KorAP: Find »[drukola/base=gestiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...20 21 22 ...2264 >

56,594 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756

plus, considerațiile și interesele politice produc imixtiuni contraproductive în activitatea întreprinderilor publice, producînd confuzie și frecvente contradicții. Comandamentele invocate ca paravan nu devin, în scurt timp, decît o scuză pentru performanțe economice slabe. Statul introduce multe elemente de rigiditate în gestiunea între-prinderilor publice, favorizînd birocrația și instituind standarde și valori false, astfel încît se poate aprecia că întreprinderile publice nu generează suficiente stimulente pentru o funcționare eficientă. A gestiona resur-se care nu-ți aparțin, a avea o responsabilitate scăzută și o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
politică, în avantajul unor privilegiați, birocrație și afectarea gravă a mediului economic. Intervenția neînfrînată a Statului în economie a dus la politizarea dezastruoasă a acesteia. Desigur, rentabilitatea întreprinderilor publice a fost diferită de la țară la țară, dar obiectivele obscure ale gestiunii lor, contradicțiile și "responsabilitatea limitată" sunt extrem de asemănătoare. La fel, personalul incompetent, procedurile complicate inutil și politicile de afaceri, soluțiile manageriale inadecvate. Protejarea între-prinderilor publice în fața concurenței lasă de fapt fără protecție beneficiarii, cetățenii. Întreprinderile publice s-au dovedit bugetivore

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Toate deciziile sunt elaborate pe baza mecanismului piețelor. Servicii publice pentru care piața este imperfect concurențială. Servicii publice care au piață intens concurențială. Sursa: V.Cocriș, V.Ișan. op.cit, pag.124. Prin urmare, există destule formule intermediare între o gestiune pur privată și una pur etatistă, formule de parteneriat care, adaptate la situații specifice, se pot dovedi de succes. Parteneriatul public-privat are avantajul că nu implică costuri prea ridicate pentru buget. Este o formulă care poate crea piața, adapta mentalitățile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
privatizarea managementului. Este un prim pas spre privatizarea totală, poate fi utilizat și experimental, în special acolo unde există criză de capital, de investiții, cum sunt țările foste comuniste și unde se dorește introducerea principiilor private de management pentru o gestiune mai eficientă. Este o metodă mai puțin costisitoare. Are la bază contractul dintre stat, ca proprietar, și managerul sau managerii întreprinderii publice respective. Nu conduce la crearea mediului concurențial, controlul guvernului asu-pra activității rămînînd cvasitotal. Întreprinderile rămîn, deci, monopoluri de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
rente politice, obiective și criterii ușor realizabile pentru a subordona resurse ale întreprinderilor respective unor interese de grup, de partid etc. Contractul de management poate fi încheiat de administrație și cu o firmă privată specializată. Este așa-zisul contract de gestiune, Statul rămînînd în continuare proprietar. De obicei, scopul este rentabilizarea întreprinderii, acordîndu-se pentru aceasta o largă autonomie decizională. Un studiu al Băncii Mondiale efectuat asupra a 202 cazuri de astfel de contracte relevă o reușită convingătoare în proporție de peste 65

