1,073 matches
-
era din păcate o surpriză în contextul declarațiilor formulate în spațiul public românesc după 11 februarie 1866 pe tema problemei evreiești. "Nu e o chestie de fanatism și intoleranță, ci de cotropire, de invazie de străinii împilatori fie de orice gintă, mulți din așa-zișii evrei au fost împotriva constituției de la 1848, făcând cauză comună cu reacționarii. Astfel peste curând pământurile moldovenilor vor fi ale jidanilor, funcțiile publice ale lor, ei vor influența în alegeri pentru că vor avea votul direct, jidanii
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Arsenie Boca. Cel care le prezintă, ba, mai mult, le întinde tandru spre ascultare celor curioși, pe un CD-player portabil, este un bărbat înalt, îmbrăcat tot în negru, cu barbă bogată, creață, de o frumusețe hristică ; o adevărată capcană pentru ginta feminină, indiferent de vârstă și proveniență, prezentă în zonă. Chiar era vorba de un bărbat misterios și atrăgător ; voi reîntâlni această strategie de marketing și anul viitor, la București, atunci când doi producători de icoane foloseau tulburătoarea frumusețe a nepoatei lor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
37.453 176 824 21. C.S.V. Diosig Diosig, str. 37.454 112 138 22. C.S.V. Dobrești Dobrești nr. 45 37.455 56 187 23. C.S.V. Oradea ÎI Oradea, Str. 37.456 157 732 Episcopia Molidului nr. 58 24. C.S.V. Căpâlna Ginta nr. 164 37.457 110 2.690 25. C.S.V. Ciumeghiu Ghiorac nr. 150 37.458 152 2.133 26. C.S.V. Hidișelu Hidișelu 37.459 145 355 de Sus de Sus nr. 34 27. C.S.V. Chișlaz Mișcă nr. 114 37.462
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
cu domiciliul actual în Austria, 4222 Langenstein, Schulstr. 99 B/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Lapusului nr. 11, bl. PB 26, ap. 16, județul Bihor. 147. Darvasi Gizella-Eva, născută la 16 iunie 1962 în localitatea Ginta, județul Bihor, România, fiica lui Biro Petru și Gizella, cu domiciliul actual în Austria, 4222 Langenstein, Schulstr. 99 B/3, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Oradea, Str. Lapusului nr. 11, bl. PB 26, ap. 16, județul Bihor. 148
HOTĂRÂRE nr. 678 din 17 august 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130000_a_131329]
-
Principatele-Unite-Române constitue un singur Stat indivisibil, sub denumire de România. Articolul 2 Teritoriul României este nealienabil. Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate, de cat în virtutea unei legi. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate colonisa cu populațiuni de ginta streina. Articolul 4 Teritoriul este împărțit în județe, județele în plăși, plășile în comune. Aceste divisiuni și sub divisiuni, nu pot fi schibmate, sau rectificate de cat prin o lege. Titlul ÎI Articolul 5 Românii se bucură de libertatea consciintei
CONSTITUŢIA PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE din 30 iunie 1866. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132890_a_134219]
-
comercial sau informații a caror comunicare ar fi contrară ordinii publice. Articolul 30 Funcționari diplomatici și consulari 1. Dispozițiile prezenței convenții nu vor afecta privilegiile fiscale de care beneficiază funcționarii diplomatici sau consulari în virtutea fie a regulilor generale ale dreptului ginților, fie a dispozițiilor unor acorduri speciale. 2. Convenția nu se aplică organizațiilor internaționale, organelor și funcționarilor acestora, nici persoanelor care sînt membre ale misiunilor diplomatice sau consulare ale terțelor state, atunci cînd acestea se află pe teritoriul unuia din state
CONVENŢIE din 27 martie 1979 între Republica Socialistă România şi Regatul Olandei pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale în materie de impozit pe venit şi pe avere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146254_a_147583]
-
Borod 1. Serani 1. Șaran 1a. Sarany 14. Borș 1. Borș 1. Borș 2. Santaul Mare 2. Nagyszanto 3. Santaul Mic 3. Kisszanto 4. Santion 4. Biharszentjanos 15. Buduslau 1. Buduslau 1. Erbogyoszlo 2. Albis 2. Albis 16. Capalna 1. Ginta 1. Gyanta 17. Cefa 1. Bicaci 1. Mezobikacs 18. Cetariu 1. Cetariu 1. Hegykozcsatar 2. Paleu 2. Hegykozpalyi 3. Săldăbagiu de Munte 3. Hegykozszaldobagy 4. Sisterea 4. Siter 5. Tautelec 5. Hegykoztottelek 6. Uileacu de Munte 6. Hegykozujlak 19. Cherechiu
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
lume rele căror nu te poți opune.” (M. Eminescu) • permisiunea: „Uite, chiar de-acu poți să pornești cu ele la păscut.” (M. Eminescu) • sau posibilitatea (însoțit de pronume reflexiv, cu valoare de impersonal): „Și se poate ca spre răul unei ginți efeminate” (M. Eminescu) Ca semiauxiliar exprimă: • eventualitatea (posibilitatea independentă de voința vorbitorului sau a subiectului acțiunii): „Ascultă, omule,... eu pot pieri, dar de temut nu mă tem.” (M. Sadoveanu) • irealul: „Puteam să mă-nec dacă nu era el...”, • aproximația: „... Feciorul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
