1,781 matches
-
focul, aerul este un element activ și masculin, în timp ce pământul și apa sunt elemente pasive și feminine.159 Aerul este asociat cu vântul și răsuflarea, reprezentând "lumea subtilă, așezată între cer și pământ, lumea expansiunii"160 "Substanță a schemei ascensionale" (Gilbert Durand), aerul se asociază stihiei pure și purificatoare, mișcării permanente, vitezei (iute ca vântul), suflului vieții, înălțimilor cerului, luminii astrale, libertății, principiului masculin, activ și fecundator.161 În mitologia românească, arhetipul aer își are corespondența în simbolistica "vântului". Sinonim cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
spațiul închis și spațiul nelimitat, spațiul de aici și spațiul de dincolo".10 Propunând un "model cultural" ("culture pattern"), mitul are drept scop "repetarea sau "actualizarea" unor acțiuni primordiale pentru menținerea ordinii necesare în natură și în societate."11 Pentru Gilbert Durand, mitul este "un metalimbaj", "un sistem semiologic mărit"12, "o repetare ritmică"13, "o creatură hibridă legată în același timp de discurs și de simbol (...), introducerea liniarității povestirii în universul neliniar și pluridimensional al semantismului."14 Claude Lévi-Strauss consideră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
31 decembrie. Zilele în care nu apărea pe cer, când "se primenea", erau considerate zile nefaste, supuse întunericului; apariția lunii pe cer, sub forma unei seceri, reprezenta înfrângerea forțelor malefice și preamărirea luminii până la Lună Plină.179 "Arhetip al măsurătorii" (Gilbert Durand), luna este "astrul ritmurilor vieții": "Luna măsoară, dar și unifică. "Forțele" sau ritmurile sale "reduc la același numitor" o mulțime de fenomene și semnificații. Întregul Cosmos devine transparent și supus unor "legi"."180 Ansamblul, Lună Ploaie Fertilitate Femeie Șarpe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Polirom, Iași, 1999. DASCĂLU, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986. DEBRAY, Régis, Vie et mort de l`image, Une histoire du regard en Occident, Édition Gallimard, Paris, 1992. DONOSE, Vasile, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990. DURAND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
image, Une histoire du regard en Occident, Édition Gallimard, Paris, 1992. DONOSE, Vasile, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990. DURAND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Editura Nemira, București, 1999. ECO, Umberto, Sémiotique et philosophie du langage, traduit de l`italien par Myriem Bouzeher, PUF, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Édition Librairie Générale Française, Paris, 1990, p. 17. 10 Jean-Paul Sartre, L`imaginaire, Psychologie phénoménologique de l`imagination, Édition revue par Arlette Elkaïm Sartre, Édition Gallimard, Paris, 1986, p. 239. 11 Ibidem, p. 170. 12 Ibid.em p. 167. 13 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 27. 14 Ibidem, p. 471. 15 Ibidem, p. 47. 16 Gilbert Durand, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ibidem, p. 170. 12 Ibid.em p. 167. 13 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 27. 14 Ibidem, p. 471. 15 Ibidem, p. 47. 16 Gilbert Durand, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Editura Nemira, București, 1999, p. 125. 17 Gaston Bachelard, Aerul și visele, Eseu despre imaginația mișcării, traducere de Irina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
passim. 44 v. Petru Ursache, Etnoestetica, Editura Institutul European, Iași, 1998, cap. 5. Forme ale imaginarului, pp. 200-217. 45 Lucian Boia, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana Mochi, Editura Humanitas, București, 2000, p. 15. 46 v. Gilbert Durand, Aventurile imaginii, Imaginația simbolică,Imaginarul, Ed. cit., v. Cap.III, Hermeneuticile instaurative (pp.61-81). 47 Grigore Brâncuș, Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991,v. Casă, pp.24-27. "Terminologia casei în română ne arată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