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
cît posibil în mod selectiv și temporar. De preferat este organizarea descentralizată a serviciilor publice cît mai aproape de consumator. Tăierea nodului gordian în acest domeniu presupune și descentralizarea și autogestiunea bugetelor și servicii-lor comunitare. Prudența, grija față de aceste servicii, de gestiunea lor, vor înlocui atunci risipa și iresponsabilitatea. În final, însuși rolul guvernelor trebuie regîndit. Piața serviciilor publice trebuie liberalizată, comprimată, raționalizată și eficientizată. Acestea pot conduce la optimizarea raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
două tăișuri, riscând să sufoce agenții economici și să inhibe suplimentar dezvoltarea mediului de afaceri local, iar pentru fundamentarea și lansarea unui împrumut obli-gatar îți trebuie piață de capital, credibilitate, profitabilitate a investițiilor finanțate din astfel de împrumuturi și o gestiune riguroasă a datoriei publice. Or, câți specialiști au consiliile locale în astfel de operațiuni? Apoi, reforma sistemului fiscal a fost mereu întârziată și aceasta a devenit o mare problemă. Am rămas cu același sistem greoi, stufos și ineficient, în loc de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
unei promovări economice eficiente: acoperire bugetară, capital-risc (pentru creație-inovare, dezvoltare-investiții, management buy-out), capital-proximitate, cauționare bancară, contribuții la serviciul datoriilor. Nu există nici exonerări fiscale, incubatoare sau pepiniere de afaceri, centre de transfer tehnologic, know-how, nici o formă corespunzătoare de asistență în gestiunea întreprinderii, nici o colaborare adecvată între mediul universitar și cel economic. În locul atât de necesarei sintonii instituționale, al unui veritabil parteneriat pentru dezvoltare, asistăm la o luptă surdă a unor orgolii hipertrofiate, plimbări prin tribunale, incriminări prin ziare, vanități și tot

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
financiară a Statului în P.I.B. a crescut considerabil; și calitativ, conținutul lor s-a schimbat, apărînd cheltuieli noi și venituri de asemenea. Importanța finanțelor publice a crescut mult, ele aflîndu-se în centrul marilor probleme ale societăților contemporane. Tot mai mult, gestiunea finanțelor publice este determinată de fenomene politice și devine expresia acestora. Resursele financiare ale Statului depind de nivelul de dezvoltare economică a țării respective. La rîndul său, Statul acționează asupra economiei prin intervențiile și prin anticipările pe care le realizează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Cr = ------------------Sd unde: Ab = activele bancare nete pe perioada datoriei; Se = soldul costului curent al balanței de plăți externe; I = împrumuturi rămase de plătit; R = rezerva de aur și devize; Sd = serviciul datoriei externe. Două instituții importante sunt însărcinate cu gestiunea datoriei publice: Ministerul Finanțelor și Banca Națională. Există două abordări teoretice privind oportunitatea datoriei publice: 1) cea a clasicilor, care o consideră ca pe un cost real în sarci-na generațiilor prezente și viitoare și nu o recomandă decît în situații

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-lea, Adam Smith critica apariția societăților pe acțiuni, indicînd faptul că separarea dintre proprietari și conducători va avea ca efect firme mai puțin eficace. În anii 1960, J.K. Galbraith și J. Burnham puneau în evidență dezvoltarea tehnostructurii și substituirea prin gestiunea managerilor salariați a gestiunii deținătorilor de acțiuni. Separarea dintre proprieteri și manageri nu este totuși decît o formă particulară a unei "relații de agent", definită în 1976, prin M.C. Jensen și W.H. Meckling, ca un contract în care una

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
apariția societăților pe acțiuni, indicînd faptul că separarea dintre proprietari și conducători va avea ca efect firme mai puțin eficace. În anii 1960, J.K. Galbraith și J. Burnham puneau în evidență dezvoltarea tehnostructurii și substituirea prin gestiunea managerilor salariați a gestiunii deținătorilor de acțiuni. Separarea dintre proprieteri și manageri nu este totuși decît o formă particulară a unei "relații de agent", definită în 1976, prin M.C. Jensen și W.H. Meckling, ca un contract în care una sau mai multe persoane

