601 matches
-
spuză de culori platforma parcării. Ora 4,20, Adjud, sala de așteptare în frig, întinși pe bănci ori rînduiți pe scînduri de bagaje, băiatul cu legătura de mături cu coadă lungă, tîrnuri la căpătîi, te-ai ridicat, ai simțit aproape, ghemuit iar în scurta de piele jerpelită, scaunele în calorifere, încercîndu-le, sînt reci! mobilierul pune în vedetă omul imobil, baloturi de haine și fibre de mușchi încordate în frig, design actul de supraviețuire estetică la mobilier și cugete în dumbrăvile răcori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
n-auzi că, științific și mitologic, trupurile sînt cu elementul acela ombilical, Africa de Est și grădina raiului? ce-au căutat oasele în climat înghețat? cum și azi se miră ferigi, negri și varii termofile, oase adunate din fata care doarme ghemuită, nasul în jos, adică neajunsurile vieții se mai convertesc și în somn, ca datoriile societăților comerciale în acțiuni, atîtea chinuri pe capul lor că au găsit de bine să trăiască pe o pîrtie de Canada și să iasă din carbonifer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
capitală, la facultăți de viitor, poveri pentru cel ajuns actualitatea însăși, ies doi, generozitatea specifică a nesiguranței, grași, bine îmbrăcați, părinții scad știu ei cum din veniturile altora, rămînem în cuplu cu picioarele lungi, față în față la fereastră, eu ghemuită, capul pe genunchii lui, perechea de pantaloni îl cuprinde, spre hol ea își ascunde fața în haină, la mijloc aceeași caterincă-fanfară care ar trebui să se cam știe de la Bacovia din Bacău, din grașii ieșiți geamantanul negru, temeiul bucătăriei noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rîu reflectă splaiul, jumătate de kilometru spre centru, ordinea de lumini orbenia luciului, țevi cu becuri aplecate din bonții stîlpilor, aici a mai urcat cineva? nu! fata vizavi înțelege altceva din zîmbet, lume care închide lumea de tineri, cașectica doarme ghemuită, împinge bocancii negri în tăblia vagonului, nu te-ai descălțat, copita în fierbințeli la cerșetorii de dimineață, cărarea din păr se ține în somn, mărunțica fumează pe culoar, tactic, cu spatele, splendoare maximă de țigară și mobil, mesaj care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aerul este sufocant. Cele două șiraguri sînt despărțite de un soi de balustradă mică și din cîteva mici bîrne. Este foarte cald, este puțin aer, nu este o ventilație acătării și se cere un efort enorm dintr-o poziție aproape ghemuită, extrem de incomodă. În șirul urcător, ca și în cel coborîtor, sînt bătrîni, sînt bolnavi, sînt neputincioși și, prin urmare, supliciul statului în tunel se prelungește exasperant. Oameni care urcă și oameni care coboară sînt despărțiți de micuța balustradă. Schimbă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
enerva cuvîntul "iubito"! Își amintea că după acel cuvînt, cînd erau mai tineri, urma o bătută cu strigături. Nu răspunde la provocare și se răsucește în pat. Apoi se ridică pînă la jumătate. Își prinde capul în mîini și stă ghemuită, cu fruntea aproape de genunchi. Of, Doamne! Vai de capul meu, ce viață de coșmar am lîngă animalul ăsta... Raul se bucură. Înseamnă că nu peste mult timp Marilu se va scula și-i va aduce apa. Deja simte gustul victoriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de coșmar am lîngă animalul ăsta... Raul se bucură. Înseamnă că nu peste mult timp Marilu se va scula și-i va aduce apa. Deja simte gustul victoriei împotriva setei. Într-adevăr, Marilu își dă picioarele jos și stă tot ghemuită. Oftează și boscorodește a nemulțumire, a revoltă. Bărbatul nici nu suflă de frică să nu se răzgîn dească. Are dreptate. Orice bruscare verbală o va răsturna cu cracii în sus pe pat. Marilu tîrîie ostentativ picioarele, geme ostentativ și oftează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vin, cum au scăpat cu zile. Iadul pe pământ, bă! Trăgeau rușii din toate părțile. Ploaie de gloanțe, nu alta. Da‟ și-ai noștri. ce mai, măcel în toată regula. Cădeau ca muștele și dintr-o parte și din alta. Ghemuit, lângă ei, mă treceau fiorii. Nu împlinisem nici zece ani. Permisia tatei s-a dus ca vântul care bătea uneori cu putere din fundul Racovei. Era prin mai, 1942, tot într-o zi de duminică frumoasă. Am înhămat caii la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ieși. Ne vine atunci în minte o explicație generală. Dacă japonezii și japonezele efectuează în direcția propriei persoane, spre interior, și nu spre exterior, mișcările pe care le presupune munca, oare acest lucru nu se datorează predilecției lor pentru poziția ghemuit, care permite reducerea mobilierului la minimum ? în absența mobilierului de atelier, meșteșugarul nu se poate sprijini decît pe sine însuși. Explicația pare atît de simplă încît a fost invocată nu numai pentru Japonia, ci și pentru alte regiuni ale lumii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