140-176. 76 Ibidem, p. 170. 77 Ibidem, pp. 171-172. 78 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, Ed. cit., p. 110. 79 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985, p. 471. 80 Ibidem, pp. 450-451. 81 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală , traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 302. 82 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ediției de Mihai Alexandru Canciovici, Editura ALL, București, 1997, p. 65. 104 Ibidem, p. 332. 105 V. Roger Caillois, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975, I, pp. 30-204. 106 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977, p. 453. 107 Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, traducere, prefață și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, traducere, prefață și comentariu de Eugen Munteanu, Editura Polirom, Iași, 1999, v. Nota 131 de la Cap. al XIII-lea, p.129. 108 Ibidem, p. 65. 109 v. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., p. 278. 110 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, traducere, cuvânt introductiv și note de Alexandru Surdu, Editura Humanitas, București, 1991, p. 56. 111 Ibidem, p. 79. 112 Mihai Ralea, Prelegeri de estetică, Ediție îngrijită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coord. Muguraș Constantinescu și Elena-Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003, p. 155. 11 C. I. Gulian, Mit și cultură, Editura Politică, București, 1968, p. 62. 12 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 491. 13 Ibidem, p. 451. 14 Ibidem, p. 463. 15 Claude Lévi-Strauss, Antropologia structurală, Prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 299. 335 Ibidem, pp. 299-300. 336 v. Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 180. 337 v. Victor Kernbach, Dicționar de mitologie, Ed. cit., p. 563. 338 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, 301-313. 339 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., pp. 387-398. 340 v. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Op. cit., III, p. 303. 341 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, Ed. cit., pp. 167-168. 342 Romulus Vulcănescu, Op. cit., p. 522. 343 Ibidem, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Stourdzé intrase în 1975 la Institutul de cercetare și informare socio-economică, creat în 1974 la facultatea Dauphine din Paris de Jacques Attali și Marc Guillaume. Yves Stourdzé era orientat spre un viitor ce trebuia inventat și construit. Tehno-știința, pe care Gilbert Hottois 171 o descrie ca pro-iectînd viitorul în avanscenă, corespunde cu ceea ce se afla în centrul preocupărilor CESTA. În acest context, cunoașterea științifică nu-și mai află scopul în ea însăși și devenirea sa tinde să se identifice cu scopurile
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
New Jersey, 1962. 169 Jacques Robin, Changer d'ère, Seuil, 1989. 170 Georges Waysand, Sziland et Majorana (Sziland și Majorana), în Les pouvoirs de la science: un siècle de prise de conscience (Forța științei: un secol de conștientizare), Vrin, 1987. 171 Gilbert Hottois, Technoscience: entre la puissance nihiliste et la nouvelle conscience (de l') éthique (Tehno-știința: între puterea nihilistă și noua conștiință a eticii, in Les pouvoirs de la science: un siècle de prise de conscience (Forța științei: un secol de conștientizare), Vrin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
verbal, considerat arbitrar, primește o semnificație nouă, motivată logic. Simbolul artistic (gr. sýmbolon - „semn de recunoaștere“) este o unitate semantică în care înțelesul pur denotativ este înlocuit cu sensuri imaginative multiple, având un grad ridicat de generalitate și de ambiguitate. Gilbert Durand definește simbolul imaginativ ca „orice semn concret care evocă, printrun raport natural, un lucru absent sau imposibil de a fi perceput“, considerând că simbolul se realizează printro imagine, o reprezentare care face „să apară un sens secret“. Simbolurile artistice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
57). 88 Jean Chevalier și Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Editura Artemis, București, vol.2, 1995. 89 R. Bastide, Le "Chateau intérieur" de l'homme noir, în Eventail de l'Histoire vivante, Hommage à Lucien Febvre, A. Colin, 1953, apud Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Editura Univers Enciclopedic, București, traducere de Marcel Aderca, postfața de Cornel Mihai Ionescu, 1998, p. 404. 90 "Măștile "sunt în avangardă împotriva morții", după care se laicizează și devin un sprijin
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
de la religios la estetic se situează magia și ritualul sau imitativ și de dublare a lumii: inițial marea mască e o imitație (Biblie) imputrescibila a strămoșului. Abia când imaginația magică își pierde "caracterul ei operațional", se convertește în estetică.", în Gilbert Durând, op. cît., p. 404. 91 " L'EMPEREUR: [...] Je suiș l'éléphant sacré. Grimpe sur mes flancs et nous allons gagner l'année sainte de Brahma. [...] L'ARCHITECTE. En avânt éléphant sacré roșe, nous allons en pèlerinage voir Brahma aux
