1,318 matches
-
aceea Românul s-ardică mai tare!” (Ioan Miclău, Poezii Alese. Bârda, Editura „Cuget Românesc”-2005) Rolul dascălului dacoromân, al intelectualului trebuie să fie cel al creștinului cult,al ortodoxului vizionar, care după înălțarea nimbului său către cer lasă pe moșia Gliei străbune acea pâlpâire de lumină ce încă netezește calea învățăturii,a educației precum lumina sfântă a martirilor și sfinților noștri, care podesc Scara înălțării către Cer a Românilor. ( Brusturi, Neamț- 29 ianuarie 2017) Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - DASCĂLI ROMÂNI
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
4 Spital în penitenciarul Iadului-Pitești: „Inscripție pe o carte de limba română” - Tu n-ai umblat în larguri purtată de corăbii. / Nu ți-au slujit în temple gingașele fecioare. / Doinită, ori rostită în zăngănit de săbii, / te-ai zămislit din glie și te-ai umplut de soare, / asemeni florii albe ivite din zăpezi / ce o privesc cum crește în zori de primăvară / și-n gând mi-ești, ce frumoasă vei fi mai spre amiezi / și cât de prea înaltă vei fi
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1415451849.html [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
în toată deplinătatea ei, de a găsi resurse de putere, voință și curaj, spre a transforma destinul în calea deschisă către mai departe, de a reuși și, de ce nu, de a prospera. Subtil, autoarea nutrește speranța că pământul sacrei sale glii va reînflori, va redeveni un picior de plai, pe-o gură de rai, un loc în care cu siguranță Dumnezeu își va face lăcaș etern spre pază și mângâiere. Trecerea este lină, pacea regăsită după o viață de trudă, însă
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 20 IULIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1405874996.html [Corola-blog/BlogPost/349362_a_350691]
-
Canarelor nu se lasă mai prejos, excelând în cu totul alte extreme. În calitate de insule vulcanice, Canarele punctează cu masa lor terestră brută, lavă încremenită în forme și poziții aparent imposibile, care nu țin seama de legitățile fizicii. Compact plămădite din glie chinuită, zugrăvită în culori puternice, cu luciu periculos, peșterile insulei Lanzarote sunt de fapt tuneluri subterane cu lungimi de mulți kilometri, care traversează insula în lung și-n lat, ca un fel de replică a lumii de la suprafață. Acum câteva
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1402332870.html [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
la lumină Din anii-n care-am fost supuși, Nu vorbeam, tăcerea era divină, Că altfel am fi fost distruși! Azi măcar putem să spunem Ce ieri ne lega-n frânghie, Tu frate, hai să rupem Tăcerea pentru-a noastră glie! Strămoșii daci, lăsat-au moștenire Acest frumos pământ românesc, Hai să dăm lumii de știre Că-i al nostru, e strămoșesc! Nu barbari, cum ne ziceau românii, Suntem aici din veac, în veac, Multe milenii... au trecut anii... Deși jefuit
ÎNDEMN de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marilena_dumitrescu_1450688248.html [Corola-blog/BlogPost/377772_a_379101]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MONUMENT ÎN PRIMĂVARĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1509 din 17 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MONUMENT ÎN PRIMĂVARĂ La o margine de glie A-nflorit o păpădie, Singura din deal în vale Și-a pus aur în petale. Rușinoasă și stingheră, Se înalță-n vânt și speră Zi de zi să facă baie Când în raze, când în ploaie. Dintr-o dată, cu plăcere
MONUMENT ÎN PRIMĂVARĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1424153047.html [Corola-blog/BlogPost/382425_a_383754]
