571 matches
-
Millers Crossing ar putea fi considerat o addenda perfectă la canonul filmului noir, dacă n-ar veni la cel puțin 30 de ani după ce noir-ul a încetat să mai fie o expresie a condiției contemporane. Așa, e doar o glosă și un exercițiu de decorațiune retro. Probabil că îi nedreptățesc pe Coeni insistînd pe academismul lor. Pastișele lor sînt în primul rînd niște jocuri mai deștepte și mai culte decît 95 la sută din ceea ce se mai face în cinemaul
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
articolul 2 alungit și ușor măciucat spre vârf, articolul 3 este conic, ceva mai scurt decât articolul 2, iar articolul terminal aproximativ la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreună, cu vârful ușor retezat. Mentumul scurt, transvers, cu marginea anterioară coriacee. Glosele lățite, bilobate. Palpii labiali scurtați, cu primele 2 articole conice, articolul terminal fiind oval-ascuțit. Pronotul lățit, ușor îngustat anterior, marginea lui posterioară acoperă baza elitrelor. Atât marginea anterioară cât și cele laterale ale pronotului sunt rotunjite. Baza pronotului adesea cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lipsită de peri sau dinți ascuțiți. Baza mandibulelor este mai lățită decât la Cholevinae. Al 3-lea articol al palpilor maxilari mai lung decât articolul 2, articolul terminal fiind mic și ascuțit. Mentumul îngust, trapeziform. Palpii labiali scurți, acoperind parțial glosele, cu al 2-lea articol scurt, iar articolul terminal este alungit, având jumătate din lungimea articolului 2. Pronotul la fel de lat sau puțin mai lat decât elitrele. Marginile laterale ale pronotului sunt îngustate anterior și prezintă o bordură fină, ce se
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
decât articolul 2, articolul 3 este voluminos, oviform, articolul terminal fiind subțire, el se prezintă sub forma unui vârf ascuțit. Mentumul de regulă dreptunghiular, puțin mai lung decât lat, la nivelul unghiurilor anterioare sunt prezenți 1 sau 2 peri alungiți. Glosele cu vârful bifurcat, fiind acoperite în cea mai mare parte de palpii labiali, aceștia din urmă sunt alcătuiți din 3 articole și au dimensiuni extrem de reduse. Pronotul la fel de lat sau puțin mai îngust decât elitrele (rareori mai lat comparativ cu
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
un adolescent de bonne famille, Paris, 1980 (în colaborare cu autorul). Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Strada lui Petrică”, LCF, 1966, 43; Gheorghe Grigurcu, „Nu se poate preciza”, F, 1967, 8; Laurențiu Ulici, „Nu se poate preciza”, CNT, 1968, 1; Sorianu, Glose, 151-153; Mincu, Critice, I, 197-198; Damian, Intrarea, 138-140; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2. Scris * În versuri: balada, poemul, epopeea, legenda, fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul, eseul, amintirea, memoriile, jurnalul etc. III. Genul dramatic 1
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de jenă pentru cît de crispat puteam să fiu: fraze bățoase, reci, „apodictice”. N-aveam pic de ulei în stil. Eram „nervos”, fără motiv, și expeditiv. încercam să par eu, dar nu reușeam să fiu eu, adică un autor de „glose” și „portrete” literare. Eram subminat de următorul contrast: pe de o parte voiam să fiu epic, fluent, pe de alta - extrem de laconic; să vorbesc în definiții și caracterizări succinte. Mă aflam în al treilea an de cronicar și nu mă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prin excelență de sorginte tupeist-livrescă, însoțită de explicația : “Am considerat necesară apariția acestei cărți pentru că trebuie să existe un document care să consemneze această zi, (14 decenbrie 1989) ca pe ÎNCEPUTUL REVOLUȚIEI ROMÂNE...” Din capul locului, enunțul trezește pasiuni pentru glosă și polemici. Estimez discuția asupra grupului de texte, ca fiind de stringentă actualitate, deși ceva timp de la “aventura inbroglio” a trecut, aceasta pentru semnalarea antinomiei dintre discurs și faptă, (limba de lemn) și pentru sublinierea proprietății juridic-etice a termenilor. Prin
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
niște actori rafinați, desăvârșiți. Pentru a organiza această percepție, F., care nu știe să povestească, pune în scenă. Nu doar un element sau altul este dramaturgic în Ciocoii vechi și noi, ci chiar trunchiul operei, pe el aglomerându-se nenumărate glose alogene, izvorâte din dorința de epuizare a studiului moral și istoric. Căci autorul înscenează, documentează și face comentarii diverse, având mereu sub control, ca dintr-un fel de avanscenă, mișcarea actorilor și reacția cititorului. Astfel, epoca fanariotă se dezvăluie a
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