are astăzi un penaj împestrițat (Boccara, 1966, p. 97). Este cert că Rîndunica-de-noapte are un penaj nuanțat cu cenușiu, roșcat, maro și negru. Tonalitatea lui întunecată și puțin vizibilă se confundă cu nuanțele terenului sau ale copacului pe care stau ghemuite aceste păsări. Mitul urmează în mod evident un parcurs regresiv. Contrar miturilor care povestesc cum și-au dobîndit păsările penajul distinctiv, acesta povestește cum Rîndunica-de-noapte și l-a pierdut pe al ei și a recăzut în indistincția cromatică ce constituia
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Pepino, da, da’ și Steluța... Un grup de cinci-șase puradei cobora În fugă scările de la etajul de deasupra, zbierând și năvălind peste capetele noastre ca o turmă de capre. Adormise văru' Laur, nu-l clinti avalanșa de țipete, dormea adânc. Ghemuit pe cimentul treptei cu genunchii la gură ca-n burta Motănicăi, În timp ce Andrei Îi dădea Întruna cu Steluța, că dac-o vezi pe mută Îi bei apă din pizdă și cum i-a tras-o el În noaptea aia când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
spirituală», cu alte cuvinte, concepută ca o postexistență a sufletului, credință coroborată cu apariția morților În vise. Dar unele morminte pot fi tot atât de bine interpretate ca o precauție Împotriva eventualei Întoarceri a mortului; În aceste cazuri, cadavrele erau În poziție ghemuită și poate legate cu sfoară”239. Mumificarea prin uscare și afumare este un alt mijloc de conservare a cadavrelor de acțiunea apei și a frigului, și a putrezirii rapide, putând rămâne multă vreme În mijlocul familiei, purtați Încolo și Încoace, bucurându
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sau pe o platformă făcută În acest sens. Înhumarea În pământ este cea mai răspândită, metodele fiind Însă diferite, de la o groapă simplă nu prea adâncă, la cele cu nișă laterală, mortul fiind culcat cu fața În jos, șezând sau ghemuit, dar Întotdeauna legat de teama că ar putea ieși din mormânt și pricinui vreun rău celor rămași În viață. Deasupra mormântului se pun pietre grele, crengi de copac din același motiv, dar și pentru protejarea de profanarea animalelor. Morții sunt
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sedentari, practică agricultura pe terenuri defrișate prin incendiere (orez, porumb tuberculi), vânătoarea, pescuitul, culesul, meșteșuguri (Împletituri, prelucrarea metalelor, țesutul). O trăsătură caracteristică ritualului funerar este cea de-a doua 781 Ibidem, p. 231. 782 Statuile de lemn antropomorfe, În poziție ghemuită, le reprezintă pe zeități (ibidem, p. 200). 783 Religia are caracter politeist și anemism, panteon ierarhizat, practicând cultul străbunilor și vânătoarea de capete. Convertirea la creștinism a dus la un sincretism religios Panteonul avea În frunte marea divinitate (Kabbuiyan la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
suficient suport pentru spate. Întindem brațele pe lângă corp și așezăm palmele pe podea cu degetele lipite. Într-o mișcare simultană, îndoim gâtul pentru a putea ridica capul de pe podea și împingem bărbia în piept ridicând ușor și picioarele în poziția ghemuit. Apoi lăsăm încet capul, și picioarele la loc, pe podea. Inspirăm adânc pe nas în timp ce ridicăm picioarele și percepem, vizualizăm cum în ființa noastră pătrunde odată cu aerul energie alb strălucitoare, armonie, liniște, iubire, sănătate, echilibru și bunădispoziție. Ne ținem respirația
Momentele zilei : oportunităţi de vindecare şi armonizare a inimii şi a minţii : exerciţii practice by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91878_a_92803]
-
evitarea durerii, iar mai târziu odată cu acumularea lichidului, pe partea bolnavă pentru a lăsa liberă expansiunea plămânului sănătos și astfel să compenseze activitatea celui bolnav parțial scos din funcție -Decubit ventral, în crizele de ulcer gastric și duodenal; bolnavul stă ghemuit apăsând cu pumnul în regiunea epigastrică -„Cocoș de puscă”: decubit lateral, capul în hiperextensie, gambele flectate pe coapse și acestea pe abdomen (meningită) Genupectorală, sprijinit pe coate și genunchi, „rugăciune mahomedană”, în pericardita exudativă Torticolis (fig.29)(fig.30) - înclinare
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
informație căpătată În timpul vizitei preanestezice), se folosesc antiseptice pe bază de alcool sau alte substanțe. CÎnd se introduce acul special prin care va fi injectat anestezicul, pacientul este așezat fie În poziție șezândă, fie În poziție de decubit lateral stâng, ghemuit, pentru a evidenția spațiile intervertebrale și a avea acces la spațiul subarahnoidian, unde trebuie injectat anestezicul local. Aceast capitol nu-și propune descrierea multitudinii anestezicilor locale ce pot fi utilizate. La noi, se folosește Încă XILINA În diverse concentrații, mai