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
nu este decât "coridorul spre moarte", ca și pentru Sábato, pregătirea pentru eliberarea finală, viziune care nu este departe de aceea a Vechiului Testament, în care păcatului originar îi urmează viața, ca o pedeapsă impusă de Dumnezeu pentru nesupunere. Pentru Gilbert Durând 89, "după faimoasa moarte a lui Dumnezeu, slogan inventat de Nietzsche, mai grav decât moartea lui Dumnezeu este ignorarea divinității". Această lume merge într-un sens orb, spune Cioran. Sábato este și mai categoric când afirmă: "Trăim un timp
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Torres, Cioran o el laberinto de la fatalidad, Institució Magnánim. DC, Valencia, 2001, p. 75. 85 E. Cioran, Eseuri, p. 320. 86 Orlando Barone, Diálogos, p. 173. 87 E. Cioran, Oeuvres, Paris. 88 Sorin Alexandrescu, Privind înapoi, modernitatea, p. 335. 89 Gilbert Durând, Le retour des dieux, articol apărut în revistă "Nouvelles clés", nr. 58, Spécial anniversaire, în secțiunea Entretiens, preluare Internet: http://www. nouvellescles.com/article.php3?id article=514. 90 Ernesto Sábato, Înainte de tăcere, pp. 183-184. 91 Cioran, Scrisori către cei
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Managementul învățământului, cu privire specială la învățământul preuniversitar, Editura Aldin, București, 2001; 15. Joița, Elena, Profesorul - manager: roluri și metodologie, Editura Polirom, Iași, 2000; 16. Jude, Ioan, Psihologie școlară și optim educațional, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2002; 17. Leroy, Gilbert, Dialogul in educatie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974; 18. Nicola, Ioan, Microsociologia colectivului de elevi, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1974; 19. Păun, Emil, Școala-abordare sociopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1999; 20. Petcu, Mihai, Delicvența. Repere psihosociale, Editura Dacia, Cluj Napoca
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
ajunge la necesitatea de a concepe un socialism cu față umană, izvorît din tradițiile democratice ale mișcării muncitorești europene. Se pune de asemenea problema democratizării funcționării interne a partidului făcînd mai suplu principiul rigid al centralismului democratic. Dar așa cum notează Gilbert Wassermann, paradoxal, chiar dacă acest termen [eurocomunism] pare să desemneze o cale europeană, strategia avută în vedere rămîne, în mod parțial pentru PCI, în mod total pentru PCF, o cale națională 1. Această apropiere necesită relații de tip nou cu țările
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
italieni. Noua conducere își impune orientarea pentru prima dată în timpul celui de al XVIII-lea Congres al PCI în martie 1989, cînd încearcă să definească un nou proiect politic pentru un nou partid care urmează un nou curs. După cum rezumă Gilbert Wassermann: În centrul demersului noului PCI, se situează mondializarea, interdependența oricăror probleme cruciale ale omenirii, statelor, făcînd zadarnică în ochii conducătorilor PCI căutarea unor răspunsuri exclusiv naționale. Din acest moment, tezele majore de intervenție au drept obiect ecologia, raporturile Nord-Sud
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
et problèmes 1920-1972, edițiile sociale, Paris, 1981, pag.62. 2 Wolfgang Abendroth, Histoire du mouvement ouvrier en Europe, Paris, Maspero, 1967, pag.101. 3 Aldo Agosti, "La stalinisation des partis communistes", communication du séminaire de Nanterre, 1989. 4 Citat de Gilbert Badia (sub conducerea lui), Histoire de l'Allemagne contemporaine. De la République de Weimar au Troisième Reich, Paris, edițiile sociale, 1987, pag.254. 5 Heinz A. Richter, The Greek Communist Party and the Communist International, Text inédit, Amsterdam, 1992. Lupta împotriva
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
pag.91. 4 José Pacheco Pereira, "Le communisme portugais ou la présence du passé" in Communisme, nr. 11 / 12, pag.34. 5 Lilly Marcou, Les pieds d'argile, le communisme mondial au présent, 1970-1986, Ramsay, 1986, pag.35. Eurocomunismul 1 Gilbert Wassermann, "Regards sur le PCI" in M, iunie 1989, pag.22. 2 Lilly Marcou, op. cit., pag. 58. 3 Roger Martelli, op. cit., pag. 228. 4 F. Frison Roche, "Le parti communiste finlandais", Communisme, nr.11 / 12, trimestrele 3 și 4 1986
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]