26,013 matches
-
atât de binecuvântați de Dumnezeu, căci trăiau la un loc, în aceiași casă mare, și bunica, și Vlahovic cu soția sa, și noua generație a familiei - trei copiii frumoși și vrednici, un băiat, Milan, și două fete, Zora și Jovanca. Gospodăria lor era întinsă, fiecare din casă își cunoștea rostul în acea gospodărie, cu toții trudeau de dimineața până seara. Aveau de toate, mulțumeau Domnului pentru câte le-a dat! Bunica lui Milan, pe nume Dragana, avea mare drag de nepoții ei
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
casă mare, și bunica, și Vlahovic cu soția sa, și noua generație a familiei - trei copiii frumoși și vrednici, un băiat, Milan, și două fete, Zora și Jovanca. Gospodăria lor era întinsă, fiecare din casă își cunoștea rostul în acea gospodărie, cu toții trudeau de dimineața până seara. Aveau de toate, mulțumeau Domnului pentru câte le-a dat! Bunica lui Milan, pe nume Dragana, avea mare drag de nepoții ei, se îngrijea foarte mult de buna creștere a lor, îi învăța să
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
trebui să devină bărbat în toată firea. Și astfel, copiii crescuseră mari, frumoși. Milan era deja un flăcău puternic și chipeș, fiind foarte harnic, era sprijinul cel mai de seamă pentru părinți, pe care îi ajuta cu toată inima în gospodărie. Era neîntrecut la cosit, la strâns fân pentru iarnă, căci aveau vite multe. Știa să doboare doar cu câteva lovituri de topor câte un copac mare din pădure. Tatăl său se mândrea cu el. Fetele lui Vlahovic, de asemenea, crescură
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Serbiei împotriva unei oștiri trimise de Împăratul de la Viena. Așa că, cei din familia Vlahovic, rămăseseră fără sprijin, fără vrednicul Milan, și fără bărbatul din casă. Greu a fost soției lui Vlahovic, dar și fetelor sale, să se descurce singurele cu gospodăria. Cel puțin, fata cea mare, Zora, se măritase cu un flăcău din satul vecin, încât, de acum, avea cine să cosească în întinsa lor gospodărie. Milan, luat cu atâta brutalitate din căminul fericit al părinților, și dus între străini ce
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
Greu a fost soției lui Vlahovic, dar și fetelor sale, să se descurce singurele cu gospodăria. Cel puțin, fata cea mare, Zora, se măritase cu un flăcău din satul vecin, încât, de acum, avea cine să cosească în întinsa lor gospodărie. Milan, luat cu atâta brutalitate din căminul fericit al părinților, și dus între străini ce nu știau de milă, plânse mult când își aducea aminte de satul său, de părinți, de bunica sa, de gospodăria lor frumoasă. Acum era înrolat
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
să cosească în întinsa lor gospodărie. Milan, luat cu atâta brutalitate din căminul fericit al părinților, și dus între străini ce nu știau de milă, plânse mult când își aducea aminte de satul său, de părinți, de bunica sa, de gospodăria lor frumoasă. Acum era înrolat într-o ceată de oșteni ismailiți, îmbrăcat ca și aceștia, făcând exerciții de luptă pe câmpiile de lângă Adrianopole. În ceata de la oastea otomană, în care era înrolat, nu era nici un ostaș sârb cu care să
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
puțin, și va fi acasă la el! Cât de dor îi fusese de casă, de ai săi, în toți acei trei ani de când fusese răpit și dus la străini! Mai avea de trecut de câteva case, până să ajungă la gospodăria tatălui său. Dar ce-i era dat să vadă ochilor? Unele case din vecini fumegau, altele ardeau în flăcări mari! L-a apucat groaza. Otomanii, după ce învinseseră oastea voievodului Serbiei, se puse pe jefuit și ars casele țării. Milan alergă
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
acești oameni cu sufletele de aur, care m-au primit în căminul lor, deși am venit ca un tâlhar la casa lor. Dar Tu le-ai dat gândul cel bun, mi-au cruțat viața, mi-au găsit un loc în gospodăria lor! Mulțumesc că mi-ai dat o soție harnică și frumoasă, la care țin atât de mult, și cu care ne rugăm împreună, în fiecare seară! Te mai rugăm, Doamne Dumnezeule, îndură-te de noi, dă-ne parte să avem
PORUNCA A ŞASEA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1438833536.html [Corola-blog/BlogPost/379899_a_381228]
-
