575 matches
-
așa. Aș fi dezolat însă să nu fie, căci asta ar afecta cursivitatea, or pentru mine fluența și claritatea sînt lucruri esențiale. Teoretic vorbind, prin varietatea și complementaritatea notelor și însemnărilor, prin afinitățile și tensiunile dintre ele, o carte de glose și jurnal ar trebui să satisfacă atît pe amatorii de lecturi rapide, cît și pe cei dedați cu popasurile, cu șartul, cu îndoielile, pasionați de amănunte, lenți de felul lor, cei ce nu se plictisesc și nu cedează în fața eventualelor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
frapant și că, barem cîțiva, vor fi exclamat: „Uite un poet original!” în lirica de-atunci, mai numeroși erau cei de felul lui Isis, iar gustul cititorilor stagna încă în preajma acestora. Vacanța culesului „Aleanul” lui Bacovia din poezia citată în glosa precendentă provine din contrastul dintre cele două vîrste: copilăria și maturitatea, în care tocmai intrase. Pînă aci lucrurile le înțelege oricine. Mai departe apare mirarea că, totuși, această amintire veselă a autorului (singura din copilăria sa) e legată de toamnă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
greu, îi înflori...” („Contrast”).4) Indignarea lui e mai mare decît cea a unui simplu observator. Probabil fiindcă (vulgar spus) se fripsese cu ele, le simțise falsitatea, „rafinăriile” i se par dezgustătoare. Cînd am scris partea de mai sus a „glosei”, nu citisem încă „Ziarul unui vechi student ardelean: A. (Artemiu) Homorodeanu (1876)”, publicat în mai multe numere din „Cuget clar”, 1934. Fiu de preot din Borșa, fire serioasă, ușor pedantă, la data din titlu, autorul studia medicina în Franța, după ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cauzele ei13). Prostituatele lui Bacovia sînt anonime, deziluzionate, umile. N-au alura de „mercenare ale dragostei” ce-și merită soarta. Figurile lor nu se asociază cu ideea de viciu: viciul aparține „femeii moderne”, „femeii burgheze”, „cochetei”. Lecția de compasiune Din glosa precedentă lipsesc cîteva „accente”. N-am subliniat că versurile din „Amurg de vară” sînt un exemplu semnificativ pentru comprehensivitatea inimii lui Bacovia. Spus simplu, poetul evocă un tablou cu „fete bătrîne”, pe care le privește cu compătimire și cordialitate. Indulgența
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în studenția mea, cînd unii dintre colegi, de mînă cu iubitele, se plimbau prin „Eternitatea” ieșeană aproape tot atît de des ca și prin parcul Copou. Tinerii din generațiile anterioare o făceau, desigur, și mai natural. Versurile citate la începutul glosei arată că Bacovia nu ocolea astfel 158 Constantin Călin de locuri „crude”, vorba lui Gourmont. Pentru el și pentru mulți dintre contemporanii săi, cimitirul (aflat atunci în afara orașului, „dincolo de barieră”) e din contra un loc de visare, de limpezire și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
8). Nu e deprins să privească pe verticală, ci doar pe orizontală. „Infinitul” înseamnă, prin urmare, lărgime, ca în acest frumos vers din „Alb” („Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă”)9) sau depărtare, adîncime, ca în versul pus la începutul glosei: „în infinit pămîntul se simte tresăltînd” . Oricum, nu prea de-parte: „pe hăul din cîmpie”. „Infinitul” din „Alb” și acesta din „Nervi de primăvară” (Primăvară...) e expresia unei bucurii, a unei înnoiri și înviorări sufletești. în schimb, „infinitul” ca permanență
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Gogol, Opere, 3, Traducere de Eusebiu Camilar, Ada Steinberg și Rostislav Donici. Ed. Cartea Rusă, 1956, p. 57. 3. Toate citatele sînt din Esseuri, Traducere de Wally Alexandrescu, Ed. Casa Școlilor, 1945. 4. La care m-am referit și în glosa „Zborul cărților”. Cimitirul 1. „Sepulcre violate”, în Opere, p. 133. 2. Vezi: Gala Galaction, Jurnal, 1, ediția cit., passim. 3. Opere, p. 34. 4. „Din trecut”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 19. 5. „Să ne iubim”, în Opere
