658 matches
-
Oteșani (reședința) și Sub Deal. Este situată în partea centrală a județului, în extremitatea sudică a depresiunii Horezu, la aproximativ 10 km sud de orașul Horezu, fiind accesibilă pe drumul național DN 65C, Craiova-Horezu. Are un relief deluros, specific Subcarpaților Getici. Este străbătută de râul Luncavăț, de la nord la sud. Comuna Oteșani are în componență următoarele sate: Bogdănești, Cârstănești, Cucești, Oteșani și Sub-Deal. Oteșani este a treia cea mai mare comună din zona Horezu după Popești și Șirineasa. Comunele învecinate sunt
Comuna Oteșani, Vâlcea () [Corola-website/Science/302037_a_303366]
-
și pietroase dădeau struguri bogați în zaharină, iar cele clisoase, struguri apoși cu o coacere târzie. În luna martie începe munca: tăiatul, osăcitul (arăcitul) și apoi legarea viei. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Prundeni se află în cadrul Podișului Getic, în subdiviziunea Platformei Oltețului. Numeroasele schimbări economice și social-politice petrecute în decursul timpului au influențat evoluția așezărilor rurale din Piemontul Getic atât sub raportul numărului și mărimii, cât și al fizionomiei și caracterului funcțional. Ca repartiție teritorială, așezările au căutat
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
tăiatul, osăcitul (arăcitul) și apoi legarea viei. Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Prundeni se află în cadrul Podișului Getic, în subdiviziunea Platformei Oltețului. Numeroasele schimbări economice și social-politice petrecute în decursul timpului au influențat evoluția așezărilor rurale din Piemontul Getic atât sub raportul numărului și mărimii, cât și al fizionomiei și caracterului funcțional. Ca repartiție teritorială, așezările au căutat în general cursul râurilor, datorită avantajelor pe care le oferă: apa potabilă, posibilitățile lesnicioase de circulație. Valea Oltului, cu terase largi
Comuna Prundeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302040_a_303369]
-
de un soldat călare din vremea lui Tudor Vladimirescu. Sediul acestor potecași era la biserică Viorești, ei având rolul de a parcurge zi de zi poteca dinspre sediul lor și magazia cu alimente de la Rugetu. Slătioara se află în Subcarpații Getici, fiind străbătuta de răul Cerna, izvorât din Munții Căpățânii. Altitudinea maximă se înregistrează în Măgura Slătioara (769 m). Recent s-au descoperit pe Valea Oarbei, de-a lungul râului Cerna, mii de scoici, melci marini și urme de pești marini
Comuna Slătioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302043_a_303372]
-
locuri a unei așezări stabile. Suprafața localității Pietrari este de 1947 ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al localității se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Vâlcea - Băbeni - Slăvitești - Lădești - Bălcești - Craiova, pe o distanta de 7,4 km de o șosea modernizată în anul 1970. Localitatea este amplastă din punct de vedere macro-geografic în platforma Oltețului, platformă ce face parte din marele domeniu al Depresiunii Getice. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei face parte din colinele Olteniei, aspectul actual al comunei fiind rezultatul unor intense transformări suferite în timp ce au dus la configurația actuală a reliefului din Platforma Oltețului. În configurația actuală a reliefului comunei, îndeosebi
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
să conducă campanii între 29-28 i.en., respingându-i pe invadatori. Crassus a pătruns pe teritoriul moesilor, și lângă râul Kebros, a ocupat o frotificatie în care bastarnii se refugiaseră. În timpul asediului, a fost sprijinit de Rholes, regele unui trib getic, care este răsplătit de imparatu cu titlul de prieten și aliat al romanilor.În anul 28 i.en., românii îi resping din nou pe bastarnii care pătruns la duș de fluviu. Rholes este atacat de Dapyx, o altă căpetenie getica
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
getic, care este răsplătit de imparatu cu titlul de prieten și aliat al romanilor.În anul 28 i.en., românii îi resping din nou pe bastarnii care pătruns la duș de fluviu. Rholes este atacat de Dapyx, o altă căpetenie getica, ce stăpânea centrul Dobrogei de azi. Cetatea lui Rholes este cucerita prin trădare, iar între timp, românii îl urmăresc pe Zyraxes, un alt conducător getic, situat în nordul Dobrogei. Este asediat la Genucla, și în cele din urmă, Zyraxes se
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
bastarnii care pătruns la duș de fluviu. Rholes este atacat de Dapyx, o altă căpetenie getica, ce stăpânea centrul Dobrogei de azi. Cetatea lui Rholes este cucerita prin trădare, iar între timp, românii îl urmăresc pe Zyraxes, un alt conducător getic, situat în nordul Dobrogei. Este asediat la Genucla, și în cele din urmă, Zyraxes se retrage peste Dunăre pentru a cere sprijin de la bastarni. Genucla este luată, iar Crassus își celebrează triumful. Incursiunile populațiilor transdanubiene se reiau, iar sarmații, o
