729 matches
-
este amintită, ci, în această identitate, o expresie rară, o "virtute"). 31 decembrie 1978 Imensă tristețe, dar efectul ei asupra-mi (deoarece tristețea nu e în sine: ca urmare a efectelor deturnate) constituie un fel de depozit, de rugină, de glod depus pe inima mea: o amărăciune a inimii (iritabilitate, agasare, gelozie, lipsă de dragoste). - O! ce contradicție: devin, odată cu pierderea mamei, contrariul a ceea ce era ea. Vreau să trăiesc conform valorii ei și nu reușesc decât contrariul. 11 ianuarie 1979
Roland Barthes - Jurnal de doliu by Em. GALAICU-PĂUN () [Corola-journal/Journalistic/7304_a_8629]
-
ajuns la spital pentru că a fost refuzată în mai multe unități medicale pe motiv că vârstă este înaintată. La 80 de ani este extrem de riscantă o astfel de operație. Evoluția pacientei este una nesperat de bună", a declarat chirurgul Mihai Glod, managerul Spitalului CF Iași, informează Bună Ziua Iași.
Chinuri groaznice pentru o româncă. De ce medicii au refuzat să o trateze by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37637_a_38962]
-
usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-a dreptul. Dă pin arături, peste brazde. - Trăsura s-a putea strica. - Ce-ți pasă? - Fie; ține-te bine. - Surugiu, oprește, stăi! (...) Valea-i răpide, trebuie să punem piedica. - Nu
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
Al nostru e pămîntul acesta fără viitor./ Al nostru e coșmarul acesta lipsit de cel ce-l visează./ Ai noștri sînt monștrii născuți de o minte străină./ A noastră e și fetița oligofrenă.// Da, noi sîntem mulțimea de paie și glod/ poporul de iarbă, urzică și ștevie/ noi creștem ca mușchiul la umbra joasă a zidurilor/ ne înmulțim în tăcere ca buruienile, ca păpădia/ pe noi nimeni nu ne poate distruge/ ne poate doar călca în picioare/ ne poate doar da
Poeta față cu epoca by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10762_a_12087]
-
proiectantul convertit în mare antreprenor și alții, din aceeași familie generoasă de nulități, te sfidează acum de la geamul-termopan al vilei (neapărat "stil Texas"!) și de la volanul mașinii superbe pe trece sfârâind leneș pe lângă prostimea ce-și târăște pantofii scâlciați prin glodul nemăturat cu lunile. Această imagine, parcă decupată din vechile manuale compuse în numele "luptei de clasă", a devenit, din păcate, emblema unei Românii groggy. Peste tot în lume se fac averi spectaculoase. Cazul baby-milionarilor americani din Sillicon Valley e exemplul cel
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
depana, curînd/ Ghemul de sînge ne va țese/ Cu patimă celui preadulce./ Vom fi covor adînc plîngînd/ Sub copita curvei crăiese./ Va ieși Scaraoțchi să-nfulece/ Din miezul soarelui, flămînd./ Vînt păgînesc cu grindini dese/ Mulți împărați are să culce/ În glod de beznă și putoare./ Ci mai apoi, ca bine să se-nsoare/ Largul pustiu cu pustia din gînd,/ S-o năpusti pe scîrnavul orînd/ Un nou, un groaznic soare"), alteori materia însăși iese în prim-plan, înțepenita ori zbuciumata, sfîrîitoare
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
pe care nu le suportă hârtia, îi smulge fetiței pâinea de sub braț și cu un gest brutal o îmbrâncește spre poartă. Biata de ea, cade în genunchi și începe să plângă sfâșietor. Roua lacrimilor se amestecă într-o clipită cu glodul drumului. Contrariată, strig spre monstru câteva cuvinte de reproș, dar mă aleg la rându-mi cu o cascadă de vorbe grele și renunț.. Mogâldeața stă prăbușită în drum, sub răpăiala rece, care îi îmbrățișează firavul trup, ca într-un gest
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
dovedit că nu numai iarna rusească este aliatul cel mai puternic al rușilor. Moleșiți de căldură, stropiți din abundență de ploi lungi și dese, loviți de vânturi puternice, soldații francezi s-au văzut puși în situația de a mărșălui prin gloduri grele. Mai mult decât atât: între primele trupe și detașamentele însărcinate cu aprovizionarea s-au produs rupturi de distanțe de zeci de kilometri. Hrăniți necorespunzător, caii s-au îmbolnăvit și au murit cu zecile de mii. Armata de 600.000
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
zilele și nopțile nu mai păreau așa de lungi... Totul intrase pe făgașul firesc... Trecuse vara și vremea se schimba din zi în zi, iar drumurile deveneau tot mai grele. Într una din zile, pe când ciubotele li se înfundau în glodul până la gleznă, pe neașteptate s-a auzit glasul lui Pâcu: Dumitre, mă paște un gând. Și ce dacă te paște? Nu-l poți alunga? Cotonogește-l și ai să vezi că nu te mai paște, cum spui tu. Nu-l
