532 matches
-
2 sau 3 IC congestivă Efecte adverse asociate folosirii blocanților canalelor de calciu Dihidropiridinici (datorită vasodilatației) Cefalee Flush Tahicardie reflexă Edeme ale membrelor inferioare Hipertrofie gingivală Non-dihidropiridinici (datorită efectelor cardiace) Bradicardie Bloc atrioventricular Agravarea insuficienței cardiace congestive Constipație (verapamil) Hipertrofie gingivală O altă limitare a tratamentului cu blocanți ai canalelor de calciu este combinația verapamilului sau diltiazemului cu beta blocante datorită încetinirii conducerii atrioventriculare și efectelor inotrop negative aditive (95). Pe de altă parte, combinația dihidropiridinelor și beta blocantelor reprezintă o
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
precum vedem la arcurile dentare, sunt cele care aparțin diatezei luezinice sau tuberculinice. Arcurile dentare sau dinții sunt malformați. Hemoragia gurii, gingii cu sângerare excesivă (doar dacă lueza este prezentă) - adeseori ei vor sângera la cea mai mică atingere. Retracție gingivală sau sunt moi și spongioase. Arcul dentar este imperfect, neregulat sau dinții sunt neregulați ca formă, îngroșați la un capăt sau într-o ordine neregulată, deseori cariați sau devin cariați înainte să erupă total din gingii; ei apar deseori cu
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
un dop de vată și se introduce În urechea bolnavă, odată la 2 zile, timp de 2 săptămâni. Dopul se păstrează 2-4 ore pe zi. AFECȚIUNILE STOMATOLOGICE Tratamente populare DURERI DE GINGII (studelniță, strudelniță, studeniță, gingivită) În caz de afecțiuni gingivale (dureri, sângerări etc), tratamentul cel mai des folosit constă În frecționarea gingiilor cu sare de bucătărie grunjoasă și, uneori, cu cărbune de tei. Această masare se făcea de mai multe ori pe zi, din care una dimineața și alta seara
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cireș amar, de frunze și flori de coada vacii, mătură de grădină, semințe de cânepă, rădăcină de pătrunjel. Mestecare de isop și miere, de 3-4 ori pe zi, ultima seara, la culcare, fără clătirea gurii. GINGIVITE Sunt inflamații ale mucoasei gingivale, În tratarea cărora sunt recomandate gargare, spălături cu infuzii din plante medicinale, ceaiuri, propolis etc. În inflamații fără sângerări: Ceaiuri de cerențel, coada calului, mur, salvie, șovârf, salvie, sulfină, sunătoare, turiță mare, mușețel, coada racului, sclipeți, drăcilă, măghiran, palma voinicului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de propolis. Consum de mure, afine, portocale, prin masticare cât mai Îndelungată. Cât timp gingiile sunt umflate, nu se va folosi periuța de dinți și se va evita consumul de produse alimentare iritante (ardei iuți, tutun, alcool, etc) În inflamații gingivale cu sângerări și eroziuni: Mestecare de sare grunjoasă de bucătărie, după care se scuipă "răutatea" și se clătește gura cu ceai de mușețel, de sunătoare, cu oțet sau cu rachiu de tescovină. Ceai concentrat de coada calului, coada racului, mur
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zi, după periaj, cu paste de dinți ce conțin substanțe antiseptice și fluor. Ceaiuri din coada calului, arnică, schinduf și gălbenele, care se ține În gură și se fac clătiri, după periaj ușor. PARODONTOZĂ Este o boală ce afectează mucoasa gingivală și țesuturile de susținere ale dinților, producând dezvelirea lor, care devin mai sensibili la rece, cald, dulce. Ca tratamente naturiste se folosesc: Propolis: se mestecă În gură 4 g de propolis, de mai multe ori pe zi, care apoi se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie din flori de mușețel, de cimbrișor sau de slavie, frunze de nalbă mare, capsule de mac, rizomi de cerențel sau levănțică, 2 linguri la cană, cu care se fac spălări, gargare sau frecții gingivale. Ulei volatil de mentă sub formă de apă de gură, preparat astfel: 5 ml ulei la 95 ml alcool de 65-70ș. Se pun câteva picături În apă și se clătește gura. Are efecte răcoritoare, antiseptice, Înlătură gustul și mirosul neplăcut
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pe o abundență a albastrului în aură, ceea ce înseamnă spiritualitate și devotament. Culoarea albastră produce o creștere a capacității de apărare imunitară a organismului și facilitează regenerarea celulară. Indicații: hipertensiune arterială, afecțiuni ala gâtului, dureri de cap, afte, insomnie, abcese gingivale, alergii, stări febrile, insolație, palpitații; Contraindicații: boli reumatice, răceală, frisoane, oboseală, stări depresive. S-a observat că expunerea prea îndelungată la lumina albastră și mai ales în interioarele de culoare albastră induc, în timp, locatarilor o stare de oboseală și