-
așa cum s-a confesat colegului meu Miron ȘTEFĂNESCU de la revista''Lumea satului'': Cu ei am făcut tot ceeea ce-i bun aici. Dar am un of: dintre viitori specialiști agronomi ai României și absolvenții liceelor agricole, puțini mai revin la glie. Ca să-i ajut sunt dispus oricând să-i primesc aici, la Agrimat, să învețe meserie'' 7. Agrimat este una dintre societățile de vârf ale agriculturii românești. O întreagă colecție de medalii de aur, diplome și cupe obținute la IndAgra sau
GALATEANUL GAVRILA TUCHILUS,MINISTRU AL AGRICULTURII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Galateanul_gavrila_tuchilus_ministru_al_agriculturii.html [Corola-blog/BlogPost/351095_a_352424]
-
oi merge la nuntă!” Nisia n-a fost măritată niciodată. Ea s-a măritat cu Domnul, spunea când era întrebată. Toata ziua era cu sapa în mână, gârbovă și înceată, părea a se fi făcut una cu sapa și cu glia. Anul acesta s-a uscat totul, cartofii erau mici ca ouăle de vrabie și porumbul nu crescuse mai mult de un cot și s-a uscat de tot. „Ne bate Domnul, Floriță, ne bate de răi ce suntem! Tu ți-
BĂTRÂNA CU BOTUŢA de SLAVOMIR ALMĂJAN în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Slavomir_almajan_batrana_cu_botuta_slavomir_almajan_1345597891.html [Corola-blog/BlogPost/355237_a_356566]
-
nu ma compară cu nimeni - dă-mi voie să fiu eu!»” Sper că i-am împlinit dorința. Dragul meu cititor, acesta este distinsul Om și Poet Victor Burde - Poetul Iubirii Eterne de mama și de țară, de femeie și de glie, de natură și de cer, de aproapele sau și de Sfanțul Dumnezeu. Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editură ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud
VICTOR BURDE – DESPLETIREA CLIPEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_stroia_1400302106.html [Corola-blog/BlogPost/372746_a_374075]
-
cortina nocturnă deschisă pe scena actorilor aștri, aștept răbdătoare ca-n magica urnă din palmă, să-mi cadă luceferi sihaștri. Iar sufletul meu își deznoadă frânghia cu care-l legasem de trupul de lut și zboară spre stele, departe de glia ce-n chingă vicleană, de fier, l-a ținut. Cu lună, luceferi și sori laolaltă dansează, azi, sufletu-mi, arc peste vreme, în valsul celest prin genune tresaltă, se bucură... Cerul va ninge devreme. 13-14 iunie 2012 Referință Bibliografică: Arc
ARC PESTE VREME... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Arc_peste_vreme_curelciuc_bombonica_1346393945.html [Corola-blog/BlogPost/359075_a_360404]
-
lasă”. În aceste sunete când molcome, când țipătoare, când tremurătoare precum frunza plopului bătut de ploaie, grindină și vânti, simțeam în incantația către Cel Atotputernic... cum se împleteau dorințe, idealuri, suferinți și bucurii trăite de cei care au păstrat neștirbită glia strămoșească și nu și-au plecat capul în furtuna vicistitudinilor istoriei noastre milenare. „Timpule, nu-mi fi dușman!/ Ce-i pentru tine un an?!.../ Cui să las pe tăicuța/ Și pe măiculița mea?/ Doamne, dă-mi zile să am/ Să
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
brazilor cărunți Depus pe fruntea milenară Și azi vorbește despre mulți, Care-au slujit această țară! Ș-acum își amintesc destui, Prin datul Domnului rămași, Cum în tranșee n-aveau cui Să-și plângă dorul de urmași. Dorința pentru pacea gliei Și pentru tihna-n cuibul lor, Pentru sădirea bucuriei, Le-a fost marcaj învingător! Am datoria de-a cinsti, Prin versul meu de închinare, Pe cei ce veșnic vor clădi Istoria nemuritoare! Referință Bibliografică: Argintul brazilor cărunți! / Virginia Vini Popescu
ARGINTUL BRAZILOR CĂRUNȚI! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1413555218.html [Corola-blog/BlogPost/383778_a_385107]