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
trup cu lapte de oaie. La miezul nopții, pe lună plină, duse fantoșa lui Zlota la cimitir și se împreună cu ea pe un mormânt proaspăt de trei zile, bolborosind într una vraja: "... Eu scutur parul/ Parul scutură gardul/ Gardul scutură glodul/ Glodul scutură lacul/ Lacul scutură dracul/ Tu Velzevule ce ești, ieși de unde locuiești/ Și strigă-ți toți dracii tăi, mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
cu lapte de oaie. La miezul nopții, pe lună plină, duse fantoșa lui Zlota la cimitir și se împreună cu ea pe un mormânt proaspăt de trei zile, bolborosind într una vraja: "... Eu scutur parul/ Parul scutură gardul/ Gardul scutură glodul/ Glodul scutură lacul/ Lacul scutură dracul/ Tu Velzevule ce ești, ieși de unde locuiești/ Și strigă-ți toți dracii tăi, mari și mititei/ Și-i trimite, cum mai iute/ Prin toate ținuturile și prin toate casele;/ Prin dumbrăvi și prin cărări,/ Prin
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ochii, dar le era frică să nu fie luați, pe întuneric, drept Zlota și împușcați. Își frigeau degetele, ascunzând în pumn țigările, să nu se dea de gol și să le ferească de ploaia mocănească, rece și țârâită, care înnămolea glodul cimitirului. Ca să-și înmoaie supliciul, își înfundau lut în urechi, gârbovindu-se pe după cruci sau pe după copaci cu fructe otrăvite de seva pământului îngrășat al țintirimului. Dați-i fiori pe la subsuori/ Și șoareci prin cioareci/ Și furnici prin opinci/ Cum
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
Toți păreau puțin dezorientați. Mihai și Alina priveau triști după taxi, iar unchiul și părinții, spre casa părintească. De câțiva ani buni mă tot jur să nu mai vin aici. De când a murit tata. M-am săturat să tot bat glodurile. Am dus-o pe mama la două cămine, să și aleagă... Să fie îngrijită, să nu mai muncească, da' ea, nimic! Iar tâmpiții de-aici nu mai dezafectează satul o dată! Moldoveni puturoși și tâmpiți! Fii calm, Gheorghe, că și tu
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
să le mai curățe. Nu era vreme. Apa se scurgea lin mângâind duios frunzele care își făceau loc spre pământ. Aveau să putrezească, cine să le plângă pe ele, însă. Se lăsau călcate în picioare și purtate aiurea, amestecate cu glodul de pe uliți, duse prin ogrăzi și ogoare. Cui să-i pese de ele? Din înaltul copacului privi roată împrejur și lăsă să se scurgă picătura. Privi ogoarele negre și brăzdate, apoi gardul de nuiele, de unde nu ieșise vreodată, și poarta
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
apăru dădu de dușcă o juma de vin de Valdemoro și Începu să-i explice lui Dómine Pérez proprietățile laxative ale cojii de nucă neagră de Hindustan. Așa stăteau lucrurile când apăru don Francisco de Quevedo, curățându-și de pe Încălțări glodul adus din băltoacele de pe stradă. Noroiul, slujitorul meu, mă-nvață... bombănea prost dispus. Se opri lângă mine potrivindu-și ochelarii, aruncă o iute privire peste versurile copiate și Își arcui sprâcenele mulțumit, văzând că nu erau nici de Alarcón, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
să termine, îi povesti el. N-avea fântână în curte, și-și construise o pompă. A văzut și el, Miluță, de unde aducea apă nevastă-sa. Nu-i departe, dar vrea femeia să aibă fântână în curte, să nu mai rupă glodurile când plouă. A meșterit o pompă în atelierul de la depou și-a pus-o în vagonul de intervenție, îi povesti. De-aici a-nceput. Acolo țineau toți câte ceva, doar știe bine Miluță, că și el... Azi-dimineață s-a dus să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
întreagă, tot ce există, ca o mare întunecime, cu zone mai dense, mai gloduroase, unde erau obiectele. O mocirlă fără limite, cu cocoloașe ce se dizolvau și ele pe-ncetul. Nicăieri nici o lumină, nici o nuanță, nici un zgomot, doar întuneric cu gloduri mai mari sau mai mici, aruncate claie peste grămadă ca mobilele vechi într-o debara complet îmbeznată. De aici, poate, și tulburarea mea-n fața orbilor. Când eram mic, îmi imaginam că ei toți trăiesc în mlaștina aceea, ca niște
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
perioadă efectuează și publică în diferite reviste studii importante de Geografie umană, geomorfologie ori hidrologie în care a abordat: originea și evoluția orașului Huși (1934), localizarea geografică a așezărilor omenești de pe 10 Mureș (1935), alunecările de teren și scurgerile de gloduri de pe valea Bârladului și a Crasnei (1936), modul de grupare a așezărilor omenești din stepa deluroasă a Fălciului (1938), originea și evoluția teritorială și demografică a orașului Bălți (1938), migrația sezonală a bulgarilor grădinari din Huși (1939), cazuri de meandre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