Literatură (1970). Debutează editorial cu volumul de eseuri și studii Fascinația exegezei (1998) din al cărui sumar sunt de menționat: Al. Philippide - toposuri expresioniste, Antinomii barochiste, Ipostaze ale absolutului, Cultul originarului, Clasicismul permanent (toate despre poezia lui Al. A. Philippide), Glose la tipologia romanului românesc din secolul al XIX-lea, Personajul romanului romantic românesc, Tudor Vianu, critic al actualității literare, „Străinul” din noi sau Cezar Petrescu și mutațiile prozei românești interbelice. D. e cunoscut mai ales ca îngrijitor al volumului I
DASCAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286692_a_288021]
-
Iorgu Iordan, Limba lui Creangă, în Contribuții la istoria limbii române literare în secolul al XIX-lea, I, București, 1956, 137-170; Bianca Bratu, Învățătorul Ion Creangă, București, 1958; Gh. Bulgăr, Un dicționar al limbii lui Creangă, LR, VIII, 1959; Lăzăreanu, Glose, 147-167; Tudor Arghezi, Creangă, TR, 1962, 11; Dima, Studii, 253-293; G. Călinescu, Caragiale și Creangă, RITL, 1962, 3-4; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Ion Creangă, București, 1963; Ion Creangă. Documente, îngr. și introd. Gh. Ungureanu, București, 1964; Const. Ciopraga, Expresivitatea lui Creangă, VR
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
câteva traduceri din Rimbaud, Marcel Olinescu și Tiberiu Vuia semnează proza scurtă, iar Ovidiu Constant publică un fragment de român. Miron Constantinescu apare în postura de cronicar literar, analizând cărți de Camil Baltzar, Mihail Ilovici, Ury Benador, Horia Stamatu. Rubrică „Glose” recoltează informații din lumea literară și artistică. M.Pp.
DUH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286894_a_288223]
-
Grigurcu, Existența, 136-142; Regman, De la imperfect, 199-211; Cistelecan, Poezie, 183-190; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 439-447; Șerban Foarță, Plaudite, cires!, „22”, 1990, 34; Viorel Mureșan, E claus aici..., F, 1990, 8; Nicolae Manolescu, Onirismul bine temperat, RL, 1991, 36; Viorel Mureșan, Lentila „Rimbaud”. Glose la un poem de Leonid Dimov, APF, 1991, 10-11; Ruxandra Călin, Leonid Dimov, „Carte de vise”, JL, 1992, 9-12; Fevronia Novac, Dimov postmodernul, RL, 1993, 17; [Leonid Dimov], CC, 1992, 3-4 (număr special); Simion, Mercuțio, 213-215; Iulian Boldea, Leonid Dimov
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
odată tensiunea actului expirată, Începem să-i descoperim defectele. Dansatoarea pe care am avut șansa s-a admirăm s-a dezbrăcat și, de-acum Încolo, pentru cîtăva vreme, nimic nu se mai Întîmplă pe scenă. În sală se declanșează, firesc, glosele spectatorilor, se decantează opinii, se reconstituie comploturile, dejucate acum, se negociază ierarhii, se caută morala. Nu În ultimul rînd, cartea lui Compagnon are un tîlc, limpede expus de autor. Lipsite de ambiguitatea Moralităților postmoderne lyotardiene, cele ale criticului de francez
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În schimb să ne mai aventurăm În bărcile revoluției sexuale a cărei ștafetă ar fi preluat-o directoarea revistei de artă contemporană Art Press, Împreună cu partenerul ei. Cartea aceasta este interesantă probabil În primul rînd pentru că În prezența ei orice glosă filozofantă cu coregrafie sintactică minuțioasă și retorică sofistă Îndelung exersată devine ridicolă. Cartea lui Catherine Millet intervine În literatura franceză pentru a separa - acum, dacă nu e deja prea tîrziu, și tind să cred că e - apele: ne lăsăm legănați
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
en va loin ailleurs, n’importe où du moment qu’il a demarré de l’intérieur. Roman al libertății, cinic (atribute pe care convenția diegetică instalată le deplasează către film, către ceea ce se află en abyme), Cinéma Își este propria glosă, o metacarte (spun și eu, acum), o ficțiune postișă, gata oricând să se sinucidă pentru a demonstra că a fost adevărată. Black-Note, un monolog halucinant al unuia din trei pacienți internați pentru o cură de dezintoxicare, recompune din frânturi o
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pecetluite ale profetului Daniel. Schimbarea din Rugăciuni în infern (2000) nu e fundamentală: triumfă imaginile întunericului, ale extincției și înfrângerii, iar poetul e actorul fericit să joace cu exuberanță rolul învinsului; nu să locuiască, ci să moară euforic în Cuvânt. Glosele din Roua cărților (1998), subtile figurații metaforice, sunt, în cea mai mare parte, lungi colocvii cu secolul și oamenii lui. Temele mari ale exegezei teologice „în context literar” vin să evidențieze destine și să elibereze perspective, toate circumscrise unei experiențe
DAMIAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286668_a_287997]
-