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
vieții în această alcătuire o regăsim pe statuetele antropomorfe feminine descoperite în necropolele aparținând culturii de epoca bronzului Gârla Mare, în județul Mehedinți, dar și în Bulgaria, la Orsoia, Montana, iar un arbore al vieții similar este incizat pe inelul getic descoperit în necropola de la Seimeni. Biserica creștina le-a preluat și le-a reinterpretat simbolul în concordanța cu ambițiile ei doctrinale. În tradiția creștină arborele cosmic este Crucea Răstignirii lui Iisus Hristos. Crucea, lucrată din lemnul arborelui binelui și răului
Pomul vieții () [Corola-website/Science/302694_a_304023]
-
care o regasim si in numele grecești și latine notate în aceleași lucrari vechi.Se precizează si timpul cand au fost culese aceste nume geto-dacice si zona de unde au fost semnalate (cele mai multe de pe teritoriul Dobrogei actuale). Deci numele sunt, cele mai multe getice, dar geții și dacii vorbeau aceeași limbă cu unele mici deosebiri. Din punct de vedere lingvistic, sunt relevante denumirile distincte din limba dacă furnizat de cele două lucrări. Aceste denumiri pot sta la baza oricărui studiu lingvistic, chiar dacă unele dintre
Denumiri dacice de plante medicinale () [Corola-website/Science/302479_a_303808]
-
În timpul răscoalei din 1907 în Alunișu sunt atestate execuții ale unor răsculați, numărul probabil fiind de 26, dintre care 7 formau delegația sosită pentru a incita oamenii. Comuna Spineni este situată într-o zonă geografică ce face trecerea de la Podișul Getic la Câmpia Română, pe Podișul Spinenilor, având altitudinea de peste 180 m cu cea mai înaltă cotă, Piscul Dobrei (383 m). Solul este de tip podzol degradat, cel mai sărac dintre toate tipurile de pământ arabil. Din acest motiv economia agrară
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
o cetate regească, la origine. O altă teorie spune că numele ar însemna: „așezarea sarmaților și a geților” de la termenii: "sarmis et getusa" din latină Vasile Pârvan a respins această ipoteză, arătând că sarmații au început să pătrundă în teritoriul getic abia după epoca lui Traian și că numele capitalei era mult mai vechi.. Pârvan a propus citirea "Sarmiz-egetusa" în sensul „Egetusa a lui Sarmos” sau „Zarmos”, arătând că "Zarmos/Zermos" a fost un nume tracic cunoscut și citat de cercetătorul
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
Zermo-sígestos". Tomaschek propusese în acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea "Zermi-zegétousa", prima parte comparând-o cu "harmyá" din sanscrită „vatră; cămin; familie” și cu cuvântul armenesc "zarm(i)" „familia suboles”, sensul final presupus de Tomaschek fiind „casa națiunii (getice)”. Aceste încercări și altele de a afla semnificația toponimului "Sarmizegetusa" au generat teorii care rămân doar la stadiul de ipoteze. Cetatea de pe Dealul Grădiștei este cea mai mare dintre fortificațiile dacice. Aflată pe vârful unei stânci, la 1.200 de
Sarmizegetusa Regia () [Corola-website/Science/299029_a_300358]
-
(101-102, 105-106) au fost două războaie între Imperiul Roman și Dacia (Regatul Dac), în timpul domniei împăratului Traian. În timpul domniei împăratului Domițian, izbucnesc o serie de războaie cu dacii. Conform lui Iordanes, în Getica, goții/geții au încetat alianța "foedus" încheiată cu romanii și au devastat malul Dunării sub comandă lui Duras, nimicind armatele și pe comandanții lor, în provincia Moesia condusă de Agrippa și Oppius Sabinus. Romanii au fost învinși, iar Oppius Sabinus
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
un spirit al muzicii românești tradiționale, identitare, la intersecții stilistice... fără granițe! Așa a fost opera etno-rock «Visul Toboșarului», în paralel cu colaborările cu Fanfara din 10 Prăjini, apoi «Renașterea / Pro Europa», colaborări cu Gheorghe Zamfir, Grigore Leșe, Marius Mihalache, «Getică». În ianuarie 2003, la 50 de ani, Ministerul Culturii și Cultelor i-a conferit Premiul de excelență pentru întreagă activitate, iar în noiembrie 2007, când PHOENIX au fost decorați de Președintele României (cu Meritul Cultural în grad de Cavaler), Ovidiu
Ovidiu Lipan () [Corola-website/Science/303562_a_304891]
-
cunoscute din inscripții, care pomenesc pe un Kotes, fiu și slujitor al lui Helios-Apollo și al Mamei Munților, Oreas. O reprezentare a întregii decade cosmice s-a păstrat în mormântul de la Sveštari în nordvestul Bulgariei de azi, în incinta cetății getice Daosdava (Orașul Lupilor). Orfismul grec are la bază mai ales texte anonime, care pretind a fi anterioare operei lui Homer. Poetul Onomacrit, care a trăit conform lui Herodot în perioada pisistratizilor (ca. 607 - 510 î. Hr.), e probabil principalul falsificator al