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
a patului vascular. Compoziția și structura pulpei îi conferă funcțiile: de nutriție a odontonului, de dentinogeneză, senzitivo-senzorială și de apărare. 3.2. Parodonțiul (Fig. 13) definește ansamblul morfologic format din cementul radicular, osul alveolar, (d), de desmodonțiu (b) și mucoasa gingivală (a), și are ca principală funcție susținerea dintelui, alături de funcții senzitivo-senzoriale și nutritive. Cementul radicular (13-c) aparține topografic dintelui deoarece acoperă în întregime rădăcinile dentare, dar morfofuncțional aparține parodonțiului. Histomorfologic, cuprinde: -cement acelular - situat în jumătatea coronară a rădăcinii, format
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
desmodonțiu se mai găsesc celule osteoblaste, cementoblaști, osteoclaști și celule epiteliale. Sunt de asemenea prezente numeroase vase sanguine și limfatice alcătuind plesnii vasculare, filamente nervoase mielinice și amielinice. Prin morfologia și structura sa, desmodonțiul participă la realizarea funcțiilor parodonțiului. Mucoasa gingivală (Fig. 15) are rolul de acoperire și protecție a conținutului spațiului desmodontal. Se continuă cu mucoasa orală, de care se diferențiază prin structura sa morfo-funcțională, trecerea fiind marcată de o linie muco-gingivală. După acest criteriu deosebim: gingia aderentă, de lățime
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginală liberă și gingia interdentară. Gingia marginală liberă este situată vestibular și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și oral de dinte. Pe secțiune are un aspect triunghiular, laturile triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
triunghiului constituind versantele intern și respectiv extern ale gingiei libere. Versantul intern constituie peretele moale (extern) al sulcusului gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
gingival. Gingia interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
interdentară este partea interdentară a gingiei marginale, formând langheta gingivală situată între doi dinți vecini. Constituie peretele moale al sulcusului gingival la nivel interdentar. Păstrează aceleași caracteristici morfo-structurale ca și la nivelul gingiei libere și închide astfel sulcusul gingival. Langheta gingivală este formată din papila vestibulară și orală, unite între ele printr-un col, ceea ce-i conferă formă de clepsidră culcată. Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Papila interdentară are formă de piramidă triunghiulară cu un versant oral, respectiv vestibular, și două versante proximale concave (mezial și distal) în raport cu dinții limitrofi papilei. Sub mucoasă există un sept fibros de consolidare, identic cu cel al gingiei libere. Sulcusul gingival (Fig.16) este un șanț cu o adâncime variabilă (media = 1,8 mm), care înconjură coletul dintelui. Peretele intern al sulcusului este prezentat de zona cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cervicală a dintelui, peretele extern fiind constituit din gingia marginală liberă. Continuitatea fundului șanțului este asigurată de inserția dentară a gingiei, denumită “inserție epitelială”. Inserția epitelială are o lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se etanșeizează printr-un film mucoproteic și este consolidată de ligamentul circular al lui Kolliker. Prin fundul de sac gingival se elimină lichidul crevicular cu rol de apărare prin efectul de curățire
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lățime de 1 mm, și este asigurată de hemidesmozomi care unesc epiteliul gingival cu epiteliul adamantin al cuticulei smalțului. Inserția epitelială se etanșeizează printr-un film mucoproteic și este consolidată de ligamentul circular al lui Kolliker. Prin fundul de sac gingival se elimină lichidul crevicular cu rol de apărare prin efectul de curățire mecanică și factorii antimicrobieni și de întărire a adeziunii gingivo-dentare. Această structurare a parodonțiului ne demonstrează că dintele nu este fixat rigid la oasele maxilare, ci printr-un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Acest fapt permite o mare adaptabilitate la solicitările funcționale și la modificările datorate stresului funcțional. Articulația are două suprafețe mineralizate (dure) - cementul radicular și corticala internă - elemente articulare fibroase, desmodonțiul și lichidul desmodontal, ansamblul fiind acoperit și protejat de mucoasa gingivală. CAPITOLUL 4 FILOGENEZA ȘI ONTOGENEZA DINȚILOR Dinții umani temporari și permanenți au aceeași structură a componentelor morfologice, rezultat al unor procese evolutive comune, și se pot nominaliza după aceleași criterii de notare. 4.1. Filogeneza dinților și parodonțiului trebuie privită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
