1,375 matches
-
făcute dreptei ideologice, R.F.R. nu a abdicat de la primatul valorii. Rubricile obișnuite sunt „Comentarii critice”, „Notițe”, „Texte și documente”, „Puncte de vedere”, „Cronici”, „Revista revistelor”, „Lumea de azi”, „Presa mondială”, acoperind un spectru foarte larg de preocupări literare și publicistice. Girate de nume importante ale culturii românești, mereu în pas cu actualitatea literară și critică, textele care dau substanță acestor rubrici reprezintă elementul esențial ce contribuie la acreditarea revistei ca una dintre cele mai influente ale epocii. Primul număr apare fără
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
se constituie ele însele într-un corpus paradigmatic de texte critice. Se adaugă studiile de filosofie, istoria culturii, artă, sociologie, folcloristică ș.a. Între critica academică și critica de întâmpinare, între metadiscursul științific și critica estetică se păstrează un echilibru constant, girat de interesul pentru calitate și de prestigiul colaboratorilor, ceea ce situează R.F.R. ca pe cea mai importantă publicație de critică a perioadei interbelice. Dintre studiile lui Paul Zarifopol se remarcă Idei pentru cultura literară, un eseu asupra filosofiei culturii și a
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
Brătianu (1876), șeful Poliției din Brăila, avocat al statului la Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice (1910), șef al Serviciului Contencios la același minister (1922-1929). Între 1888 și 1900 a activat ca deputat de Teleorman. Membru în Comitetul teatral (1888-1890), R. girează conducerea artistică a Teatrului Național din București, în perioada în care I.L. Caragiale se afla în concediu. Sora lui, Ana Rosetti, a fost soția lui Titu Maiorescu. Câteva lucrări pe care le întocmește nu sunt, propriu-zis, de literatură. Apărută în
ROSETTI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289375_a_290704]
-
acceptate de primul ministru I.C. Brătianu, demisionează, depărtându-se de fostul prieten și tovarăș de idei din timpul exilului parizian. De fapt, nu se mai socotea membru al Partidului Liberal. Va mai fi, totuși, ministru de Interne (iunie 1881-ianuarie 1882). Girează chiar conducerea Consiliului de Miniștri, în perioada când I.C. Brătianu se afla în străinătate, și e ales în mai multe rânduri președinte al Camerei Deputaților. Suferea de mai multă vreme de o afecțiune pulmonară, care s-a agravat, grăbindu-i
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
unionist, de o mare longevitate, apărut la 9 august 1857. În ziar, directorul este omniprezent, cu articole de fond, cronici economice, artistice, literare, comentarii asupra evenimentelor interne și internaționale. Uneori numere întregi sunt redactate de el. A întemeiat și a girat și alte periodice: „Apărătorul dreptății” (mai-iulie 1863), răspândit subversiv, în manuscrise, apoi „Libertatea” (12-23 iulie 1864), „Conștiința națională” (1865), „Românul de duminică” (1864) - o anexă-magazin a „Românului”; de asemenea, o revistă umoristică, „Țânțarul” (1859), împreună cu N. T. Orășanu. A colaborat
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
al Senatului României. În anii studenției brașovene este fondator și redactor-șef al revistei „Sigma”, iar în noiembrie 1990 întemeiază, împreună cu un grup de scriitori, Editura Tudor Arghezi. Debutează în „România literară” (1973) la rubrica „Vă propunem un nou poet”, girată de Geo Dumitrescu. În 1974 a obținut Premiul Editurii Eminescu pentru placheta Elegie pentru puterea orașului, în 1981 Premiul Comitetului Central al UTC pentru cartea Mașina de scris și în 1985 Premiul revistei „Luceafărul” pentru volumul Viața în infraroșu. Mai
SANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289462_a_290791]
-
o scriem. Revista este a cititorului: muncitor, profesor, ostaș, student, activist de partid, tânăr de pe șantiere sau țarini.” În mod cu totul surprinzător, primele numere respectă o linie estetică aproape decentă, neangajată strident. Mihu Dragomir, cel care a coordonat și girat rubricile consacrate debuturilor, „Dintre sute de catarge” și „Steaua fără nume”, a păstrat un oarecare echilibru și o justă măsură. În chiar numărul inaugural figurează două poete care s-au impus ulterior: Aurora Conțescu și Constanța Buzea. Alte rubrici care
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
în care se află România a fost preluată și comentată de mai toate ziarele de mare tiraj. Prin intermediul d-lui Ion Iliescu, aflăm din aceleași ziare, că dl Meleșcanu dă dovadă de fățărnicie, uitînd că a făcut parte din guvernul girat în principal de PDSR, guvern despre care, afirmă PDSR-ul, dl Meleșcanu ar fi avut și cuvinte de laudă, pe care le-a uitat. Tot PDSR îi amintește d-lui Meleșcanu că în calitate de ministru de stat a fost direct legat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
de a păstra cea mai însemnată parte a averii nepoților de fii și mai ales celui menit să ducă mai departe numele neamului”. Doamna Marica Brâncoveanu (al cărei frate, marele ban Pană Negoescu, s-a aflat printre cei chemați să gireze înțelegerea pomenită mai sus) a murit în decembrie 1729. Fiicele au îngropat-o în biserica Sfântul Gheorghe Nou. Unele „femei triste” rămâneau în gineceu... Moartea lui Petru Rareș la 2/ 3 septembrie 1546 (Grigore Ureche aflase de la episcopul Macarie că
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Albu, Franz Storch. S.t. mai cuprinde o „cronică săptămânală a culturii” semnată de Aurel Baranga, o „cronică la obiect” scrisă de Marina Nedelciu, o rubrică de „Însemnări” alcătuită de Georgeta Horodincă, poșta redacției, în cadrul rubricii „De la om la om”, girată de Ion Băieșu, „note de drum” oferite de Leonard Gavriliu, Veronica Porumbacu, Dumitru Popescu, Al. Simion, Ioan Adam, Lucia Demetrius, D. I. Suchianu, Ion Segărceanu, Adrian Dohotaru. M. W., I. T.
