885 matches
-
ale credinței lor, pe care aceștia ar fi trebuit să le respingă - Însă nu aveau cum, mai Înainte ca ele să fi fost „derulate” de cîteva minți omenești. Este poate literalmente corect să se spună că, În sinceritatea lor hermeneutică, gnosticii au produs o „hartă a interpretării greșite” fără de care creștinismul majoritar n-ar fi putut să existe, În același fel În care un computer care joacă șah, să zicem, nu poate propune o soluție fără a elimina mai Întîi cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a luat trupul omenesc cu el În ceruri.) Că era imposibil unui trup făcut din materie să urce la ceruri și, cu atît mai mult, să treacă de sfera sublunară constituia una dintre tezele ferme ale științei aristotelice și stoice. Gnosticii n-au cutezat s-o contrazică, iar creștinii, cînd au făcut-o, s-ar părea că n-au avut prea mult de cîștigat de pe urma atitudinii lor. Dată fiind imposibilitatea de ordin filozofic sau științific ca trupurile să ajungă dinaintea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
au avut prea mult de cîștigat de pe urma atitudinii lor. Dată fiind imposibilitatea de ordin filozofic sau științific ca trupurile să ajungă dinaintea lui Dumnezeu, precum și separabilitatea oricărui suflet de orice trup, n-ar trebui să mire pe nimeni faptul că gnosticii au afirmat de atîtea ori că numai partea fizică (sarkinon) a lui Isus Cristos a putut fi crucificată, În timp ce Logosul divin n-a fost crucificat 254. Pentru oricine avea noțiuni de filozofie sau de medicină, era evident că MÎntuitorul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Cristos se retrage din omul Isus, care moare pe cruce. „MÎntuitorul surîzător” este văzut nu o dată alături de cruce, rîzÎnd de persecutorii celui crucificat În locul lui, care poate fi, de pildă, Simon din Cyrene 257. Evident că nu există un specific „gnostic” al acestor credințe, după cum nu există nimic gnostic nici În fantaziasm, poziție atribuită lui Saturnin, care Îl socotea pe MÎntuitor drept incorporalis, innatus, putativus visus homo, iar trupul acestuia Îl considera o simplă phantasma, o apariție țesută din pînza viselor
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pe cruce. „MÎntuitorul surîzător” este văzut nu o dată alături de cruce, rîzÎnd de persecutorii celui crucificat În locul lui, care poate fi, de pildă, Simon din Cyrene 257. Evident că nu există un specific „gnostic” al acestor credințe, după cum nu există nimic gnostic nici În fantaziasm, poziție atribuită lui Saturnin, care Îl socotea pe MÎntuitor drept incorporalis, innatus, putativus visus homo, iar trupul acestuia Îl considera o simplă phantasma, o apariție țesută din pînza viselor 258. Analizînd alte mărturii gnostice cu privire la trupul, pătimirea
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
interacțiunea extrem de complexă dintre sistemele sociale. 17. Logica narațiunii gnostice Dacă identificarea Dumnezeului Torei cu Demiurgul platonic și o lectură a Cărții Genezei cu această identificare În minte pot fi acceptate drept o explicație plauzibilă a unei părți din mitul gnostic, explicație care se dovedește și economică, Întrucît nu presupune nici o instanță externă ori doctrină istorică de la care să fi fost „Împrumutat” sau „moștenit” gnosticismul, este ceva mai puțin limpede cum ar fi explicate În baza aceleiași proceduri alte părți ale
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care se dovedește și economică, Întrucît nu presupune nici o instanță externă ori doctrină istorică de la care să fi fost „Împrumutat” sau „moștenit” gnosticismul, este ceva mai puțin limpede cum ar fi explicate În baza aceleiași proceduri alte părți ale mitului gnostic. Este, mai cu seamă, greu de Înțeles (În ciuda nenumăratelor dovezi de utilizare indiscriminată a cuvintelor Sophia și Logos pentru aceeași semnificație) de ce a devenit Sophia mama Demiurgului. Numai prin eliminarea acestui obstacol vom putea testa validitatea modelului nostru generativ, care
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
rezonabilă opțiune pe care o puteau face era s-o aleagă pe Sophia În locul Logosului și să facă din ea mama unei creaturi nedorite, Demiurgul. (Am văzut Însă că există cazuri În care Logosul a fost preferat Sophiei.) Restul mitului gnostic nu a fost decît o simplă joacă pentru imaginație, Însă trebuia de asemenea să explice cum de existau cele trei lucruri - Abisul, Întunericul și Apele - Înaintea Demiurgului. Ca niște buni platonicieni, gnosticii nu ridicau nici o obiecție contra Abisului, spațiul platonic
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