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
l-a făcut pe Ilarie Chendi să le adreseze confraților din vremea sa îndemnul: „Dați-ne monografiile scriitorilor noștri!’”, îndemn reluat (căci încă li se resimțea lipsa) de istoricii literari la începutul anilor ’60 ai secolului trecut. Una din multele glose la versul „O lume leneșă, cochetă” („Amurg violet”) ar putea fi, cred, această frază din portretul satiric „Ocupatul în permanență” (1910) de George Panu: „Nu merge iute, căci aceasta nu este cum se cade; merge cu pașii liniștiți, dar fără
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
problema ce fel de muzică putea fi aceea scrisă sau cîntată de el. Bacovia a compus melodii, „adecvate” (credea cineva), pe versurile lui Ștefan Petică și pe versuri proprii; a fost, carevasăzică, lucru pe care nu l-am subliniat în glosa „Muzica sonoriza orice atom”, un folkist avant la lettre. Un băcăuan (Gh. Gheorghiță, „Influențe în poezia lui Bacovia”, „Lumea”, nr. 5763, 5 iulie 1937, p. 4) susținea că „a pus pe note (și) multe poezii ale lui Eminescu”. Cînta de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vești/ despre tine"). În următoarele volume de versuri, fără să renunțe la niciun crâmpei din produsul dicteului semiautomat căruia i se supune cu plăcere și, de bună seamă, și cu o secretă mândrie, Doru Maximovici continuă, imperturbabil, să își publice glosele versificate pe marginea temelor poetice macro. Nașterea, dragostea și moartea, aventura de a trăi și de a crea, destinul și evoluția umanității în timp rămân, și în Solitudine, Călcâiul cu săgeată, O liniște... Cuvinte, Iubito, mai adu-mi un măr
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
miez la această "succesiune plecând/ de la Zilieru/ și ajungând la contemporani,/ confruntați cu revizuirea/ lumii, Spiridonii/ Corbii, Lucianii" ori confratele cu dublă vocație "Doboș, doboșian vasilisc". Pe de altă parte, prin toată această sarabandă amețitoare de note de lectură critică, glose la propriile studii de istoria artei și ficțiuni ale biografiilor celebre, Mocanorfozele I și II reușesc să refacă, pe un model textual ce datorează foarte mult tiparului mai vechilor heroica species, și epopeea creșterii și descreșterii omului, "o ființă vie
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
205-215; N. Carandino, „Martin Bormann”, GL, 1968, 2; Valentin Silvestru, „Martin Bormann”, CNT, 1968, 3; D. Micu, „Moromeții”, II, „Lupta de clasă”, 1968, 2; Nicolae Manolescu, „Intrusul,” CNT, 1968, 30; Lucian Raicu, „Intrusul”, FLC, 1968, 30; Piru, Panorama, 406-409; Sorianu, Glose, 97-102; D. Micu, „Intrusul”, „Lupta de clasă”, 1969, 6; Magdalena Popescu, „Risipitorii”, RL, 1970, 1; Nicolae Manolescu, Romanul timpului moral, CNT, 1970, 4; Adrian Marino, Interpretări (despre „Risipitorii”), RL, 1970, 10; Cristea, Interpretări, 46-51; Dimisianu, Prozatori, 21-46; Nicolae Manolescu, Realism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
a dăuna ansamblului, elaborat cu eleganță și claritate. Opera lui Novalis pare pe alocuri un pretext pentru a pune în discuție romantismul, cu trăsăturile lui esențiale (Ironia romantică, Teoria geniului, Definiția poeziei romantice etc.). În Tentația limitei și limita tentației. Glose la mitul faustic (1997), un studiu literar-filosofic de anvergură, V. urmărește legenda lui Faust din Evul Mediu până în zilele noastre. Pornind de la Faust, reprezentant al umanității în istoria modernă a culturii, studiază toate etapele importante ale circulației mitului, comentând până
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
