea în următoarele capitole, soluțiile locale, caracterizate de implicarea indivizilor afectați de problemele de gestionare a bunurilor comune în crearea instituțiilor destinate să le reglementeze, reprezintă alternative serioase la soluțiile clasice ce solicită intervenția unor actori externi. De ce este importantă participarea directă a indivizilor în construirea arhitecturii instituționale ce vizează rezolvarea dilemelor sociale ce implică
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
trebuie să facem CEVA". Din păcate, ce anume avem de făcut știu, dar... nu pot să fac. III. Consiliul Județean În exercitarea mandatului meu ca Președinte al Consiliului Județean am redus drastic activitatea pe plan extern. De altfel, modul de gestionare a problemelor comunității s-a schimbat mult față de momentul 2003, când am părăsit Primăria Municipiului Iași. Ca primar puteam stăpâni cu relativă ușurință funcția principală de a proteja interesele alegătorilor, deși încă din acea perioadă fenomenul de atac masiv asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
frică păzea bostănăria. Totuși, a apărut o fisură gravă generată de două salariate venite (mai bine zis date afară) la primărie de la Curtea de Conturi. Prin urmare, la Consiliul Județean suflam și în iaurt, cei 15 ani de experiență în gestionarea unor bugete (12 ani ca primar și 3 ani ca ambasador) mi-au folosit în mod consistent. Funcționarii în care nu aveam încredere au fost înlăturați din posturile care presupuneau puteri decizionale. Supraveghind totul cu strictețe și limitând la zero
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
mod consistent. Funcționarii în care nu aveam încredere au fost înlăturați din posturile care presupuneau puteri decizionale. Supraveghind totul cu strictețe și limitând la zero puterea de decizie a vicepreședinților, mi-am încărcat activitatea cu un volum enorm de efort. Gestionarea unui buget care se apropia de un miliard de lei presupunea o muncă sisifică. Cum mi-am propus să controlez la sânge legalitatea tuturor plăților, sarcinile mele de serviciu mă ocupau și mă suprasolicitau exagerat de mult. Relațiile externe presupun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
apelat la ei, ba din contră, nu-i dorea din nou acasă. Nu mâncaseră salam cu soia!) Diletanți și nepatrioți, urmași ai celor care ne-au vândut România, au părăduit averea țării și ne-au creat un stil mafiot de gestionare a bunurilor proprietate comună. Deci, ale nimănui, au concluzionat Petre Roman și urmașii lui. Provenind din mediul universitar, era firesc să continui cu predilecție relațiile cu instituțiile de învățământ superior. Tot firești mi se par simpatiile pentru oamenii valoroși ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
comunitate, dreptul de uz al proprietății se face prin naștere, iar transferul prin înzestrare, fără a exista vreun act care să garanteze valoarea juridică a transferului. Departe de a fi acoperită de însemnătate juridică, înzestrarea este doar o chestiune de gestionare internă a familiei (Stahl, 1944). În lipsa acordului asupra regulilor se poate ajunge la eșecul sistemului de aranjamente instituționale necesare pentru exploatarea în comun a resurselor. În satele românești descrise de Stahl apare o astfel de problemă în momentul în care
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vamală. Taxele vamale aferente mărfurilor lipsa se plătesc de aceste unități în termen de 5 zile de la data încheierii procesului-verbal de constatare vamală. Articolul 90 Procesul-verbal prevăzut la art. 89 constituie titlu executor și cuprinde: a) unitatea care răspunde de gestionarea mărfurilor; ... b) împrejurările în care s-a comis sustragerea; ... c) valoarea mărfurilor, cuantumul taxelor vamale și termenul legal de plată. ... Procesul-verbal se transmite, împreună cu somația de plată, unității care răspunde de gestionarea mărfurilor. În caz de neplata, procesul-verbal se va
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]
-
executor și cuprinde: a) unitatea care răspunde de gestionarea mărfurilor; ... b) împrejurările în care s-a comis sustragerea; ... c) valoarea mărfurilor, cuantumul taxelor vamale și termenul legal de plată. ... Procesul-verbal se transmite, împreună cu somația de plată, unității care răspunde de gestionarea mărfurilor. În caz de neplata, procesul-verbal se va transmite pentru executare organelor bancare sau financiare, după caz. Articolul 91 Mărfurile importate sub condiția unei utilizări determinate și care, ulterior, primesc altă folosință sînt supuse regimului tarifar vamal potrivit noii destinații
DECRET nr. 337 din 26 noiembrie 1981 privind aprobarea Regulamentului vamal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106581_a_107910]