-
dulci, ca boabele de struguri, Zânele-și ard, în lumini, miresme de ruguri. Ecoul iubirii, ferit de blestem, Se pierde pe vale precum un recviem. Din Ruga lui Goga, ca un blestem pe rană, S-aprind lumini în inimi, în glia transilvană. La Ciucea steaua lui nestinsă, Rămâne-n veșnicii aprinsă. Când toamna-n trupul meu se frânge, La Ciucea,-n vârful turlei, crucea plânge. FRAGMENT DE ALBUM Te caut printre chiparoși, Ferit de ochii lumii curioși, Scăpat din colivia fără
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
a ei lumină. Vom admira mereu splendoarea Ce'n'nalt Luceafaru'și anină Și vom privi etern spre zarea Unde'a plecat, unde'o să vină. Cetind în dulcea'i poezie Despre "iubiri și doruri multe" Ori despre drag de scumpa glie Și'a vitejiilor virtute; În timp cât luna oglindește Din blânda apelor lucire A florii teiului poveste Ce ni'l aduce'n amintire... Glasu’i de vers; ușor pătrunde Eternitatea din alt ceas Și’oprește în eter secunde De bun
LA ANIVERSARE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/bianca_aura_buta_1452861467.html [Corola-blog/BlogPost/343350_a_344679]
-
30 martie 2014 Toate Articolele Autorului Te port cu mine oriunde în lume ajung. Poveștile de dor ce le trăiesc, in graiul tău când altora le spun, Îmi par mai dulci, mai pline de-nțeles. Prin tine cânt iubirea de glie, de neam. Prin tine limbă străbună, strai strămoșesc purtat cu mandrie, De-a lungul anilor prin care pășesc. Mai dârză din orice-ncercare-ai ieșit, Comoară de preț a neamului nostru vestit, tenace ai fost... Mă simt împlinită când vorba
LIMBA ROMÂNĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Ana_georgescu_1396189825.html [Corola-blog/BlogPost/353725_a_355054]
-
haturi. Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar țara'i frântă și rănită ... Ei s-au stins hrănindu'ți glia Prinos sânge, oseminte Ai uitat și de morminte Cui lăsat'ai România? Ceasul cu cadranul șters buzele însângerate prinse'n sârmele ghimpate și coli albe fără vers Harta dacilor ciuntită Prutul curge'n alt hotar Tisa'i plină de amar
OCHII SĂ-I DESCHIZI, ROMÂNE! de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1450012646.html [Corola-blog/BlogPost/378635_a_379964]
-
Ștefănescu Delavrancea. A nu considera limba unui neam care își dorește să fie liber și să-și păstreze ființa națională, cea mai puternică armă a sa, ar însemna o crimă. Cine ține vie în noi iubirea de neam și de glie, istoria noastră, care este dovada, în fața lumii întregi, a obârșiei poporului nostru, dacă nu limba noastră, româna, această „comoară din adâncuri revărsată” despre care a scris cu patos poetul basarabean Alexei Mateevici. Limba română este icoana în care se oglindește
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
de-i vreme rea. Dragostea de țară să sclipească-n zare Să le crească-n vine, falnică și grea, De la munții antici pân-la-ntinsa mare Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci urmașii țării, odă le-o purta. Să iubească glia, pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1485979052.html [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
Să-ndrăgească totul, tot ce crește-n ea. De le-a cere țara trupul lor în glie Pieptul, scut de gloanțe, brâul de pafta, Să nu curgă lacrimi, fi-va bucurie Căci urmașii țării, odă le-o purta. Să iubească glia, pentru ea să moară De va fi nevoie, cât nu-i prea târziu, Să-și vorbească limba cea păstrată-n țară Să-și păstreze portul, limpede și viu. Să-și dorească viața, liberă și caldă Făurind din brațe viitorul său