fidelă a timpului”. În secțiunea Profiluri de comparatiști V. se arată interesat nu doar de cărturari precum Tudor Vianu și Liviu Rusu, dar recuperează și personalitatea unui Hugo Meltzl de Lomnitz. SCRIERI: Novalis, București, 1981; Tentația limitei și limita tentației. Glose la mitul faustic, Cluj-Napoca, 1997; Literatura comparată. Principii teoretice și studii aplicative, Gyula (Ungaria), 1998; Aspecte ale comparatismului românesc, Cluj-Napoca, 2002. Ediții, antologii: Gheorghe Petrușan, În căutarea identității noastre, pref. edit., Gyula, 1994; Domokos Sámuel, Tipografia din Buda. Contribuția ei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
Hans-Georg Gadamer, Heidegger și grecii, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Ovidiu Mureșan, „Novalis”, ST, 1981, 9; Const. M. Răduleț, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Marion Schuller, „Tentația limitei și limita tentației”, ECH, 1997, 7-9; Diana Adamek, Glose la mitul faustic, ST, 1998, 10; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 337-338; Petraș, Panorama, 647; Andrada Fătu Tutoveanu, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Studii literare”, 2002-2003, 5; Mircea Popa, „Aspecte ale comparatismului românesc”, „Adevărul de Cluj”, 2003, 6
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290621_a_291950]
-
volum. A trebuit să-l limităm la materia primului an, nici ea întreagă. Studiile propriu-zise au fost lăsate afară, iar unele eseuri și articole au apărut deja în alte volume: Istorie și finalitate, 1991; La sfârșit de ciclu, 1994; Eminescu: glose istorico-culturale, 1994; Impasul reîntregirii, 1995. Ultimul, relativ la teritoriile din diasporă, este și cel mai apropiat, ca factură, de noua culegere. De ce Chemarea istoriei? Fiindcă momentul la care ne raportăm, un an cuprins între decembrie 1989 și finele lui 90, constituie
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
lirica secolului XX, îngr. și postfața trad., București, 1977; Nikolaus Berwanger, Trăiesc printre rânduri, pref. trad., București, 1981. Repere bibliografice: Petroveanu, Pagini, 273-276; Nicolae Manolescu, „Pietre kilometrice”, CNT, 1963, 16; Georgescu, Păreri, 240-243; Felea, Dialoguri, 226-237; Felea, Reflexii, 116-121; Sorianu, Glose, 134-137; Rusu, Utopica, 203-207; Nicolae Manolescu, Poezia sentimentală și ironică, CNT, 1970, 26; Ion Pop, „Orologiul”, ST, 1970, 8; Constantin, Despre poeți, 116-119; Felea, Poezie, 138-144; Sorianu, Contrapunct, 100-102; Caraion, Duelul, 155-159; Ciobanu, Panoramic, 52-59; Grigurcu, Teritoriu, 219-225; Călinescu, Fragmentarium
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
operei dramatice; versul, strofa, secvențe poetice) tiparul compozițional/formula discursivă: narațiune heterodiegetică/homodiegetică; formula „povestirii în povestire/a povestirii în ramă“, a jurnalului comentat etc.; teatru clasic/teatrul absurdului/teatru modern, „fără evenimente“ etc./poezii cu formă fixă (sonet, rondel, glosă etc.) principiile și tehnicile compoziționale (modalități de organizare a textului, concretizate prin mecanisme lingvistice): - tehnici narative: proza tradițională - organizare cronologică, respectând prin cipiile cla sice ale compoziției (echilibru, armonie, simetrie, circularitate); înlănțuirea episoadelor narative, inserția episoadelor retrospective, a pauzelor descriptive
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cetății (poezia patriotică și poezia socială: imn, odă, meditație, satiră, blestem etc.), lirica filozofică (artă poetică, meditație, elegie existențială etc.), lirica religioasă (imnul creștin, psalmul, poezia rugăciune, colinda). Criteriul formal are în vedere poeziile cu formă fixă: sonetul, rondelul, gazelul, glosa, haiku, trioletul etc. Criteriul dominantei afective vizează tonalitatea definitorie a discursului liric (imn, odă, doină, elegie, satiră, parodie etc.). Ca „artă a Limbajului“, mai mult decât celelalte genuri, genul liric apelează la procedee expresive care evoluează de la simplul strigăt emoțional