muncii 83 sociale va avea loc mai târziu și va consta în desprinderea triburilor de păstori din ansamblul celorlalte triburi. După cum se observă, în acest moment societatea umană era organizată în triburi, fiind depășită etapa familiei, a cetei și a gintei. Tribul presupunea deja o structură socială bine ierarhizată, cu lideri (preoți și regi), clase și diferențieri sociale. Economia naturală va lua sfârșit odată cu prima diviziune socială a muncii. În acest moment oamenii nu numai că sunt pregătiți, dar sunt și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
individualitatea, conștientizează și cooperarea ca mijloc de apărare individuală și colectivă. Omul social este un om inteligent, care învață și pentru care experiența acumulată poate însemna schimbarea comportamentului. Omul social nu mai este omul turmei sau cetei, ci omul familiei, gintei și apoi omul tribului. Conștiența de sine în plan personal duce la organizare în plan colectiv. Omul social este o ființă cu nevoi, cu interese și cu tendința permanentă de a căuta soluții la nevoile sale. Omul social se desparte
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
dincolo de cele primitive. Planeta era un spațiu geografic mare, iar aria de existență a unei monede marfă putem spune că se suprapunea peste o arie culturală și de origine omogenă a unei organizări de tip social. Fie că discutăm despre gintă, trib sau o uniune de triburi, care alcătuia o populație mai vastă, într-un anume spațiu geografic a funcționat o anumită monedă marfă, iar în alt spațiu geografic o altă monedă marfă. Unicitatea este o condiție importantă a unei mărfi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
este o marfă oarecare. Ea este o instituție prea importantă..."406. Moneda este o instituție socială, deoarece ea apare prin efortul uman de a munci, de a se constitui în grupuri sociale (ca forme prime de organizare socială), în cete, ginte, triburi, așa cum am arătat. Evident că a existat viață și înaintea monedei, după cum tot așa de evident este că au existat oameni sub diferite forme evolutive. Odată cu recolta, cu munca, apare și schimbul, după care se impune moneda. Moneda este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
era din păcate o surpriză în contextul declarațiilor formulate în spațiul public românesc după 11 februarie 1866 pe tema problemei evreiești. "Nu e o chestie de fanatism și intoleranță, ci de cotropire, de invazie de străinii împilatori fie de orice gintă, mulți din așa-zișii evrei au fost împotriva constituției de la 1848, făcând cauză comună cu reacționarii. Astfel peste curând pământurile moldovenilor vor fi ale jidanilor, funcțiile publice ale lor, ei vor influența în alegeri pentru că vor avea votul direct, jidanii
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
recunoștință cu atât mai mult cu cât dramaticul deznodământ al celui de-al doilea război mondial a fost consfințit de neprietenii tradiționali. O parte din personalitățile basarabene din prezenta lucrare a fost evocată În semn de omagiu În cadrul Societății Culturale „Ginta Latină” În anul 2006. Amintirea lor a cunoscut lumina tiparului Împreună cu Ionel Maftei Într-o culegere cuprinzând „Universitari ieșeni originari din Basarabia”. Pan Halippa Este personalitatea cea mai reprezentativă a revoluției națioale În Basarabia. A străbătut epoca marilor evenimente care
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Cazacliu, Vlad Bogos, Vasile Harea, Ion Văluță și Grigore Cazacliu. Vara anului 1917, Chișinău. În anul 1998 apare În editura „Cronica” lucrarea Amintiri din primăvara reîntregirii, ediție Îngrijită și Cuvânt Înainte de Mihail Harea. Tot În același an, 1998, În Colecția „Ginta Latină” apare volumul Unirea Basarabiei cu Patria Mamă de Vasile Harea și Vlad Bejan. Redăm În continuare considerațiunile menționate În această lucrare. Cunoașterea resorturilor intime ale expansiunii anti-românești de la Începutul secolului trecut, a Împrejurărilor social-politice, concepțiile și strategia atingerii idealului
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
că În anul 1835, protopopul Sculenilor Mihail Sineacevschi adaugă terminațiunea “ovici” străbunului, preotul Dumitru, fiul lui Alexandru, fiul lui Mihail, toți preoți. Aceste documente i-au permis părintelui să revină la numele străbun de Mihail. În volumul editat de Colecția “Ginta Latină” În 2005 au fost prezentate direcțiile stiințifice și se reconstituie scrierile preotului privitor la cărți vechi, manuscrise, studii despre mănăstiri, biserici, personalități bisericești și ale culturii. Se Îmbogățesc astăzi cunoștințele despre istoria culturii românești din Basarabia - peste 200 de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de aramăă ...Și un mic semn al optimismului din totdeauna: „Povara grea Spinarea de-ți curmă, Aruncă Tot ce-i de prisos În urmă Să urce șoimii inimii Mai sus.” (Nu-s drumuri) În Cuvântul Înainte la volumul din colecția Ginta Latină - Iași 2005, distinsul critic literar - Acd. Prof. C-tin Ciopraga face o amplă recenzie asupra Întregii activități literare a poetului. Studiul său Începe cu placheta Decebal la Vadul lui Vodă apărută la Chișinău când poetul avea 21 de ani
