707 matches
-
1928 în localitatea Cot, și Agripina) și Maria, născută la data de 7 ianuarie 1980 în localitatea Cot, județul Șoldănești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. P. Halippa nr. 6, bl. 9. (8.309/2003) 28. Ghinda Parascovia, fiica lui Nicolae (născută la data de 6.05.1938 în localitatea Băcioi) și Maria, născută la data de 27 noiembrie 1978 în localitatea Băcioi, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Băcioi, județul Chișinău
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
la data de 6.05.1938 în localitatea Băcioi) și Maria, născută la data de 27 noiembrie 1978 în localitatea Băcioi, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Băcioi, județul Chișinău. (11.371/2003) Copii minori: Ghinda Cleopatra, născută la data de 10.12.2007, și Ghinda Vadim, născut la data de 31.08.2003. 29. Gori Vadim, fiul lui Alexandru și Raisa (fiica lui Bîtca Teodor, născut la data de 3.07.1927 în localitatea Rezina
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
Maria, născută la data de 27 noiembrie 1978 în localitatea Băcioi, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Băcioi, județul Chișinău. (11.371/2003) Copii minori: Ghinda Cleopatra, născută la data de 10.12.2007, și Ghinda Vadim, născut la data de 31.08.2003. 29. Gori Vadim, fiul lui Alexandru și Raisa (fiica lui Bîtca Teodor, născut la data de 3.07.1927 în localitatea Rezina, și Ana), născut la data de 1 decembrie 1982 în
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
alternând roșu-negru, pe opt coloane și nouă rânduri; 2) pe aur, o balanță albastră, cu talgerele în echilibru; 3) pe albastru, un leu rampant, de aur, aprins și armat roșu, ținând cu labele anterioare un stejar smuls, natural, verde, cu ghinde de același metal. În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere majuscule, de asemenea, aurii: * DIRECȚIA DE INVESTIGAȚII CRIMINALE * I.G.P.R. Semnificația elementelor însumate: a) tabla de șah, cu carouri alternând roșu-negru - investigare și cercetare
ORDIN nr. 126 din 17 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233571_a_234900]
-
smuls, iar în cartierul 2, din stânga, o tablă de șah, cu pătrate care alternează roșu și negru, pe două coloane și cinci rânduri, peste care broșează un șarpe de argint. Scutul, așezat cu vârful pe două ramuri de stejar, cu ghinde, de aur, care se încrucișează în săritoare, în partea de jos, are ca suporți doi lei de aur, limbați, aprinși și armați roșu, afrontați, susținând cu labele anterioare scutul, cu cele posterioare stând pe aceleași ramuri. În exergă, între două
ORDIN nr. 126 din 17 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233571_a_234900]
-
aur, purtând în centru litera J stilizată, scrisă cu negru, iar în cartierul din partea de jos, pe albastru, un corb negru ținând în cioc un inel de aur, cu piatră roșie și stând pe o ramură de stejar verde, cu ghinde de aur și poziționată în bandă. În partea inferioară, sub acvilă, deviza scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: LEX ET ORDO (LEGE ȘI ORDINE). În exergă, între două cercuri liniare aurii, pe fond albastru, legenda scrisă cu litere
ORDIN nr. 126 din 17 iunie 2011 pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233571_a_234900]
-
1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Burla, județul Suceava Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema comunei Burla se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite. În interiorul scutului se află un stejar cu ghinde de aur. În centrul scutului se află un ecuson roșu, încărcat cu o dextroșeră de argint, înarmată cu o sabie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Stejarul amintește de arborele
HOTĂRÂRE nr. 297 din 23 martie 2011 privind aprobarea stemei comunei Burla, judeţul Suceava. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231468_a_232797]
-
județul Constanța Descrierea stemei Potrivit anexei nr. 1, stema orașului Negru Vodă se compune dintr-un scut triunghiular verde cu marginile rotunjite, încărcat cu un căprior de aur întors. În partea superioară se află o frunză de stejar cu două ghinde de aur. În partea inferioară, de o parte și de alta a căpriorului, se află câte un spic de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Frunza de
HOTĂRÂRE nr. 301 din 23 martie 2011 privind aprobarea stemei oraşului Negru Vodă, judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231472_a_232801]
-
inferioară, de o parte și de alta a căpriorului, se află câte un spic de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu 3 turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Frunza de stejar cu cele două ghinde simbolizează pădurea Hagieni-Cotu Văii. Spicele de grâu semnifică ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu 3 turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. -------
HOTĂRÂRE nr. 301 din 23 martie 2011 privind aprobarea stemei oraşului Negru Vodă, judeţul Constanţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231472_a_232801]