radicular și osul alveolar, fiind cunoscute sub numele de ligamente Scharpey; perioada prefuncțională, în timpul erupției, când fibroblaștii dispersați în porțiunea centrală se diferențiază în fibre colagene care se orientează funcțional simultan cu erupția; perioada funcțională, când se diferențiază în fibre gingivale cu trei grupe: alveolo-dentare, transseptale, alveolare marginale și interalveolare. Celulele proprii ale pulpei dentare sunt: odontoblaștii, fibroblaștii și histiocitele. Histiocitele sunt celulele care, în caz de agresiune asupra pulpei, migrează la locul de agresiune și se diferențiază în macrofage. Masa
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
edificarea rădăcinii. Este o etapă cu desfășurare rapidă, în trei faze: - faza intraosoasă - dintele în migrarea sa pe direcția “gubernacumului dentis”, antrenează și sacul folicular. În momentul perforării mucoperiostului, sacul dentar se rupe, porțiunea sa coronară se unește cu mucoasa gingivală și va da naștere (fig. 21) “inserției epiteliale”. Porțiunea radiculară a dat naștere elementelor parodontale; - faza prefuncțională - dintele își continuă drumul prin creșterea rădăcinii; - faza funcțională - dintele intră în contact cu antagoniștii, se integrează parametrilor ocluzali și se finalizează creșterea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
6.1. Coroana dentară - anatomic, reprezintă porțiunea din dinte acoperită cu smalț. Clinic este porțiunea vizibilă în cavitatea orală, în funcție de nivelul inserției epiteliale. Ideal este ca dimensiunea coroanei anatomice să fie identică cu cea a coroanei clinice. Nivelul inserției epiteliului gingival și uzura dentară modifică acest raport de egalitate, coroana clinică devenind mai mare sau mică decât coroana anatomică. În realizarea individualizată a substituenților coroanei dentare se are în vedere forma, dimensiunea, culoarea, poziția dintelui în cauză astfel încât să se obțină
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt în general convexe, cu două excepții unde apar concavități: pe fețele orale ale incisivilor și caninilor, în două treimi incizale și pe fețele proximale ale unor laterali, în zona de protecție a papilelor gingivale. Când unim convexitățile maxime ale suprafețelor verticale ale unui dinte extras, obținem ecuatorul anatomic (Fig. 24 a). Deoarece dinții au o înclinare prin implantarea lor în osul alveolar, convexitatea maximă capătă o poziție relativă față de reperele anatomice și se obține
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
orientate apical la nivel vestibular și oral, și ocluzal la nivel proximal. Exprimarea convexității scade spre distal, cele vestibulare fiind mai bine exprimate decât cele orale. Clinic, coletul este exprimat de inserția epitelială. În jurul coletului se dispun cele două sectoare gingivale - gingia marginală liberă și gingia interdentară. 6.4. Spațiul pulpar, format din camera pulpară și canalele radiculare, constituie o caracteristică comună a dinților, dar și o caracteristică de diferențiere. Dimensiunea camerei pul pare respectă de obicei pe cele ale coroanei
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de exemplu gudronul produc leziuni locale și astfel, este facilitată colonizarea bacteriană. Fumătorii au niveluri scăzute ale imunoglobulinelor IgA și IgG salivare, indicând un efect imunosupresor al compușilor tutunului. Este demonstrat rolul nicotinei de reducere a microvascularizaŃiei de la nivelul mucoasei gingivale, precum și de inhibare a proliferării osteoblastelor in vivo. În plus este dovedit că preșcolarii cu mame fumătoare au risc crescut de dezvoltare a cariilor dentare (234Ă. 3.8. Fumatul și ulcerul gastroduodenal Rezultatele unei metaanalize publicată în 1997, arată că
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]