care Logosul a fost preferat Sophiei.) Restul mitului gnostic nu a fost decît o simplă joacă pentru imaginație, Însă trebuia de asemenea să explice cum de existau cele trei lucruri - Abisul, Întunericul și Apele - Înaintea Demiurgului. Ca niște buni platonicieni, gnosticii nu ridicau nici o obiecție contra Abisului, spațiul platonic (chora), Însă făceau să derive Întunericul și Materia apoasă fie de la Sophia, fie de la Demiurg. La o analiză riguroasă se dovedește că senzaționalul produs brevetat al gnosticismului - mitul gnostic - nu este altceva
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
niște buni platonicieni, gnosticii nu ridicau nici o obiecție contra Abisului, spațiul platonic (chora), Însă făceau să derive Întunericul și Materia apoasă fie de la Sophia, fie de la Demiurg. La o analiză riguroasă se dovedește că senzaționalul produs brevetat al gnosticismului - mitul gnostic - nu este altceva decît un accesoriu și o născocire lipsită de soliditate și de independență, destinat să potențeze sau să propage o filozofie consistentă* și integral determinat de premise filozofice, precum și de nevoia de a clarifica numeroasele contradicții dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
secolului al II-lea. Nu se poate preciza ce rol a jucat În toate acestea Simon Magul. S-ar putea ca doctrina lui, care include o GÎndire a lui Dumnezeu feminină, să fi acționat ca un catalizator suplimentar al preferinței gnosticilor pentru Sophia În detrimentul Logosului. CÎt despre locul de Început al Gnosticismului, o speculație neverificabilă, Însă nu și imposibilă ar fi să amintim faptul că Învățații creștini din Alexandria, care demonstrau puternice Înclinații spre platonism, au avut cu siguranță de profitat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
se vede silit să se măsoare cu scrierile tradiției evreiești, și este probabil ca el să știe despre acestea mai mult decît alți creștini din alte părți. Atît Basilide, cît și Valentin au fost locuitori ai Alexandriei; la fel și gnosticul creștin Clement și marele platonician Origen din secolul următor, care mai numea Încă Logosul - Sophia, cum făcea cu două secole Înainte Filon din Alexandria. CÎt despre existența unei „gnoze vulgare”, să lăsăm pe seama Învățăturii vulgare dovedirea sau infirmarea ei. Gnoza
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
gnoze vulgare”, să lăsăm pe seama Învățăturii vulgare dovedirea sau infirmarea ei. Gnoza de care putem lua cunoștință, chiar deformată grav de ereziologi vulgari sau, lucru poate și mai grav, de traducători egipteni, este, În Întregimea ei, Înalt intelectuală. 18. „Dualism” gnostic? În ce măsură oare ipoteza generativă explică faptul că gnosticii erau exegeți platonicieni raționaliști ai Bibliei? Nu ne Împiedicăm În cele din urmă de un anumit dualism gnostic ireductibil, care ar trebui abordat dintr-o perspectivă diferită? Și cum este oare posibil
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
sau infirmarea ei. Gnoza de care putem lua cunoștință, chiar deformată grav de ereziologi vulgari sau, lucru poate și mai grav, de traducători egipteni, este, În Întregimea ei, Înalt intelectuală. 18. „Dualism” gnostic? În ce măsură oare ipoteza generativă explică faptul că gnosticii erau exegeți platonicieni raționaliști ai Bibliei? Nu ne Împiedicăm În cele din urmă de un anumit dualism gnostic ireductibil, care ar trebui abordat dintr-o perspectivă diferită? Și cum este oare posibil să explicăm două teze ale gnosticismului ce merg
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
și mai grav, de traducători egipteni, este, În Întregimea ei, Înalt intelectuală. 18. „Dualism” gnostic? În ce măsură oare ipoteza generativă explică faptul că gnosticii erau exegeți platonicieni raționaliști ai Bibliei? Nu ne Împiedicăm În cele din urmă de un anumit dualism gnostic ireductibil, care ar trebui abordat dintr-o perspectivă diferită? Și cum este oare posibil să explicăm două teze ale gnosticismului ce merg mînă În mînă: afirmarea cu tărie a liberului arbitru și ura față de astrologie? Să ne ocupăm mai Întîi
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
chestiune. O dată aplicat În mod sistematic asupra Cărții Genezei, principiul interpretării răsturnate, derivat atît din premisele inițiale ale inferiorității Demiurgului cît și din contradicțiile efective ale textului, merge pînă foarte departe. Este destul de interesant că În primul capitol al Genezei gnosticii echivalează Apa cu Materia și Încearcă să stabilească originea acesteia din urmă. Acest lucru Înseamnă că, pentru ei, spre deosebire de majoritatea platonicienilor epocii de mijloc, materia nu este un principiu ireductibil; singurul arche terestru, În afara Demiurgului, este spațiul, chora lui Platon
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