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
pe care T. le semnează în revista școlară „Vlăstarul”: versuri, proză, cronică de artă plastică și de teatru. Se va afirma cu cronici de întâmpinare și eseuri, unde comentează de preferință cărțile de poezie, în cadrul rubricilor permanente pe care le girează. În subtextul acestor comentarii se prefigurează o lectură consecventă și sistematică, îndeosebi a poeților din „generația Hyperion”, cum li s-a spus după numele colecției de la Editura Cartea Românească, unde le-au fost publicate antologiile de autor. Volumul Cetățile poeziei
TUCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290277_a_291606]
-
ale noii puteri prin tipărirea în colecția „Cartea poporului”, scrierea lui U. a avut o carieră de invidiat în anii ’50 ai secolului trecut: a fost tradusă într-un singur an, 1951, în maghiară și polonă, a cunoscut trei ediții girate de Al. Rosetti la intervale relativ scurte (1948, 1949, 1958) și două dramatizări, pentru scenă și pentru televiziune, ambele cu titlul Medicul de plasă. SCRIERI: Amintiri, Constanța, 1921; Din carnetul unui medic de plasă. Însemnări, pref. Al. Rosetti, București, 1948
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
contracte economice, donații, legate, timbrul literar etc.). În 2001 statutului i-a fost alăturat un regulament pentru acordarea premiilor, sponsorizate, din 1990, de Banca Comercială Română ș.a. Recunoscându-se succesoare a asociației de dinaintea evenimentelor din decembrie, noua Uniune continuă să gireze și să susțină parțial apariția unor periodice literare, fără a exercita asupra lor vreun fel de acțiune de îndrumare sau control. Din 1990 apar (ori au apărut un timp) revistele „Contrapunct”, „Memoria”, „Drama”, „Apostrof”, „Luceafărul copiilor”, „Helikon” ș.a. Din 2000
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
Cazzavillan, ajutată de prim-redactorul Ion Popescu, ziarist format în redacția U. Aspectul grafic al ziarului, precum și conținutul se îmbunătățesc continuu. În 1909 și 1910 director este N. Dumitrescu-Câmpina, iar din august 1915 până în februarie 1916 direcția politică va fi girată de generalul Ion Crăiniceanu. De la 30 martie 1916 cotidianul va avea doi directori, pe avocații Virgil N. Dărăscu și Stelian Popescu, alături de care, asigurând continuitatea orientării politice și culturale, se află prim-redactorul Ion Popescu și secretarul de redacție B.