-
rotunjite, tăiat de un brâu undat, de argint. În partea superioară se află cornul abundenței, de aur. În partea inferioară se află o creangă de stejar, cu două frunze poziționate în bandă și în bară, orientate în sus, și două ghinde, totul de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cornul abundenței face referire la bogăția zonei. Brâul undat reprezintă pârâul Pesceana, care străbate localitatea. Creanga de stejar cu ghinde simbolizează
HOTĂRÂRE nr. 928 din 21 septembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Amărăşti, Milcoiu şi Orleşti, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235759_a_237088]
-
două ghinde, totul de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cornul abundenței face referire la bogăția zonei. Brâul undat reprezintă pârâul Pesceana, care străbate localitatea. Creanga de stejar cu ghinde simbolizează bogăția silvică a comunei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Milcoiu, județul Vâlcea Descrierea stemei Stema comunei
HOTĂRÂRE nr. 928 din 21 septembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Amărăşti, Milcoiu şi Orleşti, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235759_a_237088]
-
Descrierea stemei Stema comunei Cepari, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat, de argint. În partea superioară se află două ramuri de stejar, fiecare cu câte 4 ghinde, care se întretaie în săritoare. În vârful scutului se află un măr de culoare roșie, cu codiță și două frunze verzi. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mărul și ramurile
HOTĂRÂRE nr. 964 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Cepari, Cicăneşti, Godeni, Merişani, Răteşti, Schitu Goleşti, Suseni, Tigveni şi Vultureşti, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
măr de culoare roșie, cu codiță și două frunze verzi. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mărul și ramurile de stejar semnifică bogăția pomicolă și silvică a zonei, iar numărul ghindelor simbolizează numărul satelor ce alcătuiesc comuna. Brâul undat reprezintă râul Topolog, care străbate localitatea. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale
HOTĂRÂRE nr. 964 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Cepari, Cicăneşti, Godeni, Merişani, Răteşti, Schitu Goleşti, Suseni, Tigveni şi Vultureşti, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
Merișani, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în câmp argintiu, se află 9 ramuri de stejar, cu câte 3 frunze și două ghinde, poziționate 3: 3: 3. În partea superioară, în cartierul 2, în câmp roșu, se află o sondă de extracție de argint. În vârful scutului, în câmp albastru, din brâul undat iese o jumătate de roată de moară, totul de argint
HOTĂRÂRE nr. 964 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Cepari, Cicăneşti, Godeni, Merişani, Răteşti, Schitu Goleşti, Suseni, Tigveni şi Vultureşti, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
Schitu Golești, potrivit anexei nr. 1.6, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă. În partea superioară, în cartierul 1, în câmp auriu, se află două ramuri de stejar, cu câte 3 frunze și 3 ghinde, care se întretaie, în săritoare, în partea de jos. În partea dreaptă, în cartierul 2, în câmp albastru, se află o cruce treflată de aur. În partea stângă, în cartierul 3, în câmp roșu, se află o roată de argint
HOTĂRÂRE nr. 964 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Cepari, Cicăneşti, Godeni, Merişani, Răteşti, Schitu Goleşti, Suseni, Tigveni şi Vultureşti, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
argint, cu crenelurile dispuse oblic și în sens invers acelor de ceasornic. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramurile de stejar simbolizează bogăția silvică a zonei, iar numărul frunzelor sau ghindelor reprezintă numărul satelor care alcătuiesc localitatea. Crucea treflată se referă la schitul de călugări construit în secolul al XVII-lea și dă denumirea localității. Roata crenelată evocă industria extractivă și fabrica de componente auto din zonă. Coroana murală cu un
HOTĂRÂRE nr. 964 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Cepari, Cicăneşti, Godeni, Merişani, Răteşti, Schitu Goleşti, Suseni, Tigveni şi Vultureşti, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
Suseni, potrivit anexei nr. 1.7, se compune dintr-un scut triunghiular albastru cu marginile rotunjite, încărcat cu o bandă undată de argint. În partea superioară, în stânga, se află o ramură de stejar de aur, cu două frunze și o ghindă. În partea inferioară, în dreapta, se află un snop de spice de grâu de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Ramura de stejar și snopul de grâu simbolizează bogăția silvică
HOTĂRÂRE nr. 964 din 28 septembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Cepari, Cicăneşti, Godeni, Merişani, Răteşti, Schitu Goleşti, Suseni, Tigveni şi Vultureşti, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235762_a_237091]