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
de Toma Istrati au fost prefațate de nume literare cu mare rezonanță În literatura, cultura și istoria Basarabiei și a Țării: poeții Grigore Vieru, Nicolaie Dabija, D. Matcovschi - critici literari, istorici, oameni politici, universitari, gazetari și foarte mulți clerici. Societatea ”Ginta Latină” păstrează o amintire de neuitat ce evocă acțiuni comune de elogiere a neamului românesc În Țară și În Basarabia. Viziunea sa poetică Toma Istrati a exprimat-o În poezia ”Peste timp și peste spații”: Așa a fost și o să
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
și rodnică. Vizitele sale În Basarabia erau o adevărată sărbătoare atât pentru grupul de vizitatori din țară cât și pentru elevii, tinerii și gospodarii satelor unde poposea caravana de peste Prut. Stabilind relații Între Asociația condusă de Toma Istrati și societatea ”Ginta Latină” din Iași am poposit Împreună pe meleagul basarabean În mai multe rânduri. Prima călătorie a avut loc În anul 1992 când s-a sărbătorit Drumul Crucii București-Chișinău. Am rămas impresionați de primirea - a adevărată sărbătoare - În satul Nișcani, baștina
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
partea II a studiului „Doine și lăcrimioare“ de domnul V. Alecsandri, în Steaua Dunării, 1856, nr. 15): „Este învederat, cel puțin acum, că de la 1841 intrarăm într-o epocă de tranziție. Educație, moravuri, legi, limba chiar, totul, în sfârșit, străin gintei și naturei românești, îmbătrânit, uscat, putrezit, așteaptă numai o suflare puternică ca să piară sau să se prefacă. Literatura dar, ce nu este decât expresia societății, poetul, carele nu-i și nu poate fi decât contimpuran, ce poate fi în acei
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vreo două milioane de ani, paleantropii au trăit în special din vânat, pescuit și cules. Dar primele indicații arheologice privind universul religios al vânătorului paleolitic se leagă de arta parietală franco-cantabrică (~ 30000). În plus, dacă examinăm credințele și comportamentele religioase ale gintelor de vânători contemporani, ne dam seama de imposibilitatea aproape totală de a demonstra existența sau absența credințelor similare la paleantropi. Vânătorii primitivi 5 consideră animalele ca fiind asemănătoare oamenilor, dar înzestrate cu puteri supranaturale; ei cred că omul poate să
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
La acesta se adaugă alta, care se referă la un spor demografic apreciabil, incompatibil cu spațiul locuit. În sfârșit, analizându-se stadiul de dezvoltare social-economică, de destrămare a organizării gentilico-tribale, se susține că modificările în evoluția socială - apariția în cadrul ginții a elementelor de feudalism asiatic - ar fi dus la marile deplasări de populații din Asia spre Europa . Luând în calcul spațiul de locuire ancestrală a barbarilor asiatici „extra muros”, față de Zidul Chinezesc, care adăpostea două milenii de cultură și civilizație
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
îndeletnicire a nomazilor stepei, aceasta nu cerea nici un fel de efort, creșteau în stare de semisălbăticie, fără preocupare pentru hrana lor în timp de iarnă. Nu erau adăpostite și nu li se dădea de mâncare și din această cauză comunitățile - ginți și triburi - îndurau foamea și sărăcia. Nu și-au pus niciodată problema recoltării și depozitării furajelor; aceasta era o muncă grea pe care lenea lor proverbială a îndepărtat-o de la ei. Cu excepția sudului Asiei Centrale, nu s-a practicat nici un
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
greci, în principal Ammianus Marcellius și Priscus Panites, care vorbesc despre repulsia hunilor față de orice muncă agricolă, ne putem face o idee foarte aproape de realitatea nivelului social-economic și cultural al migratorilor barbari. Organizarea socială a asiaticilor a avut la bază ginta. Studiul realizat de istoricii ruși asupra acestui aspect a avut în vedere pe mongolo-tătari, în parte și pe cumani, care au dominat stepele rusești timp de mai multe secole. Cu toate limitele ei pornind de la concepția care o domină, lucrarea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Iacubovschi, Hoarda de Aur și decăderea ei , rămâne o lucrare de referință în domeniu. Potrivit studiului asupra populațiilor stepei se apreciază că „ă mongolii au trăit în societatea gentilică, atât înainte, cât și după formarea imperiului. Sub învelișul vechi al ginții, se manifestă relații noi, de tip feudal” . Un alt istoric rus, Vladimirțov, citat de Grecov și Iacubovschi, aprecia că „ă la sfârșitul treptei de sus a barbariei, mongolii duceau o viață bazată de ail, adică trăiau în familii separate” . Anterior
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]