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
corturi, chiar și pe estrada împodobită cu icoane, flori și cetină de brad, unde au loc slujbele religioase. M-am așezat pe un mic zid de piatră pentru a lua note mai comod, și chiar în fața mea zăresc o siluetă ghemuită înfășurată într-un fel de draperie cafenie, uzată, adevărată mumie egipteană. În interiorul bisericii, câțiva pelerini pro fită de liniștea care s-a lăsat. Sunt lipiți de nișa unde se află depus de obicei Sfântul Ioan cel Nou, împietriți în rugăciune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
frunză a verii, pădurea... Apa tulbure a miezului de noapte în pădure. Dacă intru în pădure, Cât de departe pot intra, ajung în ușa mea chiar, Ușa casei din pădure. Se deschide tăcută; Pe pat este ceva acoperit, ceva chircit, ghemuit... Eu sunt acolo întins și totuși nu știu... Nimeni nu mai ajunge atât de adânc... Un vuiet înalt, blând, întins ca o sârmă... E doar un coșmar. Nimeni nu se trezește, nimic nu se întâmplă... Aici în fundul lumii, ceea ce a
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mult și în cameră se strecura o trâmbă de răcoare, o toropeală de 15-20 minute cuprindea toate trupurile în poziții greu de închipuit: strâmbe, cocoșate, cu capetele căzute într-o parte, cu mâinile ințepenite, atârnând ca aripile rupte, cu genunchii ghemuiți ca într-o căzătură de gheață. Părea o cameră de tortură în infern, unde fiecare păcătos își trăiește în chip singular supliciul. Țipătul sfâșietor sau urletul de groază al unuia dintre ei, retrăind coșmarul anchetei, trezea în spasme toată această
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
rânji diaconul. Melchisedec își continuă rugăciunea. Țăranii din jur își dădeau coate. Diaconul s-a foit, a mai tușit, a mai rostit de câteva ori: „Se vede, se vede! Călugăr prost!”, apoi l-a privit cu aer disprețuitor. Preotul rămăsese ghemuit între un țăran și un negustor care se tocmeau pentru o marfă. Trenul a ajuns la Cemăuți. Pe peronul gării, conducătorul românilor bucovineni, preoțimea, corul pregătit pentru primirea Înalt Prea Sfințitului Mitropolit Melchisedec, erau în mare emoție. Arhiereul nu apărea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
început să scriu, au ieșit la iveală o sumedenie de imagini ale ei, îngropate în bezna densă a spiritului meu; gambele lungi, pedalând pe bicicletă, picioarele goale, prăfuite, în sandale. Mișcarea suplă prin care se ridica în picioare, din poziția ghemuită, în perfect echilibru, pe paralele din sala de gimnastică. Senzația mâinilor ei puternice, prin pânza cămășii, când îmi strângea umerii. Ne mângâiam, unul pe celălalt, fără nici o sfială. Dar tinerețea noastră arzătoare se supunea, docilă, cavalerismului pasiunii pure. Eram pregătiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a răsunat înfricoșător, primejdios. Ce drum o fi apucat? În nici o direcție nu exista vreo cale ușoară ca să răzbați până la dig, nici înspre partea satului, nici înspre turn. Opacitatea albastră care înfășură întinderea de uscat nu cuprindea decât stânci zbârcite, ghemuite una în cârca alteia, mlaștini vâscoase și râpe abrupte, adânci. Am stat locului, ascultând, sperând să o aud chemându-mă sau să deslușesc zgomotul târâtului ei. Ceea ce păruse tăcere compactă se dovedea acum a fi o întrețesere de zgomote vagi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fața lui Gilbert se suprapusese asemănarea cu Wilfred Dunning. Și-i văzusem buza de iepure operată. Prima întrebare pe care mi-a pus-o a fost: — Sunteți tatăl meu? Așa cum ședeam, înconjurându-mi genunchii cu brațele și ținându-mi picioarele ghemuite, am simțit nevoia să sar în sus, să mă bat cu pumnul în piept, să fac o declarație emoționantă, de parcă întrebarea lui necesita mai curând o celebrare decât un răspuns. Am simțit, de asemenea, instinctul categoric de a-i răspunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
de aortă. Atitudinea adoptată de pacient în timpul examinării vine de asemenea în ajutorul medicului în stabilirea diagnosticului. ortopneea (poziția în picioare) este adoptată de pacientul cu stenoză mitrală severă, insuficiență ventriculară stângă; poziția genu pectorală apare în pericardita exudativă; poziția ghemuit apare în cardiopatiile congenitale cianogene precum tetralogia și pentalogia lui Fallot; poziția spectatorului în vitrină este caracteristică anginei pectorale; decubitul dorsal este adoptat de pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică; poziția cu picioarele atârnând la marginea patului este adoptată de pacienții
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]