1,462 matches
-
PRECUVÂNTARE Poate părea îndrăzneață întreprinderea de a scrie în starea de astăzi a științei istorice asupra poporului nostru o istorie a acestuia. Izvoarele pentru cunoștința trecutului său curg adeseori numai în picături; multe părți ale istoriei sale sunt încă niște ghicitori ce așteaptă o dezlegare. Rodul este încă necopt pe arborele istoriei noastre. S-ar părea că culegerea lui ar fi o greșită pripire. Și cu toate acestea nu este astfel. Istoria unui timp se clădește întotdeauna cu materialul adunat până
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
prizonier În mrejele somnului pe una dintre acele insule, istorisită amănunțit de Plutarh În mitul din De facie...1 (941 a-942 a). Și acolo Chronos apare Înconjurat de numeroși daimoni, slujitori ai săi care Împart cu el rolul de ghicitori 2. Insula lui Chronos nu este accesibilă oamenilor, cu excepția corăbierilor care sosesc aici pe mare după o lungă călătorie plină de primejdii. În schimb, acești câțiva aleși trăiesc aici precum pustnicul de la marea Erythreea, Într-o deplină intimitate cu divinul
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și izul poetic al expresiei Îi Încântă nevoie-mare3. Iată dar că din acest motiv poezia și-a pierdut adevărata ei Însușire și a fost izgonită de lângă tripod. Ea a fost pusă În slujba oricui, fie mișei, fie impostori sau falși ghicitori. 26. Fără Îndoială, nu am de ce să mă mir că uneori, În timpurile de altădată, (D) apărea și nevoia unor ambiguități, aunor ocolișuri și a unei exprimări neclare. Căci, pe Zeus! adevărul este că nu oameni oarecare coborau să consulte
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dintâi este Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, în același an tipărind și prima culegere de basme, care nu s-a păstrat. Consacrarea vine însă abia după zece ani, când îi apare primul volum din Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi (1872 ) și începe colaborarea la „Columna lui Traian”. A mai publicat la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Dorobanțul”, „Familia”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Revista societății «Tinerimea română»”, „România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a învățat singur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
I. scrie un articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța la preferința pentru proza folclorică - dovadă volumul de basme din 1882, prefațat de V. Alecsandri -, mai publică jocuri de copii, ghicitori, proverbe și zicători, însoțite uneori de comentarii documentate. Scrierile sale de evocare a unor momente și personalități din istoria națională sunt o dovadă a aderării la ideile avansate ale momentului. Nefiind încă formulată o metodă unitară de culegere a folclorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
culegere a folclorului, I. s-a transformat în fapt din folclorist în povestitor. Influențat de principiile lui Hasdeu, el indică totuși sursa și data culegerii, chiar dacă basmul a fost scris după mai mulți ani de la ascultare, iar jocurile de copii, ghicitorile și proverbele le transcrie cu mai multă rigoare. Deși a abordat toate speciile prozei folclorice, basmele sunt cele care i-au asigurat popularitatea. I. recreează basmul, întocmai ca povestitorii din mediul folcloric, păstrând schema, formulele fixe caracteristice speciei, oralitatea, expresiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
care nu se încheie în chip fericit, cum s-a observat, și totuși singurul care exprimă, nu indirect ca orice basm, ci direct, plinătatea, măsura și adevărul a ceea ce se poate numi ființă. CONSTANTIN NOICA SCRIERI: Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, introd. B.P. Hasdeu, București, 1872-1876; Snoave sau povești populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului sfătos. Basme păgânești, I, pref. A.I. Odobescu, București, 1879; Pilde și ghicitori, București, 1880; Legende sau basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. N. Cartojan, Craiova, 1932; ed. îngr. și pref. C. Gerota, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
care nu și-a putut-o pune pe cap decît la vîrsta de 59 de ani. După o astfel de lungă așteptare, nu e de mirare că i s-a spus "King-in-Waiting". Circula în epocă o glumă sub formă de ghicitoare: How is the Queen like the weather? Because she reigns (rains), and reigns, and reigns... and never gives the poor son (Sun) a chance. Vorbind despre Victoria și Albert, am arătat mai sus care au fost motivele (unele reale, altele
