590 matches
-
mare, cu rezerve enegetice uriașe; și ce este mai important în lumea de azi decât sursele de energie? În prezent are loc o revenire destul de rapidă a Rusiei la statutul de mare putere economică și militară. În plus, în lumea globalizată în care trăim, Rusia se află, de fapt, în coasta noastră, iar influența ei crește în tot Estul european. De la aceste realități trebuie să plece România în construirea unor noi relații cu Rusia. Să lăsăm la o parte resentimentele mai
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
de zile deputat în această Adunare, dar am înțeles, încă de la început, că ea nu are mare influență, ci este mai mult un club de discuții. Decizile importante se iau în cancelariile marilor puteri. În orice caz, într-o lume globalizată în care apar pericole noi, necunoscute în istorie ca terorismul, de exemplu și în care ONU, OSCE, Consiliul Europei și atâtea alte organizații nu mai au mare lucru de spus, cele mai puternice organizații au rămas NATO și UE. Este
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
legate de credințele religioase, de regulile morale vehiculate de familie, de școală și de diferitele grupări ("clasă socială", partid etc.) au slăbit, în timp ce se transformau și instituțiile care le dăduseră naștere. Regresul practicii religioase în toate țările Occidentului, criza ideologiilor globalizate, distrugerea familiei tradiționale, au avut în același timp drept cauză și efect privilegierea individului în raport cu formele colective ale vieții sociale și transformarea libertății în valoare absolută. Afirmarea dreptului la fericire și la realizarea personală s-a manifestat pe planul moravurilor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
străzi, Ed. Limes, 2008). (14 iunie 2010, București) Ana Blandiana Acum, pe măsură ce Memorialul devine o opera de calibru internațional, el a ajuns un punct de referință și pentru clasa politică din România..." La întrebarea tot mai actuală într-o lume globalizată și amenințată să-și piardă reperele "Poate fi învățat memoria?", răspunsul este DA... Sunt mai bine de 20 de ani de când regret că... nu mai scriu proză. Nu-mi doresc nimic mai mult și nimic nu sper cu mai multă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
drum spre trecut, ci unul spre prezent și spre viitor, pe care nu le putem înțelege și construi decât în măsura în care înțelegem ce și de ce am trăit ceea ce am trăit reconstruind memoria colectivă. La întrebarea tot mai actuală într-o lume globalizată și amenințată să-și piardă reperele "Poate fi învățată memoria?", răspunsul este DA, nu numai ca o formă de optimism, ci și ca singură formă posibilă să ne salvăm din trecut. Cea mai mare frustrare a tinerilor este precaritatea sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ca ființă post-hipnotică. Dintr-o astfel de lume, de fapt, nimeni nu se poate trezi numai o dată, ci la infinit, printr-o acceptare a trezirilor multiple, extrapolate la infinitatea tuturor proiecțiilor posibile. Și toate astea se petrec aievea, în lumea globalizată și prin acceptarea tuturor nivelurilor de realitate simultane, în condițiile în care nici vorbă nu poate fi de clivaj al personalității, ci de asumarea unor noi forme de psihism și de normopsihism creator. A.B.De unde vine poezia și unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dar reciclați în alte deșeuri. Deci, director fiind, am căutat niște "sponsori", atunci învățam ce sens avea cuvântul. Cu ajutorul lor, am editat câțiva ani reviste de poezie zen, susținând acel fenomen în varianta românească. Astăzi poezia zen este un fenomen globalizat și autorii români, alții decât eu, se dovedesc foarte activi. În ceea ce mă privește, am renunțat, pentru că îmi făcusem datoria și "perseverare diabolicum", însemna să mă repet, să adaug nuanțe la un univers liric pe care deja îl realizasem. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și confortul din adăpost se reduce. Cu regret constat că sunt multe astfel de construcții, pline de viață altădată, în care n-am mai intrat de ani buni, sau numai în treacăt. Din cauza vârstei, din cauza reticenței mele față de isteria comunicării globalizate? Sunt bune ele și așa pustii, numai de nu s-ar nărui... Dacă ar fi să transformi viața ta într-o poveste scurtă, cam cum ar suna aceasta? Un epitaf, așa, ca-n cimitirul din Săpânța? Mi-ar plăcea să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