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
166-172; Gheorghiu, Reflexe, 29-33, 55-65; Dimisianu, Roman și personaj, RL, 1984, 25; Nicolae Manolescu, Castor și Pollux, RL, 1984, 27; Paul Dugneanu, Nicolae Breban, „Drumul la zid”, LCF, 1984, 37, 38; Steinhardt, Un personaj literar, ST, 1984, 11; Ion Vlad, Glose la un roman al condiției umane, ST, 1984, 12; Dobrescu, Foiletoane, III, 74-82; Condurache, Portret, 26-30; Odangiu, Romanul, 105-117; Moraru, Textul, 76-78; Manea, Contur, 59-62; Ungureanu, Proza rom., I, 529-549, 579-610; Iorgulescu, Prezent, 192-196; Sorescu, Ușor cu pianul, 170-180; Holban
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
folosită pentru a denumi o crescândă varietate de orientări, care acoperă tot spectrul Stânga-Dreapta, uneori atingându-i extremele. În Statele Unite, de pildă, unde idealuri ca piața liberă și libertatea sunt la temelia Constituției, acest text sacrosanct ale cărui lecțiuni și glose constituie discursul democrației americane; se (auto)numesc liberali și cei care în Europa ar fi considerați socialiști sau comuniști. Fenomenul merită o atenție specială: pseudoliberalii americani de stânga, care au preluat într-o manieră specifică și uneori au redus la
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
pronunțat ca atare, în loc de neaoșul bărbie; și, mai ciudat, halenă în loc de respirație grea/urât mirositoare ș.a.m.d.) ori inginerie (de unde, prin căderea în registrul popular, ne vin celebrele manșaler și chiuloasă), va scăpa oricărei presiuni normative. E o simplă glosă resemnată pe tema endemicului clivaj dintre limba naturală și discursul intelectual, veche pacoste românească, mult încurajată după 1989 de apariția unor sisteme normative paralele (pentru a nu mai vorbi de criteriile ad-hoc elaborate în mai multe edituri - acolo unde există
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un adolescent de bonne famille, Paris, 1980 (în colaborare cu autorul). Repere bibliografice: Sânziana Pop, „Strada lui Petrică”, LCF, 1966, 43; Gheorghe Grigurcu, „Nu se poate preciza”, F, 1967, 8; Laurențiu Ulici, „Nu se poate preciza”, CNT, 1968, 1; Sorianu, Glose, 151-153; Mincu, Critice, I, 197-198; Damian, Intrarea, 138-140; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 91-96; Iorgulescu, Scriitori, 253-254; Alex. Ștefănescu, Profunzimea satirei, CNT, 1979, 30; Mircea Popa, Între truculența limbajului și candoarea visului, TR, 1979, 36; Sultana Craia, Spațiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
sau liric îl înclină să enunțe raporturile universale"114. Dar, precizează Barbu, câteva rânduri mai jos "stilul poeziei d-lui Blaga nu trebuie să fie universal, în sensul imperial al catolicismului, ci intemporal și ceresc [s.n.] că Ierusalimul ortodoxiei"115. Glosa barbiana pare să sugereze că "universalul" avut în vedere, nu se obține prin cristalizări analitice succesive, ci, direct, din experiența, prin intuiție (i.e., religioasă, în contextul dat), în felul în care Henri Bergson discuta natură genezei ideilor generale (idées générales
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fluentă. Transpunerile din franceză în română sunt dublate de tălmăcirea poeților români în franceză (Mariana Bojan, Horia Bădescu, Vasile Igna, Mircea Petean, Adrian Popescu). De asemenea, problemele traducerii sunt abordate sistematic, în cursuri universitare și în studii speciale. Eseurile intitulate Glose franceze (1981) atestă nostalgia prozei: „La originea eseurilor cuprinse în volum se află preocuparea de a ridica detaliul care frapează (prin insolit sau insistență) la demnitatea unui element semnificativ”, afirmă autorul. Sunt de remarcat aici orizontul lecturii, apelul la artele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]