PATRIOȚI DIN FAȘĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1485979052.html [Corola-blog/BlogPost/370546_a_371875]
-
Articolele Autorului Anotimpuri trec grăbite, Iarna a sosit plângând, Vântul bate-n valuri marea, Ea, furioasă, spumegând, Își arunc-afar chiriașii, Scoici, meduze, peștișori, Cerul plumbuit suspină, Când l-auzi, te prind fiori! Picurii veniți din slavă, Cad în ropote pe glie, În copacii prinși de gripă, Nu mai este veselie, Câte-o vrabie rătăcită, Țopăie, tușind greoi, Se întreabă: "De ce, iarnă, Ai venit iarăși la noi?" Mai încolo, pescărușul, Urmărind atent vâltoarea, O zbughește-naripatul, Împungând cu ciocul marea, Ca săgeata intră
ÎN CURÂND VENI-VA DOMNUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1480728913.html [Corola-blog/BlogPost/382437_a_383766]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > HORA POSTDECEMBRISTÀ. Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Hai sà luàm màna pàgânà De pe Dacia stràbunà, Sà stârpim marea hoție De pe sfânta noastrà glie! Mafia din țarà piarà Cu cohorta ei murdarà Si la noi curat sà fie Prin purà democrație. Mài române ce vezi bine, Joc își bat càlài de tine Si doar prin strânsà unire Ii vom duce la sârpire! Unde-i
HORA POSTDECEMBRISTÀ. de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Hora_postdecembrist_constantin_enescu_1390301341.html [Corola-blog/BlogPost/361599_a_362928]
-
și-alinare Iar casa mea e însăși poezia, Pe prispa ei veghează veșnicia În doine și lumini strălucitoare. Mă cheamă cu ardoare datoria Când strâng la piept buchetele din soare, Doar versuri cântă fără încetare Sfințind în doruri lacrime și glia. Există, oare, floare mai frumoasă Ori cer curat atât de cristalin Cum este poezia luminoasă Care aduce mărilor senin? Nicicând nu intră noaptea-n a mea casă Căci lampa mea e versul din suspin. Referință Bibliografică: Sonetul luminii / Alexandra Mihalache
SONETUL LUMINII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1442429757.html [Corola-blog/BlogPost/381831_a_383160]
-
Toate Articolele Autorului străbunii mei au fost păgâni n-au cunoscut altă credință decât sudoarea muncii, s-au născut din roua humei ca merii, le-au crescut și aripi ascuțite de vultur, dar niciodată nu s-au putut dezlipi de glia satului au cultivat prin ogoare dărnicia, iar în fața colibei creșteau straturile dese de fericire în fiecare an, babele din neamul nostru păgân împleteau cu mâinile uscate de ani cununi zdravene de cepe; le atârnau la colțul grinzii de la târnaț ca
POEM PĂGÂN de MARIAN HOTCA în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_hotca_1412872488.html [Corola-blog/BlogPost/360206_a_361535]
-
lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.” (Ioan 3:16) Nu știu ce îmi rezervă mâine, De-o fi să plec sau mai rămân, Nu știu cât mai rămân pe glie, De-o să mai stau, sau mai amân, Plecarea mea în veșnicie. Dar ce spun eu, ce amânare, Ca să decid, cine sunt eu? Sfârsitul meu doar Domnul știe Și timpu-l știe Dumnezeu, Când voi pleca pentru vecie. De-aceea stau în
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1477949913.html [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]
-
toate le-a creat, Mai e puțin și Domnul vine, Ești credincios, dar ești salvat? Te-ntreb prietene pe tine. Nu știi ce îți rezervă mâine, De-o fi să pleci sau să rămâi, Nu știi cât mai rămâi pe glie, Te rog primește-L mai întâi, Pe Cel ce este Apa Vie! Nimeni nu știe mersul vremii, Dar pot să-ți spun încredințat, Că orice-n viață s-ar ivi, Isus e barca de salvare Și drumul tău spre veșnicii
NU ȘTIU CE ÎMI REZERVĂ MÂINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1477949913.html [Corola-blog/BlogPost/370703_a_372032]