miză falsă: sinceritatea. Nici în "poezia utilitară", pentru că poezia nu trebuie să concureze publicitatea. Poezia, marea poezie din toate timpurile, a fost (și va rămîne) artă a cuvântului. Cică peste vreo sută de ani se va trăi într-o Europă globalizată, s-ar putea ca întreg continentul să se numească Statele Unite ale Europei (SUE). Limba de circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
întâmpla cu poezia în această nouă lume. În fond, într-o societate de consum, poate că arta ar trebui să renunțe la orgoliul de a dura în timp... Cică peste vreo sută de ani se va trăi într-o Europă globalizată, s-ar putea ca întreg continentul să se numească Statele Unite ale Europei (SUE). Limba de circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
n-aș fi dorit să se spună că sunt genial, de exemplu, sau că habar n-am ce se întâmplă cu poezia. Ca să răspund la această întrebare ce vizează naivitatea. Care e locul scriitorului român în societate? Într-o Europă "globalizată" crezi că scriitorul român va pierde sau va câștiga? Locul lui într-o societate ca a noastră este cel pe care și-l face ca ins social nu ca scriitor. Ca scriitor rămâne din ce în ce mai departe de ceea ce se înțelege cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scriitorul român, literatura română nu prea contează. Nu este vina scriitorului, ci vina celor ce ar trebui să creadă că numai prin cultură putem ajunge la o uniformizare a spațiului unui areal cultural cum ar fi cel al unei Europe globalizate. Iluziile pe care ni le facem vor fi multă vreme încorsetate în mintea noastră, acolo unde putem fi cei mai buni, cei mai mari, cei mai nedreptățiți, dar asta nu mai contează. După comunism ar fi fost normală o reevaluare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
îmbogățit pe spinarea ei lată de poezie! Că n-am reușit să mă îmbogățesc, fie că am fost chirurg pe oameni, fie că am fost chirurg pe suflete...! Cică peste vreo sută de ani se va trăi într-o Europă globalizată, s-ar putea ca întreg continentul să se numească Statele Unite ale Europei (SUE). Limba de circulație va fi, să zicem, engleza. Ce crezi că se va întâmpla cu actual-tânăra literatură română? Va mai rezista în concertul literaturilor (minore) care vor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-mi inspiră nicio încredere silințele, nu o dată de prost gust, ale unor condeieri români de-a se proțăpi neapărat în fața "lumii bune" europene, inclusiv prin edițiile bi, tri sau plurilingve, devenite o veritabilă obsesie pentru barzii noștri obscuri. În fața viitorului globalizat, cât mai contează literaturile naționale? Cine pierde, cine câștigă prin globalizare? E literatura română capabilă să facă față acestui "șoc al viitorului" care înseamnă globalizare sau, măcar, europenizare? "Globalizare", "integrare europeană"? Să nu ne pripim utilizând asemenea termeni într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
română, ca fiind "eminamente poetică", adică neserioasă, spunând că o literatură fără proză consistentă este profund... minoră. Ideea și poziționarea le-am regăsit, mai apoi și la Noica. Cât de grea este viața literaturilor minore, eminamente poetice, într-o lume globalizată? N-ar trebui să luăm ad literam ceea ce disprețuia Cioran, și încă într-un eseu. Cioran însuși, în fibra lui intimă, este un poet, unul posteminescian. Expresivitatea scrisului său nu e filosofică ci literară. Ar trebui, dimpotrivă, să ne asumăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
culturale românești contemporane? Le pasă? Cum să le pese europenilor dacă nu le pasă românilor? Nu mă refer la scriitorime sau la oamenii de rând, ci la cei care ar trebui sa fie răspunzători de această mizerie. Într-o lume globalizată literaturile minore vor deveni și mai minuscule iar cele majore vor avea mult de suferit Cum se vede din pridvorul casei tale minunate din Boppard, de pe Valea Rinului, poziționarea literaturii române în Europa? Din păcate se întinde un voal de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
română, ca fiind "eminamente poetică", adică neserioasă, spunând că o literatură fără proză consistentă este profund... minoră. Ideea și poziționarea le-am regăsit, mai apoi și la Noica. Cât de grea este viața literaturilor minore, eminamente poetice, într-o lume globalizată? Pentru a scrie proză trebuie să ai un alt talent decât pentru poezie. Am scris și eu două romane, dar ajuns la concluzia că n-am talent la proză, le-am pus în cartoane și le-am lăsat până se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