anterior că intenția acestei interpretări a fost de a evita dualismul, explicînd originea tuturor principiilor inexplicabile din primul capitol al Genezei drept rezultate ale aceleiași breșe În divin care a cauzat și existența Demiurgului, al cărui partener feminin e Ignoranța. Gnosticii au considerat acest pasaj din Cartea Genezei drept o expresie a dualismului și au acționat Împotriva lui, stabilind că Materia nu este un principiu. Singuri ofiții, după știința mea, nu s-au arătat deranjați de existența Apei În Gen. 1
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
au acționat Împotriva lui, stabilind că Materia nu este un principiu. Singuri ofiții, după știința mea, nu s-au arătat deranjați de existența Apei În Gen. 1:2267. În ceea ce Îl privește pe Demiurg, am arătat deja că nu toți gnosticii se simțeau Împăcați cu gîndul de a-l considera rău sau de-a dreptul inferior și că au inventat două procedee de bază - duplicarea și pocăința - pentru a-l absolvi, dacă nu total, măcar În cea mai mare parte, de
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
În aprecierea sa, Demiurgul rămîne totdeauna ceea ce este În mod constitutiv, potrivit hermeneuticii gnostice: ignorant și lăudăros. Această insistență asupra a numai două trăsături fundamentale nu este fortuită. Dumnezeul biblic se bucura de un prestigiu atît de scăzut În ochii gnosticilor dintr-un motiv fundamental: acela că, potrivit exegezei lor, trebuia să nu-l fi cunoscut pe adevăratul Dumnezeu și pe Logosul/Sophia acestuia. Unul din episoadele celebre din Cartea Genezei asupra căruia le place gnosticilor să speculeze este 3:9-11
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
atît de scăzut În ochii gnosticilor dintr-un motiv fundamental: acela că, potrivit exegezei lor, trebuia să nu-l fi cunoscut pe adevăratul Dumnezeu și pe Logosul/Sophia acestuia. Unul din episoadele celebre din Cartea Genezei asupra căruia le place gnosticilor să speculeze este 3:9-11, care are loc după ce Adam și Eva au mîncat din fructul oprit al Arborelui Cunoașterii. Dumnezeu se plimbă pașnic prin Rai, „În răcoarea zilei”, iar cei doi oameni se ascund din calea lui, mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Părintele universului, care „este nemărginit și nu se află Într-un loc”, ar putea umbla prin Paradis. Cel care a stat de vorbă cu Adam ar fi fost Logosul lui Dumnezeu (pe care Teofil Îl numește alternativ Sophia)269. Pentru gnostici, episodul nu putea avea altă semnificație decît că Demiurgul nu este omniscient și omnipotent. El se preumblă liniștit prin Paradis și ignoră nu numai unde se află Adam, ci și faptul că acesta a gustat din fructul oprit 270. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fructul oprit 270. Dacă Demiurgul este cu adevărat ignorant, atunci, chiar dacă s-ar putea ca el să fi crezut că Arborele Cunoașterii nu era bun pentru oameni, adică chiar dacă n-ar fi un Înșelător cum l-au considerat mulți dintre gnostici, Arborele Cunoașterii s-ar putea să fi fost bun, la fel și Șarpele. Am văzut mai Înainte că majoritatea gnosticilor cred că Arborele Cunoașterii reprezintă Pleroma, cu excepția EvPh, unde este considerat a fi Legea care-i ucide pe cei ce
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Arborele Cunoașterii nu era bun pentru oameni, adică chiar dacă n-ar fi un Înșelător cum l-au considerat mulți dintre gnostici, Arborele Cunoașterii s-ar putea să fi fost bun, la fel și Șarpele. Am văzut mai Înainte că majoritatea gnosticilor cred că Arborele Cunoașterii reprezintă Pleroma, cu excepția EvPh, unde este considerat a fi Legea care-i ucide pe cei ce Își caută hrana În ea271. Bricolajul executat de gnostici pe baza textului Genezei este circular, În sensul că servește mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
bun, la fel și Șarpele. Am văzut mai Înainte că majoritatea gnosticilor cred că Arborele Cunoașterii reprezintă Pleroma, cu excepția EvPh, unde este considerat a fi Legea care-i ucide pe cei ce Își caută hrana În ea271. Bricolajul executat de gnostici pe baza textului Genezei este circular, În sensul că servește mai Întîi pentru a stabili că Demiurgul este ignorant, iar apoi dovedește acest lucru prin metodă exegetică. Dar oricît de multe ar explica acest procedeu, trebuie căutate alte motive pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
textului Genezei este circular, În sensul că servește mai Întîi pentru a stabili că Demiurgul este ignorant, iar apoi dovedește acest lucru prin metodă exegetică. Dar oricît de multe ar explica acest procedeu, trebuie căutate alte motive pentru multiplicarea de către gnostici a entităților divine și pentru Înverșunata apărare a liberului arbitru, combinată cu polemica Împotriva astrologiei. Hans Joachim Krämer analizează formarea Pleromei gnostice ca pe un proces din interiorul „metafizicii platonice a Spiritului”272. Noi cercetări asupra platonismului mediu, pe direcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]