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Tracia și de prin Iliricul maritim”. De asemenea, într-o altă împrejurare, Priscus află secretul supărării lui Attila de la unul din “barbarii care ședea lângă mine și care cunoștea graiul ausonilor” . Supărarea lui Attila era legată de faptul că niște ghicitori îi prorociseră că neamul său se va sfârși odată cu cel mai mic dintre copiii săi, care, căzând de pe cal, și-a rupt piciorul. Trebuie făcută precizarea că Priscus, așa după cum remarca G.Popa-Lisseanu care îl citează și pe istoricul Ferdinand
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care este o analiză de text bazată mai ales pe figurile retorice -; hermeneutica juridică - care este interpretarea unor legi cutumiare, bazate pe obicei, pentru a fi folosite în noi situații - și hermeneutica religioasă - care este fie interpretarea divinatorie (vise, oracole, ghicitori pline de sens), fie interpretarea de texte sacre tradiționale. Pentru etapa psihologico-istorică a hermeneuticii, limba este o nomenclatură, un sistem de nume date realității și există o relație de adecvare între nume și ceea ce el denumește. Teoria adevărului este "teoria
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
celebri iatromanți care dau pronosticuri: este vorba de Pitagora, de Abaris Hyperboreanul, de Aristeas din Proconnesos, de Epimenide cretanul, de Zoroastru medul, de Empedocle din Acragas, de Phormion spartanul, de Polyarate din Thasos, de Empedotim din Siracuza. Toți aceștia sunt ghicitori (manteis), autori de oracole hresmologoi , purificatori (cathartes). „ Cu obrăjei ca doi bujori/ De rumeni, bată-i vina/ Se furișează pînditor/ Privind la Cătălina./” Doi obraji rumeni. Rubedo. Stadiu inconfundabil din alchimie. Dar și culoarea aurului. Iatromanții celebri aveau În componența
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
am aplecat urechea la gura bătrânilor, ce nu povestesc oricând, ci numai celor de seama lor, ori celor cuminți și ascultători cu sufletul; ori am învățat la clăci, ori seara pe drum cântece și șuguieli, voroave străvechi, proverbe și zicători, ghicitori. Aici am aflat de ce casele noastre-s orientate spre sud, ca să primească mai multă lumină, să fie luminată prispa unde se usucă fasolea, nucile etc. și ograda, cum se fac vărzările din foi subțiri uscate sau moi, cu varză, cartofi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
M-a învățat mama să cos Și pe față și pe dos! Când lucrez, mama privește. Când fac rău, mă dojenește. Acu-i mic și ața-i groasă! Cine poate să mai coasă? Ia, ascultați și pe loc răspunsul dați! (ghicitori) Șarpe lung și răsucit După ușă stă pitit. Vârful cozii apăsat, Țipă șarpele speriat. (soneria) D-apoi văd că-n seara asta Și proverbele-și fac treaba! Unde școala se ivește, pământul se-mbogățește. învățarea e ca aurul, are preț
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
De altfel, între 1910 și 1960 V. realizează o culegere de folclor care cuprinde colinde, povești, descântece, plugușoare, variante ale bradului, credințe și superstiții, cântece, balade, texte despre obiceiuri agrare și pastorale, de meteorologie populară, strigături, jocuri de copii, proverbe, ghicitori. Răspunsurile la chestionarele sale, ca și unele studii, precum Legenda lui Dragoș (1921), îi interesează în special pe cercetătorii mitologiei populare românești. În această analiză, observând „marea asemănare între legenda maghiară (despre vânătoarea lui Hunor și Magor) și a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
ziare, reviste pe teme ecologice; desene; rebusuri; chestionare; tabele cu plantele / animalele ocrotite din țara noastră / județul nostru; harta cu rezervațiile naturale din județ / țară; impresii din excursiile, drumețiile, efectuate; colecție de frunze / flori presate, vederi; sfaturi practice; poezii, proverbe, ghicitori, cântece despre plante / animale / mediul înconjurător; probe de evaluare, etc. Fiecare elev a avut libertatea să-și prezinte în fața colegilor fișele, desenele, conspectele ori de câte ori a dorit. Am observat că ei preferă anumite conținuturi (curiozități, proverbe, ghicitori) și activități (desene, rebusuri
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
sfaturi practice; poezii, proverbe, ghicitori, cântece despre plante / animale / mediul înconjurător; probe de evaluare, etc. Fiecare elev a avut libertatea să-și prezinte în fața colegilor fișele, desenele, conspectele ori de câte ori a dorit. Am observat că ei preferă anumite conținuturi (curiozități, proverbe, ghicitori) și activități (desene, rebusuri, jocuri) și mai puțin să realizeze compuneri sau să-și aștearnă pe hârtie impresiile. Se știe că multe dintre activitățile școlare și extrașcolare se împletesc în mod fericit cu jocul. Pedagogul elvețian Eduard Claparede afirma că