au găsit calea cea mai ușoară de a se apăra... atacând! Mai trist însă că au atacat o literatură care nu se putea apăra. Ia să fi încercat ei să atace într-un fel asemănător literatura franceză? Într-o lume globalizată literaturile minore vor deveni și mai minuscule iar cele majore vor avea mult de suferit. Nu vor dispărea, cu siguranța nu, dar se vor transforma într-un fel de "regionalisme globale". Nu trebuie să uităm că și mediile de difuzare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mine adevărul, după o lectură serioasă. Nu înseamnă că n-am avut parte și de un astfel de tratament. Dar aceștia nu sunt invitați să răspundă la anchetele revistei 22. Care e locul scriitorului român în societate? Într-o Europă "globalizată" crezi că scriitorul român va pierde sau va câștiga? Cred că îl cunoști din propria experiență. Este unul de paria, de marginal, un straniero. El e bun în manuale, în posteritate, pe noptieră sau în raftul de bibliotecă, nu viu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ființei naționale, odată cu care piere și scopul guvernării lor. Dar e greu de realizat, pentru indivizi cu o cultură aproximativă, că toate structurile statale ar trebui să apere și să sprijine singurul bun veritabil românesc, cultura română. Într-o Europă globalizată, scriitorul român s-ar putea să aibă mai mari șanse, prin impunerea și implicit respectarea regulilor existente în UE privind creația literară, în rest vom fi atât cât va exista voință personală de a fi, iar politica statului își va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
preistorie dar extrem de sărac în istorie scrisă, și avem mult de lucru la temeliile lui spirituale. Abia aștept să descalec din capitala sufocantă a acestui popor rătăcit, undeva departe de tot, cât mai departe de București, în ținuturile sălbatic de globalizate ale nordului, și să reîntemeiez Țara Maramureșului. Măcar în propria mea literatură viitoare. (Revista "Conta", nr. 6, 2011) În loc de postfață Cititorul de poezie de azi e ca spionul Mossadului: îl simți, dar nu-l vezi... Adrian Alui Gheorghe în dialog
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
externe, se mai desfășoară încă de România "stil Badea Cârțan". Deși atunci când se vorbește despre relațiile României cu America Latină se menționează în orice discurs sau tratat care se respectă " Unitatea genetică, istorică și culturală", aceste "amănunte" sunt considerate în politica globalizată sentimentalisme fără importanță. Ca atare, îngrămădeală culturală excesivă "pe relația vest", unde localnicii sunt asaltați de oferte "exotice" din toată lumea și nu mai percep din motive de suprasaturație nimic și seceta prelungită în restul lumii (citeam recent o dispută în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
talaj din belșug, câțiva dresori mânuind bici cu șfichiul lung și intelectuali români abia scăpați din cuști și care învață să fie liberi... Cotidianul, 16-17 februarie 2002 Globalizarea literaturii după descoperirea dinamitei Într-o conferință pe tema „Poate fi literatura globalizată?”, Gheorghe Schwartz susține teza conform căreia nu limba frânează procesul globalizării, ci eterogenitatea mentalităților și a moravurilor. Cu alte cuvinte, nu contează dacă scrii în americană sau în graiul maramureșean, important e să poți vedea lumea (Weltanschauung!) ca și un
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mențin veșnic treji. După Zidane vine Bănel, iar după Lippi, Olăroiu. După Poll urmează Augustus, însă aici nu e mare deosebire. Iar la comparația Blatter-Mircea Sandu asemănarea e chiar enervantă. Mitică nu, el e din alt aluat, n-are nimic globalizat sau globalizant în alcătuire, dovadă că, dacă harta FIFA cuprinde aproape 200 de forme statale, nu se știe dacă pe ea regăsește și Bălceștiul. Vom trece brusc de la berlinezul Olympiastadion la aridele arene malteze pe care vor evolua Rapid și
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
prostie. Numai slabii de înger vorbesc despre sfîrșitul lumii, dar cum să nu devii prăpăstios și apocaliptic atunci cînd afli cît bănet se va înghesui în conturile lui Beckham cu condiția ca acesta să-și etaleze chelia?! Trăim în mileniul globalizat al publicității și nu ne permitem să ratăm vreo moleculă de oxigen inspirată de plămînii vedetelor. Se plătesc gras cheliile starurilor, tegumentele depigmentate ale megastarurilor, fesele divelor, sînii cîntărețelor și mizeriile dintre deștele idolilor. Prostimea cască gura - auzi, dom’le
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]