odată - / În vremea cea îndepărtată O babă care se vădea / Precum că trei feciori avea. Erau ca brazi-nalți și mari, / Iar de virtute erau tari Acești feciori, dar - dragii mei - / La minte slabi se-arătau ei. Toată a lor gospodărie / Se dovedea o răzeșie Destul de mare și bogată. / Aceasta se vădea formată Din casa bătrânească. Ea / Avea apoi alăturea Toată pojijia pe care / O casă de-acest fel o are. Se mai afla pe răzeșie / Și o livadă și o
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
vădea formată Din casa bătrânească. Ea / Avea apoi alăturea Toată pojijia pe care / O casă de-acest fel o are. Se mai afla pe răzeșie / Și o livadă și o vie, Precum și vite îngrășate / Și păsări mari, nenumărate. Toate aceste-alcătuiau / Gospodăria ce-o aveau Feciorii cari, de bună seamă, / O stăpâneau cu a lor mamă. Pe lângă astea, mai avea / Baba și bani, căci își strângea Parale albe, să le țină / Când zile negre au să vină. Cu zece noduri, o para
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448553458.html [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
propriu-zisă până la Odesa. În satul Cornova, unde s-a născut colegul meu de închisoare, de America și de drum, George, am poposit la familia Șoimaru, rudele lui George. Am fost primiți regește de tânărul Ion, care și-a făcut o gospodărie demnă de toată admirația, iar a doua zi am fost la părinții săi, unde bătrânul Gheorghe ne-a ospătat, ne-a coborât în pivnița sa cu vinuri alese și ne-a desfătat cu poezii patriotice învățate înainte de război. Românii din
RĂZBOI ŞI PACE 2015: EUROPA DE SUD-EST ŞI ROMÂNIA de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1435624707.html [Corola-blog/BlogPost/352998_a_354327]
-
avea vârsta de 103 ani, avea o memorie foarte bună și îmi povestea o sumedenie de evenimente la care luase parte dea lungul timpului. Cum fugeau din calea oștilor și se refugiau cu tot ce agoniseau prin zona Brăilei, prin gospodăriile unor oameni străini care se îndurau să-i primească în curtea și în casele lor. Cum trebuia să se separe membri aceleași familii pe la alte gazde, după cum aveau oamenii spațiu să-i primească. Uneori veneau hoții și le furau tot
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție) toți caii pe care nu-i foloseau la atelaje sau la alte munci. Erau câteva zeci de cabaline și de obicei doi - trei flăcăi ceva mai mari ca mine care îi păzeau. Pentru că aveam nevoie de distracție
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
ca să aibă cine munci mai târziu pământul pe care îl dețineau. Mama era a treia ca născut, dar și cea mai mare dintre fete.De la vârsta de nouă - zece ani trebuia să știe toate orânduielile casei și să răspundă de gospodărie cât timp bătrânii și frații mai mari se aflau la muncile câmpului. Mai târziu părinții ei și-au împărțit pământul copiilor la căsătoria acestora. La bătrânețe înainte de colectivizare mai aveau puțin pământ din cele douăzeci și cinci de hectare. În schimb bunica
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
aveau acte de proprietate, fiind tot ai ceapeului, dată ca lot ajutător în folosința părinților, la data semnării adeziunii de intrare în colectiv. La câteva luni de la forțarea tatei de a intra în ceape și despărțirea noastră de bunurile “donate” gospodăriei colective “benevol”, bunica a preferat să părăsească această lume nedreaptă de pe pământ, îndreptându-și sufletul spre alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți mai drepte acolo sus în ceruri, alături de
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
și când. Vecinii noștri, decedați pe neașteptate într-un accident stupid de circulație, ne spuneau uneori că n-ar dori să rămână unul fără altul. Clipa nefericită i-a luat pe amândoi deodată anul trecut în sâmbăta Paștelui. A rămas gospodăria lor ... Citește mai mult O adiere-printre spicele coaptecosașii săltândLa Tincuța, cum îmi place mie să numesc comuna Tinca, Tenke în maghiară, fiecare își vede de treaba lui. Sunt și au fost și aici localnici plecați la lucru în Italia, mai
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
și când. Vecinii noștri, decedați pe neașteptate într-un accident stupid de circulație, ne spuneau uneori că n-ar dori să rămână unul fără altul. Clipa nefericită i-a luat pe amândoi deodată anul trecut în sâmbăta Paștelui. A rămas gospodăria lor ... XV. GABRIELA GENȚIANA GROZA - HAIBUN (3) - MIEII ȘI ZĂPADA LOR, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 811 din 21 martie 2013. S-au dus Babele- miros de pământ reavăn sfințește livada În urmă cu doi ani, primăvara, eram