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
comedii, fragmentar sau în întregime (Caterina a doua și Punctul culminant de Vladimir Tudor, Un asasinat politic de N. Papadapol, Hai să ne mutăm! de D. St. Rădulescu etc.). Pagina „Cartea” se coagulează în jurul cronicii literare, pe care o va gira, din 1932 până în 1944, Pompiliu Constantinescu. Capacitatea analitică, obiectivitatea judecăților critice și nu în ultimul rând continuitatea activității i-au conferit acestuia o autoritate ca puține altele în epocă. El este în fapt pilonul de rezistență al întregului compartiment literar
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
1997 și 2000 este secretar executiv al Asociației Scriitorilor din Iași și membru în conducerea Uniunii Scriitorilor din România. Publică primele versuri pe când era încă elev, dar poetul consideră că debutul său se produce în 1952 la „Iașul nou”, fiind girat de George Mărgărit. Prima plachetă, Fluierul, îi apare în 1959. Mai colaborează la „Cronica”, „Luceafărul”, „România literară”, „Argeș”, „Tribuna” ș.a. I s-au decernat Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1969, 1974, 1979, 1993), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1980). Face
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Liceul „Sf. Gheorghe”, condus de Anghel Demetriescu, și la pensionul de fete al Elenei Miller-Verghi. În 1888 e trimis atașat diplomatic la Roma, unde va rămâne până în 1906, cu o detașare temporară la Atena (1892) și alta la Bruxelles, când girează și postul de la Haga (1892-1894). Se căsătorește în 1890 cu Henriette Allievi, fiica unui bancher și senator italian, i se nasc trei copii, între care Alexandru, viitor diplomat și scriitor. E decorat în 1891 cu Coroana României în grad de
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a „milita” pentru politica partidului în orice sector de activitate, de a implementa „conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și cel autoritar. Cadrele de partid girau „propaganda” de partid, conduceau „învățământul ideologic” sau „de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de „critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau „vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de partid - viitoarea nomenclatură - se formau la școala Superioară de Partid
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se văd uneltele de lucru... Eram obligați să mergem la defilare de 23 august, iar cei ce lipseau erau notați și apoi directorul îi lua la rost”. Mai mulți foști profesori ne relatează despre presiunea ce o exercitau cei ce girau sectorul de propagandă, activiștii, diferiții responsabili pe linie de partid, UTC, pionieri. Gardienii conștiinței vegheau ca gândurile și faptele să nu iasă din tiparul prescris. O profesoară, fostă directoare, spune: „Care era tactica acestor tovarăși? Să te simți vinovat... Întotdeauna
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
organul de presă al partidului, sub directa responsabilitate a Consiliului general. Însărcinat cu redactarea gazetei va fi în această perioadă, așa cum rezultă dintr-un anunț inserat în paginile ei, Anton Bacalbașa. Un an mai târziu, prin august 1894, direcția era girată de I. Nădejde. Rostul gazetei a fost unul politic. Predomină luările de poziție în cele mai însemnate chestiuni sociale și politice, prin articole privind organizarea muncitorilor, activitatea cluburilor muncitorești și apoi a partidului. Rubricile literare nu au ocupat niciodată un
MUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288282_a_289611]
-
Câmpinei”. Redactor-șef este Ion Șovăilă, care asigură și prezentarea grafică, iar în componența redacției se află Cristian Tudor, Andrei Nedelcu, Alexandrina Minculescu și Ion Prahovițeanu. Din august 2001, cu Florin Frățilă editor și cu aceeași echipă redacțională, P.l. este girată de Mirror Interpress SRL Câmpina, cu sprijinul Primăriei, Consiliului Municipal Câmpina și al Asociației Mutuale AMUS France-Roumanie. Din mai-iunie 2002 ca secretar de redacție figurează Serghie Bucur și ca redactori Cristian Tudor și Alexandrina Minculescu. Structurat pe rubrici - „Restituiri”, „Interviu
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
nu se îngrijească de sănătate. Nu au alimentație potrivită (...) altfel se ajută între ei. Dacă totuși cineva organizează ceva pentru obște, cu greu răspund” (preot). În proiectele derulate, implicarea comunității a depins în bună măsură de alegerea coordonatorului proiectului care girează încrederea anterior căpătată în activități colective: „Știți, ei au instinctul ăsta de turmă...” (bărbat, cadru didactic, 35 de ani); „Oamenii știu, pentru că li se spune și sunt încântați, dar nu cred; atunci când văd sau vor vedea...” (cadru didactic). Potrivit declarațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mărinimia” unor șefi de bănci falimentare, grăbiți să-și pună numele în pisania bisericii și să se asigure de un loc de vacanță pentru adâncile lor bătrâneți. Nu vă așteptați ca păstorii acestor „sfinte lăcașuri” să condamne orgia matrapazlâcurilor financiare, girate de puterea politică postcomunistă. „Banul văduvei” a fost furat prin jocurile de „întrajutorare” sau prin falimentul premeditat al unor bănci de către oameni cu protecție politică. Strigătul pentru dreptate nu s-a auzit. Mașinile de teren japoneze, instalațiile electronice hi-fi, televizoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
fotbalului este un poem anonim al exuberanței sau poate mai mult - o școală a vieții în care „nu se știe cine dă și cine primește” (L. Bloy). Darul e imposibil de obiectivat. Nimeni, în sens juridic sau biologic, nu-l girează. Darul absolut - nu un cadou, nici un simplu accident neprevăzut - are aparența unei creații ex nihilo. Darul se naște din abundența propriei necondiționări. Marion definește donația pură a darului absolut în termeni de autodonație (Selbstgegebenheit), întâlnind astfel cu fidelitate principiile fenomenologiei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și În acest an un real interes pentru problemele culturii, acordându-le cu generozitate spațiu tipografic; astfel, aproape zilnic apare rubrica Viața culturală și artistică, susținută Îndeobște de Aurel Cleja și Victor Russu. Săptămânal apare, apoi, cunoscutul Supliment de Duminică girat de Sergiu Fărcășan, unde publică doar numele verificate, de notorietate și perspectivă: Maria Banuș, Ada Gregorian, Lucia Demetrius, Elisabeta Luca, Petru Dumitriu, Dan Deșliu, Aurel Baranga, Traian Șelmaru, (cronica teatrală), Veronica Porumbacu și alți câțiva. Iată, de pildă, ce conținea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]