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
în S.U.A., în cursul anilor 1970, în sectorul transporturilor, poștei și telecomunicațiilor, teledifuziunii sau în sectorul financiar. Aceste sectoare erau puternic reglementate, deoarece caracteristicile lor favorizează formarea de monopoluri naturale. Inclusiv sectorul transportului aerian a fost dere-glementat în 1977. b) Gestiunea externalităților Chiar dacă puterile publice se vor non-intervenționiste, ele tre-buie să promoveze cercetarea și formarea generatoare de efecte exter-ne pozitive pentru ansamblul aparatului productiv. Intervenția Statului este aici indispensabilă, în măsura în care aceste activități tind să pro-fite altora decît celor care le finanțează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
și locale au drept atribuții în materie: * Elaborarea, aprobarea și execuția bugetelor locale; * Stabilirea și încasarea impozitelor și taxelor locale; * Stabilirea și urmărirea cheltuielilor publice; * Gestionarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a colectivităților locale; * Controlul financiar de gestiune asupra patrimoniului local. 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale În anii '80 am asistat la o schimbare de paradigmă, keynesismul dominant, cu diferitele sale variante, a fost detronat de școli neoliberale în esență (Public Choice, Monetarismul, Libert arianismul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Elaborarea, aprobarea și execuția bugetelor locale; * Stabilirea și încasarea impozitelor și taxelor locale; * Stabilirea și urmărirea cheltuielilor publice; * Gestionarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică și privată a colectivităților locale; * Controlul financiar de gestiune asupra patrimoniului local. 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale În anii '80 am asistat la o schimbare de paradigmă, keynesismul dominant, cu diferitele sale variante, a fost detronat de școli neoliberale în esență (Public Choice, Monetarismul, Libert arianismul, Economia ofertei), care au produs o puternică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
dominant, cu diferitele sale variante, a fost detronat de școli neoliberale în esență (Public Choice, Monetarismul, Libert arianismul, Economia ofertei), care au produs o puternică undă de liberalizare a economiei, dezetatizare și dereglementare. Sectorul public a început să-și inspire gestiunea din cea a firmelor private, iar concurența și-a făcut loc și în producerea și furnizarea serviciilor publice. Astfel, s-au redefinit politicile publice, resursele financiare au că-pătat alte orientări, iar descentralizata structură fiscală trebuie să cu-prindă venituri ușor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
publice locale și modalitățile de gestionare a acestora au devenit principalul mijloc de generare a dezvoltării economiilor locale, o dezvoltare endogenă și ascendentă. S-au dezvoltat parteneriatele public privat, care permit o dinamică superioară prin antrenarea mai multor resurse, o gestiune mai riguroasă, mai eficientă a proiectelor și beneficii, directe sau indirecte, pentru toți. Așadar, în general, analiza economică justifică descentralizarea. Una dintre cele mai importante preocupări pentru autoritățile locale trebuie să fie alegerea unei structuri fiscale optime, care să atragă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
o neglijeze. Articulînd toate aceste elemente, Școala Reglării distinge cinci variabile cheie ale reglării capitaliste, cinci forme instituționale, care au cunoscut adaptări sensibile, ilustrînd trecerea de la vechiul la noul tip de reglare capitalistă. Cele cinci sunt: raportul salarial, formele concurenței, gestiunea monetară, inserția în diviziunea internațională a muncii și compromisul statal (funcțiile Statului). Trecerea de la reglarea tradițională, calificată drept concurențială, la forma sa modernă, zisă monopolistă, corespunde în fapt unei relaxări a regulilor funcționării comerciale. Aceasta presupune o atomicitate a actorilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
proprietatea, dar ele sunt preocupate de riscurile scăderii prețurilor. Odată cu creșterea puterii sindicatelor, cu recunoașterea lor legală, salariații își apără și ei interesele, creînd un "oligopol social". Și parcă pentru a sancționa această stare de fapt, Statul a relaxat regulile gestiunii monetare. Inflația a început să fie acceptată ca răul cel mai mic, la o rată rampantă de 3-4% pe an, căci toată lumea se teme de efectele perverse ale scăderii prețurilor. O alternativă subzistă totuși, pentru a evita ca această instituționalizare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
acumulare ar fi atinse și aceasta ar obliga la oprirea creșterii salariilor, impunînd întoarcerea la flexibilitate, sub toate formele sale. Norma socială de consum include din ce în ce mai multe servicii, caracterizate prin sporuri slabe de productivitate, ceea ce obligă la revenirea la o gestiune a mîinii de lucru moștenite de la vechea reglare concurențială. Avem aici o abordare deterministă în care progresul tehnic și aplicațiile sale concrete, cîștigurile de productivitate, ar constitui în ultimă instanță determinanții principali ai evoluției economice. Or, Școala Reglaționistă nu poate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Instrumente ale politicii regionale 211 5.3.3. Politica de dezvoltare regională a Uniunii Europene 214 5.3.4. Descentralizarea și autonomia locală 217 5.3.5. Reorganizarea administrativ-teritorială 218 5.3.6. Finanțele publice locale 223 5.3.7. Gestiunea financiară a activităților locale 224 5.3.7. Fundamentarea, aprobarea și execuția bugetelor locale 227 CAPITOLUL 6 SFIDĂRILE STATULUI MODERN 230 6.1. Statul, între reglare și reglementare 230 6.1.1. De la reguli la reglare 231 6.1.1