-
nr. 1.1, stema comunei Albota se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în cartierul 1, în câmp auriu, se află 5 ramuri de stejar, cu câte 3 frunze și două ghinde dispuse 2: 2: 1. În partea superioară, în cartierul 2, în câmp albastru, se află un uliu în zbor, de aur. În vârful scutului, în câmp roșu, se află un cap de cerb de aur, privit din față. Scutul este
HOTĂRÂRE nr. 833 din 17 august 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albota, Mozăceni şi Valea Mare-Pravăţ, judeţul Argeş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234947_a_236276]
-
câmp auriu, se află un tun negru, cu afet. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află un sceptru cu cruce, de argint. În partea stângă, în câmp verde, se află o ramură de stejar cu două frunze și două ghinde, de aur, având sub ea două fascii undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Tunul cu afet face referire la existența primului fort din centura de apărare a
HOTĂRÂRE nr. 1.267 din 21 decembrie 2011 privind aprobarea stemei oraşului Chitila, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238011_a_239340]
-
susținut de patru coloane, cu trei turle, una centrală mai mare, două pe flancuri mai mici, cu abside, totul de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp roșu, se află o ramură de stejar, compusă din trei frunze și două ghinde, totul de aur. În vârful scutului, în dreapta, în câmp roșu, se află un mănunchi format din patru spice, de aur. În vârful scutului, în stânga, în câmp albastru, se află un pește poziționat în bară și cu capul în jos, de
HOTĂRÂRE nr. 1.266 din 21 decembrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Dobroeşti şi Gruiu, judeţul Ilfov. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238010_a_239339]
-
cu haină și pantalon, purtând cizme în picioare și pălărie pe cap, ținând în mâna dreaptă ridicată un bici desfășurat spre dextra, iar în mâna stângă frâul. În vârful scutului, în câmp albastru, se află un stejar dezrădăcinat cu 9 ghinde, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Căruța cu cai semnifică faptul că localitatea a fost în trecut stație de poștă. Stejarul simbolizează bogăția silvică a zonei, precum și apartenența
HOTĂRÂRE nr. 979 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Balaci, Botoroaga, Talpa şi Viişoara, judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236033_a_237362]
-
București, Spl. Independenței nr. 52, et. 2, birou 7, sector 5 țel: 3156100 13148 GHEORGHIU ADRIANA (n.1957) 0145 SC ERNST YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL Str. Dr. Staicovici, nr. 75, Clădirea Forum 2000, et. 4, sector 5 țel: 4104449 18608 GHINDA (CAZACU) E. ANTONELA SILVANA (n.1974) 151 SC KPMG ROMÂNIA SRL Calea Șerban Vodă nr. 133, sector 4 țel: 2012200 16017 GOLOVATIC C. FLORIN (n.1970) 151 SC KPMG ROMÂNIA SRL Calea Șerban Vodă nr. 133, sector 4 țel: 2012200
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
stema comunei Lunca se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tripartit. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află o cruce de aur. În partea stângă, în câmp roșu, se află două frunze de stejar cu câte o ghindă, de aur. În vârful scutului, în câmp argintiu, se află un cap roșu de cal înhămat, privind spre dreapta. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea simbolizează credința creștină a
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crucea simbolizează credința creștină a localnicilor și motivul decorativ al falerei antice din aur, piesă de tezaur, singurul ornament descoperit pe teritoriul țării noastre. Frunzele de stejar cu ghinde semnifică bogăția silvică a zonei. Capul de cal înhămat reprezintă vestigiile antice descoperite în zonă (Băița), proiectele agroturistice și târgurile tradiționale de animale. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.5
HOTĂRÂRE nr. 411 din 20 aprilie 2011 privind aprobarea stemelor comunelor Albeşti, Band, Cozma, Lunca, Lunca Bradului, Sâncraiu de Mureş, Sânpetru de Câmpie, Suseni şi Zagăr, judeţul Mureş. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232012_a_233341]
-
avea următorul cuprins: "Str. Gutuiului - 435 ml, Str. Merilor - 250 ml, Str. Paltinului - 300 ml, Str. Frasinului - 100 ml, Str. Crușinului - 650 ml, Str. Bisericii - 275 ml, Str. Migdalului - 270 ml, Str. Murelor - 364 ml, Str. Zmeurei - 142 ml, Str. Ghindei - 366 ml, Str. Mușețelului - 288 ml, Str. Coacăzului - 162 ml, Str. Măceșului - 326 ml, Str. Mesteacănului - 450 ml, Str. Principală - 1.200 ml, Str. Piersicului - 150 ml, Str. Fermei 250 ml, Str. Prelungirea Fermei - 700 ml, total - 6.678 ml
HOTĂRÂRE nr. 389 din 2 mai 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.353/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Ialomiţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Ialomiţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241834_a_243163]