alte poeme, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1991; Jacques Chessex, Elegiile lui Yorick, postfața trad., București, 1995. Repere bibliografice: Vladimir Streinu, Poezia miturilor, LCF, 1966, 39; Perpessicius, Lecturi intermitente, GL, 1967, 2, 5; D. Micu, Umbra femeii, GL, 1968, 39; Sorianu, Glose, 174-178; Victor Felea, Reflecții contemporane, TR, 1971, 13; Const. Ciopraga, Cântând dintr-un arbore, CRC, 1971, 30; Sorianu, Contrapunct, 85-96. Laurențiu Ulici, Devenirea poetului, RL, 1972, 20; Grigurcu, Teritoriu, 148-153; Poantă, Modalități, 102-106; Daniel Dumitriu, Banchetul, CL, 1973, 10; Mircea
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
cu fierul în mână, / Umilit ca să-nșale și blând ucigător, / Tronul dumnezeirei cum va putea să-l vază, / Când la un semn puternic se vor clăti cu groază / Cerurile-așezate pe polurile lor?”). Pe străvechea temă ubi sunt, el depășește obișnuitele glose în spiritul vanitas vanitatum prin naturalețea cu care monologul interior lasă suspendate dilemele ivite din zigzagul interogațiilor: iluzia și speranța alternează, fără tranziție, cu certitudinile lucidității și gândul morții (Meditație, Cimitirul, Suferința: „La umbră,-n întuneric, gândirea-mi se arată
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
începutul secolului al XX-lea există articolul mai vechi dar foarte consistent al lui Paul Cornea, " Originea și funcționarea unui mit literar: cazul V. Alecsandri", în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, pp. 153-173. 135 Mihai Zamfir, " Constituirea mitului eminescian: glose pentru un mit modern", în Din secolul romantic, Cartea Românească, București, 1989, p. 235. O critică substanțială a textului lui Mihai Zamfir face Ioana Bot ("Istoria și anatomia unui mit cultural", în Ioana Bot (coord.), "Mihai Eminescu, poet național român
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întreținut aproape jumătate de secol" avea să rostească D. Onciul, vicepreședinte al Academiei, în ședința ordinară din 13 iunie 1919 a Academiei. Și tot el, ca președinte de ședință avea să prezinte apoi ca dar din partea lui Jarnik următoarele lucrări: „Glose la partea românească a sintacticei din gramatica limbilor romanice a lui Wilhelm Meyer - Lubke, Sibiu 1916"; „Între români - Scrisori din călătoria unui filolog cu adaosul: Despre însemnătatea studiului limbii române pentru studiul celorlalte limbi romanice, Sibiu 1917"; un extras din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
am în minte comparația făcută de Al. Zub, prin care sugera că rolul istoricului este similar celui al corului din tragedia ateniană: comentează și judecă, el fiind un avocat al comunității în care trăiește și, de ce nu, un moralist. Aceste „glose” sunt alcătuite fără patimă, extaze sau recriminări, ci cu seninătate, iar pe alocuri răzbătând un umor fin. Ele sunt captivante, minuțioase și de multe ori șocante, conțin detalii colorate și picante, însă, cu riscul de a mă repeta, prin ele
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
578) Situarea sistemelor mitologice printre sistemele semnificante, stabilirea unei omologii între acest sistem și sistemul limbii pentru care structura este cea care constituie elementele și este esențială pentru sistem, însoțită de contestarea interpretării miturilor ca explicații ale fenomenelor, ori ca glosă moralizatoare a condiției umane, schimbă nivelul analizei: etnologul occidental era obișnuit să considere un anumit mit în singularitatea conținutului său și să procedeze prin analogie cu consumatorul operei de artă. Or, nivelul analizei trebuie să se situeze în sistemul care
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în serios, filosoful, profesorul, scriitorul, fostul om politic ne-o așează în fața ochilor? Sunt întrebări de ieri și de azi de care am putea scăpa dacă am accepta răspunsurile. Nici de data asta, Andrei Pleșu nu s-a dezis: observațiile, glosele și comentariile pe teme de interes pentru toți au fost consistente, savuroase, surprinzătoare, pline de talc, bune de închis într-o imaginară capsulă a timpului. Cine le-ar descifra peste mult, foarte mult timp, ar afla destule despre noi, cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a două arte este vorba ci despre o identitate complexă ( Emil Botta), din moment ce a trăi un rol și a crea un poem semnifică același lucru. Volumul de poezie al lui Ștefan Radof, Efectul de seră, este în totalitatea lui o glosă. Un poem mai lung care se scrie în jurul primelor versuri ( "Tăiați-mi o fereastră cărnii,/ Faceți ceva ș...ț Eliberați magazia/ de nisip și de fluturi,/ Nu mai are nici un rost"), în ciuda faptului că această carte este organizată în trei
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]