[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
Corola-journal/Journalistic/78879_a_80204

2 ore și se va desfășura în Corpul M din Calea Văcărești nr. 189, în data de 31.07.2014, începând cu orele 9:00 și 14:00. Universitatea anunță că la programele de drept, psihologie, informatică, finanțe - bănci, contabilitate, gestiunea afacerilor au fost înscriși până acum 1900 de candidați, înscrierile fiind deschise până în data de 31 iulie ora 12:00. Programele de studii de limbi moderne aplicate, comunicare și relații publice, relații internaționale și științe politice reprezintă noi provocări pentru

Universitatea "Titu Maiorescu", medicina și dreptul, încă o șansă pentru absolvenți by Crişan Andreescu (2014) [Corola-journal/Journalistic/78879_a_80204]
Corola-website/Law/106563_a_107892

se vor păstra sub cheie; contraprobele se vor păstra în aceleași condiții timp de 9 luni, după care se distrug conform normelor în vigoare, iar în cazul cînd acestea sînt necesare laboratorului se vor întocmi formele legale de încărcare a gestiunii. 13. Produsele și substanțele toxice folosite în farmacii se vor păstra în conformitate cu prevederile Farmacopeei române în vigoare, în dulapuri speciale fără geam, sub cheie și vor fi prevăzute cu semnul "cap de mort" și inscripția "Separanda" sau "Venena", după caz

DECRET nr. 466 din 28 decembrie 1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice. In: EUR-Lex (1979) [Corola-website/Law/106563_a_107892]
Un exemplar va rămîne medicului șef de secție, un exemplar se va depune la compartimentul de contabilitate al unității sanitare, un exemplar se va predă farmaciei unității și un exemplar se va depune la oficiul farmaceutic teritorial odată cu raportul de gestiune. Restul medicamentelor - formule magistrale, substanțe ca atare sau preparate galenice în ambalaje neoriginale - nu se vor restitui farmaciei și se vor propune pentru cașare, în conformitate cu normele legale în vigoare. Procesul-verbal de cașare va fi aprobat de medicul director și înregistrat

DECRET nr. 466 din 28 decembrie 1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice. In: EUR-Lex (1979) [Corola-website/Law/106563_a_107892]
Corola-journal/Journalistic/74054_a_75379

probabil sâmbătă, urmând să lămurească circumstanțele în care s-a produs decesul", a precizat comisarul șef Petrică Hahui, șeful Secției Regionale a Poliției Transporturi Galați, potrivit RTV. Ofițerul în vârstă de 57 de ani era vizat de unele controale cu privire la gestiunea de carburanți, de aceea surse din cadrul anchetei afirmă că acesta, care avea o vastă experiență, s-a sinucis.

Misterul dispariției unui comandant de navă, elucidat by Covrig Roxana (2013) [Corola-journal/Journalistic/74054_a_75379]