GENŢIANA GROZA by http://confluente.ro/articole/gen%C5%A3iana_groza/canal [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
tot sângur. Matali ghi acum șchii cum îi. Muierea dă suflet șâ căldurâ unei casâ. La mini parcă-i puschie, chiar dacâ nu-mi lipsășchi ghi niciunele ghin ce i-ar trebui unei familii, tot nu pare a chi o gospodării ghi om aranjat la casa lui. - Lasâ, măi băiatul tachii, câ sâ rezolvâ treaba. Noi sâ chim sănătoșâ. Vom mai grăi ghispri asta cât ghi curând. Modul cum o spusese părintele său, nu-i fu deloc pe plac Elisavetei. Prea
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 1.2. CentruL permanent de gospodărie rurală și gimnaziul unic Pe 15 ianuarie 1938 se înființează o nouă unitate școlară : școala de gospodărie, care funcționează până în toamna anului 1941 în cadrul școlii primare de fete, cu cursante de la cursul supraprimar (clasele V-VII). Conducerea acestei unități, în afară de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
-LEA (XIV) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului 1.2. CentruL permanent de gospodărie rurală și gimnaziul unic Pe 15 ianuarie 1938 se înființează o nouă unitate școlară : școala de gospodărie, care funcționează până în toamna anului 1941 în cadrul școlii primare de fete, cu cursante de la cursul supraprimar (clasele V-VII). Conducerea acestei unități, în afară de directoare (alta decât a școlii de fete pe lângă care funcționa) era condusă de un comitet având ca
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
în general, cu cea a centrului permanent dar cu o activitate mai restrânsă și cu un program adecvat realităților școlii primare. Din 1941 și până în 1948, la reforma învățământului, centru funcționează ca unitate separată cu denumirea de Centru permanent de gospodărie rurală. Își desfășoară activitatea în localul închiriat de la locuitorul Nicolae Ilie Bălănescu. De acum înainte, școala primară de fete rămâne să funcționeze numai cu clasele ciclului primar (I-IV) până în anul 1956, când se mixtează școlile și cele două unitățî
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în bani pentru lemne, burse și chirie. Celelalte cheltuieli erau asigurate din veniturile realizate în atelierele Centrului. Unitatea dispunea de un atelier de lucru de mână și țesut și unul de gospodărie (bucătărie), avea două posturi de maistre : pentru lucrul de mână pe Viorica Țulucescu, care a fost și directoare pe tot timpul funcționării acestui centru și o maistră de țesut, Maria Vasiliu. Din cadrul școlii de fete mai funcționau la acest centru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
fete mai funcționau la acest centru trei învățătoare, plătite de către școala primară de fete : Filofteia Ștefănescu, care preda cunoștințe de cultură generală - partea umanistă, Maria Gh. Constantin responsabilă cu partea științifică și Elena Olteanu, maistră, absolventă a școlii normale de gospodărie. Cele două maistre se schimbau anual, rămânând permanent doar V. Țulucescu și Elena Olteanu. Spre sfârșitul ultimilor doi ani de război avem încadrate la lucrul de mână pe Nicoleta Rădulescu, iar pentru țesut pe Niculina Fălcescu., ultima stând doi ani
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
orelor în zile de predare teoretică, câte două pe săptămână cu 5-6 ore pe zi și patru zile de activități practice, tot cu câte 5-6 ore pe zi având ca obiecte practice lucrul de mână (6 ore), țesut (6 ore), gospodărie (6ore). Clasele treceau prin rotație la fiecare din aceste ateliere, câte o zi pe săptămână. Întregul program avea un caracter practic deosebit de concret. Elevele înscrise la acest centru - pe bază de benevolenție dar și în urma unei selecții - totalizau între 88
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
80-85% între 1945-1945, era consecința firească a frecvenței slabe, cu toată importanța pe care o avea școala privind prergătirea elevelor în latura practică a învățământului. Printr-un ordin al Ministerului Educației Naționale începând cu 1 noiembrie 1945 Centru permanent de gospodărie rurală se transformă treptat în Gimnaziu unic Rucăr Începutul este făcut cu clasa a V-a a centrului din anul școlar 1945-1946, care devine clasa a I-a a Gimnaziului unic. În anul școlar 1946-1947 centrul permanent rămâne doar cu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]