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]
-
astăzi) în susul Loirei și una în josul Ronului. Istoricul Jordanes spune că Attila a fost momit de regele vandalilor, Gaiseric, să-i atace pe vizigoți. În același timp Gaiseric a încercat să semene vrajbă între vizigoți și Imperiul Roman de Apus ("Getica" 36.184-6). Câțiva autori contemporani oferă un motiv diferit: "Honoria", dificila soră a împăratului Valentinian al III-lea, era căsătorită de câțiva ani cu senatorul Herculanus, loial Romei. Acest mariaj aranjat a ținut-o într-un "arest" la domiciliu. În
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
Armata lui Attila a ajuns la Aurelianum în iunie. Acest oraș fortificat păzea un punct important de trecere peste Loara. Potrivit lui Jordanes, regele alan Sangiban, al cărui teritoriu ca vasal includea și Aurelianum, a promis că va deschide porțile orașului ("Getica" 36.194f); acest asediu este confirmat de cronicile lui Gregoire din Tours ("Historia Francorum" 2.7), deși numele lui Sangiban nu este menționat. În ciuda promisiunilor lui Sangiban, populația orașului a închis porțile în fața invadatorilor. Attila a început asediul cetății, așteptând
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
de 20 septembrie. În noaptea dinaintea bătăliei principale, una din trupele france alăturate romanilor a dat peste o oaste a gepizilor loiali lui Attila. Jordanes citează un număr de circa 15.000 de morți de ambele părți pentru această luptă ("Getica" 41.217), dar acest detaliu nu se poate verifica. Potrivit obiceiurilor hunice, Attila a cerut preoților să examineze rămășițele unui sacrificiu în dimineața bătăliei. Aceștia au prezis dezastru pentru huni dar că unul din comandanții dușmanilor va fi ucis. Cu
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
dușmanilor va fi ucis. Cu riscul vieții sale și sperând că Aetius va fi ucis, Attila a dat ordinul de atac, însă abia în ora a noua (aproximativ ora 15), pentru a profita de apropierea amurgului în cazul unei înfrângeri ("Getica" 37.196). După relatarea lui Jordanes, câmpia Catalaunică se înălța pe o parte printr-o pantă abruptă până la o culme. Această caracteristică geografică domina câmpul de luptă, devenind astfel centrul bătăliei. Hunii au ocupat primii partea dreaptă a culmii, apoi
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
mijloc.) Când hunii au încercat să ocupe poziția centrală decisivă, au fost împiedicați de către alianța romană. Trupele acesteia ajunseseră primele și respinseră înaintarea hunilor. Războinicii huni au fugit în dezordine înapoi către propriile forțe, dezorganizând astfel restul armatei lui Attila ("Getica" 38). Locația actuală a Câmpiilor Catalaunice nu se cunoaște cu siguranță: istoricul Thomas Hodgkin a plasat terenul lângă Méry-sur-Seine, însă consensul curent plasează locul bătăliei la Châlons-en-Champagne. Attila a încercat să mobilizeze forțele sale în luptă ca să mențină poziția sa
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
astăzi) în susul Loirei și una în josul Ronului. Istoricul Jordanes spune că Attila a fost momit de regele vandalilor, Gaiseric, să-i atace pe vizigoți. În același timp Gaiseric a încercat să semene vrajbă între vizigoți și Imperiul Roman de Apus ("Getica" 36.184-6). Câțiva autori contemporani oferă un motiv diferit: "Honoria", dificila soră a împăratului Valentinian al III-lea, era căsătorită de câțiva ani cu senatorul Herculanus, loial Romei. Acest mariaj aranjat a ținut-o într-un "arest" la domiciliu. În
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
Armata lui Attila a ajuns la Aurelianum în iunie. Acest oraș fortificat păzea un punct important de trecere peste Loara. Potrivit lui Jordanes, regele alan Sangiban, al cărui teritoriu ca vasal includea și Aurelianum, a promis că va deschide porțile orașului ("Getica" 36.194f); acest asediu este confirmat de cronicile lui Gregoire din Tours ("Historia Francorum" 2.7), deși numele lui Sangiban nu este menționat. În ciuda promisiunilor lui Sangiban, populația orașului a închis porțile în fața invadatorilor. Attila a început asediul cetății, așteptând
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]
-
de 20 septembrie. În noaptea dinaintea bătăliei principale, una din trupele france alăturate romanilor a dat peste o oaste a gepizilor loiali lui Attila. Jordanes citează un număr de circa 15.000 de morți de ambele părți pentru această luptă ("Getica" 41.217), dar acest detaliu nu se poate verifica. Potrivit obiceiurilor hunice, Attila a cerut preoților să examineze rămășițele unui sacrificiu în dimineața bătăliei. Aceștia au prezis dezastru pentru huni dar că unul din comandanții dușmanilor va fi ucis. Cu
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304377_a_305706]