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
lungă și „bucii” (câlții). La pânza ce trebuia țesută pentru saci, cămăși, lăicere sau țolince, bucii erau torși mai groși sau mai subțiri. Iarna se organizau clăci la tors de cânepă, cu care ocazie se cânta din fluier, se spuneau ghicitori și snoave sau se cânta din gură. Pentru a înmuia fibra și a o face flexibilă, sculele de tort se fierbeau în leșie de cenușă. Uneori acestea se vopseau în culori vegetale, obținute din plante tinctoriale 3, după rețete bine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
teoretic, din necesitatea de a distinge pactul ficțional-estetic de cel (auto)biografic-psihologic, "literatura" de "document". Nu trebuie să fim, totuși, atât de naivi încât să confundăm viața cu arta, și nici atât de prezumțioși încât să citim textul ca pe o ghicitoare. Drept urmare, am considerat mai profitabil să urmăresc procesul devenirii interioare a operei lovinesciene (edificată, am tot repetat, pe sistemul vaselor comunicante și al jocului de oglinzi), fără a neglija specificitatea estetică a textelor analizate. Din perspectiva aceasta, drama De peste prag
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nu se mai miră...” (N. Iorga) Observații: În funcție de diferitele lor sensuri, unele adverbe pot aparține la două din cele trei mari subclase semantice. Astfel, termenul abia este adverb calificativ, când caracterizează o acțiune verbală sub aspectul calității: „Povești și doine, ghicitori, eresuri/.../ Abia-nțelese, pline de-nțelesuri” (M. Eminescu, I, p. 201), „De ce să fiți voi sclavii milioanelor nefaste,/ Voi, ce din munca voastră abia puteți trăi?” (Ibidem, p. 59) sau este adverb de modalizare temporală: „Aș! Abia ți-ai întins
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
liturghiere, evangheliare din secolele XVII-XVIII. E modalitatea cea mai simplă prin care autorii încearcă să reprezinte acțiunea mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea pentru ce nu se înmulțesc cărțile în limba rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
formele literare complexe se dezvoltă din unități mai simple. Genurile primitive sau elementare, prin compunerea cărora se poate ajunge la toate celelalte, sunt , după părerea lui Jolies, următoarele: Legende, Sage, Mythe, Rätsel, Spruch, Kasus, Memorabile, Märchen, Witz, (legenda, saga, mitul, ghicitoarea, zicala, anecdota, fapta memorabilă, basmul, gluma). *31 Istoria romanului ilustrează acest tip de dezvoltare: la baza maturității atinse în Pamela lui Richardson, în Tom Jones, al lui Fielding și în Tristram. Shandy al lui Steme se află anumite einfache Formen
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
proverbe. La obiectul matematică, în cadrul unității de învățare,,Adunări și scăderi în concentrul 030”, la lecția,,Rezolvări de probleme” am administrat următoarele sarcini: 1.Inteligența verbal lingvistică Sarcină de lucru: Rezolvați exerciții de pe jetoane. Aranjând crescător rezultatele veți descoperi o ghicitoare literară. 2. Inteligența logico-matematică Sarcină de lucru: Dezlegați jocul de cuvinte pentru a afla câți iepurași ies din pălăria magică. Alcătuiește o problemă în care numărul ieșit pe verticală să fie rezultatul problemei. 3. Inteligența spațial- vizuală Sarcină de lucru
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
Cunoașterea mediului înconjurător” în cadrul unității de învățare,,Animalele sălbatice din țara noastră” pot fi adminnistrate următoarele sarcini cu conținut specific fiecăreia dintre inteligențe, astfel: 1.Inteligența verbal-lingvistică Sarcină de lucru: Enumeră animalele sălbaticepe care le cunoști și scrie câte o ghicitoare despre fiecare. 2. Inteligența logico-matematică Sarcină de lucru: Recunoaște animalele și grupează-le după modul lor de deplasare. Compune o problemă în care rezultatul să fie 24 de picioare. 3. Inteligența spațial- vizuală Sarcină de lucru: Colorează desenul (pădurea) apoi
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din pitorescul basmelor lui Ion Creangă. Culegerea Ardeleanu glumeț (1889) reunește anecdote cu o tematică variată. Prostia, îngâmfarea, infidelitatea conjugală sunt câteva defecte satirizate. Merită, de asemenea, amintite ghicitorile, întrebările și răspunsurile, „frământările de limbă” adunate în colecția Din bătrâni (1885), interesul pentru aceste specii fiind întâmplător până atunci. În nuvele (puține la număr și cele mai multe rămase în paginile revistelor) se resimte uneori influența lui Ion Creangă, alteori cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]