acestea, cele mai importante sunt : Orașul Huși - așezare, origine și evoluție, articol publicat în revista ‚,Credința’’ din Huși, în 1934, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de când acest oraș era reședință de județ; Alunecări de strate și scurgeri de gloduri pe valea Bârladului și a Crasnei, în „Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V, București, 1936; Localizarea geografică a așezărilor omenești de pe Mureș între confluența cu Arieșul și orașul Deva, în „ Bulet. Soc. Române de Geografie”, tomul L V
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
oi țigăi și sârbe (cu lână roșcată) din regiunea stepică a ținutului Fălciu. Sărăcia de apă i-a obligat să renunțe la creșterea cârdurilor de gâște și a porcilor de rasă. Aceiași sărăcie de apă și abundență de colb ori glod (după anotimpă, i-a făcut pe mulți dintre coloniștii bucovineni de aici să și schimbe portul lor național prin portul hainelor și cămășilor obișnuite regiunilor noastre de deal și câmpie. În sfârșit, stabilirea coloniei la marginea nordică a satului Rădiu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Cerul se mai coborâse și trăsnetele se țineau de mână, înaintam încet resemnați și ochind calea după fiecare fulger. Era tot o apă și vântul îmi răcea toate mădularele. După fiecare trăsnet, după fiecare poticneală prin gropile cu apă și glod, unul din flăcăi suduia pe Dumnezeu, el spunea că-i glumă și-l chema Nică. Era târziu, pe aproape de miezul nopții, când am ajuns la bariera târgului. M-am dus tot înainte în celălalt capăt al orașului, la mătușa Irina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
telefonice Fălticeni-Pleșești-Valea GloduluiLiteni. În 19 februarie același an, au început lucrările respective, iar în primele zile ale lunii următoare, Direcția Generală, a solicitat și a primit consimțământul prefecturii pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Pleșești, Valea Glodului și Liteni. De asemenea, Direcția Generală a mai solicitat la 11 martie 1900 și a primit consimțământul prefecturii, pentru darea în exploatare a posturilor telefonice instalate în comunele Vașcani și Ruginoasa Pentru a se completa întreaga rețea telefonică, din cadrul județului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
post intermediar) - Bogdănești (intermediar)Boroaia (final); Fălticeni-Baia (intermediar)Sasca ăfinal); Fălticeni - Rădășeni (intermediar)Brădățel (final); Fălticeni - Șoldănești ăintermediar) - Preutești (final); FălticeniCiumulești (dublarea firului); CiumuleștiUidești (intermediar) - Dolhești (intermediar) - Liteni (post central cu trei numere); Valea Glodului0Siliștea (final); transformarea postului de la Valea Glodului, în post central cu trei numere; instalarea unei centrale cu cinci numere la subprefectura Ciumulești și legarea acesteia cu primăria Ciumulești (final) . Posturile telefonice instalate în comunele Rădășeni, Brădățel, Baia, Sasca, Fântâna Mare, Bogdănești, Boroaia, Ciumulești, Uidești, Dolhești, Preutești, Siliștea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plasa Moldova de Jos; Broșteni, Borca, Fărcașa, Dorna, Mădeiu, Neagra Șarului și satul Panaci, din plasa Muntele; Pașcani, din plasa Siretul de Jos; Ruginoasa și Vașcani, din plasa Siretul de Sus și în comunele Dolhești, Liteni, Pleșești, Siliștea și Valea Glodului, din plasa Șomuzul. Din 38 de comune rurale, câte avea județul la acea dată, lista prezintă numai 25 telefonizate, dacă includem și comuna Șarul Dornei, care avea instalat un post telefonic în satul Panaci, dar au fost omise comunele Preutești
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
tehnic, privind capacitatea și felul centralelor folosite, felul posturilor telefonice(finale sau intermediare), numărul liniilor, schimbătoarele folosite etc - la Of. Fălticeni, centrală generală; în localitățile Broșteni, Mălini, Borca și la subprefectura Ciumulești, centrale telefonice cu cinci numere, iar la Valea Glodului, centrală telefonică, cu trei numere; la Pleșești, Bogdănești, Ruginoasa și subprefectura Pașcani, posturi telefonice intermediare, iar la Liteni, post intermediar cu Botoșani, prin comuna Fântânele; în localitățile Dolhești, Ciumulești, Baia, Rădășeni, Mădeiu și Dorna, posturi telefonice intermediare cu două linii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]