607 matches
-
la "Autotransport" Suceava, apoi s-a transferat la "Bucovina", făcând curse internaționale (Irak, Iran, Kuwait, Iordania, Turcia și multe țări europene). Astfel, a cunoscut mare parte a acestei lumi, care încă nu a reușit să-i schimbe calitatea de bun gospodar și bun familist. Făcând economii, a reușit să-și vadă visul realizat. A ridicat un frumos imobil în Rădăuți, dotat la nivel modern, cu tot ce este necesar. În 1979 Laurica, a ocupat postul de contabil principal la Școala Generală
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
rămânând văduvă și cu o casă de copii, moldovenii noștri au expediat substantivul propriu Ciocîrlan în cazul genitiv, prin intermediul particulei "a" și a sufixului "oaiei": Aciocîrlănoaiei. Tatăl meu s-a născut în comuna Grumăzești, așezare frumoasă și mare, de oameni gospodari, inteligenți și descurcăreți. Aici a urmat cursurile școlii primare și gimnaziale, bucurându-se de dragostea părinților, a fraților și surorilor. A fost al nouălea născut din 18 copii. Vă dați seama că erau aproape două echipe de fotbal?? A rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
prăpădită, cu o curte fără gard, la o margine de sat, pe niște saltele improvizate, așezate direct pe pământul din cămăruță, doarme o mamă alături de copiii ei. E obosită mama. Foarte obosită. Muncește toată ziua la "paori" dică la oamenii gospodari ai satului, la cei bogați. Spală rufele, calcă, apretează, plivește răsadnița, plantează și udă, prășește, mătură curtea, cară gunoiul cu roaba la platformă. Nu stă o clipă. S-a dus vestea că este văduvă cu șase copii mici, că este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu... plăcutul? Pământean fiind, prima mea observație a fost pe măsură: la acest Revelion au fost atât de multe dulciuri, încât mi-au mai rămas în farfurie și le-am regretat când m-am trezit dimineață și am constatat că gospodarii brașoveni făcuseră curat în timpul celor câtorva prime ore de somn din 2004... Revelionul Spiritelor. Gândind la soția mea. Doresc să relatez câte ceva despre puja. Dar și... altceva. Ceva mai personal. A fost o puja puternică în seara de Revelion. Am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
III, nr.22/23 1 decembrie 1936) * Gazeta Bucovinenilor, organ de informație și cultură, apare la București între 1 noiembrie 1934 - 30 septembrie 1938. Director Grigore D. Grecul. Colaborau condeie din București și din toate provinciile României. * Gazeta Gospodarilor Gazeta Gospodarilor apare la Cernăuți: 1931-1932. Este o publicație lunară. Redactor responsabil Iakob Rosenstok. Tipografia „Eminescu”, Cernăuți. Începând din 1 aprilie 1932 își ia subtitlul: revistă lunară independentă. Un număr din 1931 poartă mențiunea: Ediție de propagandă. Nu are data apariției. * Gazeta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să ne schimbăm structura statală În mod radical și profund reacționar față de tradiția și credințele noastre care ne-au format și clădit; că vor trebui „revizuite”, adică anulate și calomniate, valorile naționale ale culturii și istoriei, spoliat și umilit țăranul gospodar, Înfricoșat și arestat orășeanul, târâte În pușcării elitele culturale, bisericești, politice și financiare. Și, cu un cinism victorios, anunțată „o altă lume”, alte valori, o nouă „auroră” a societății umane și, vai, ocuparea unor poziții importante pe aproape toate continentele
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care l-au crescut, dar cu care, cu mentalitatea sa - atât de splendid, de pitoresc răsfrântă În prozele prietenului meu Sorin Titel, pe care l-am ajutat să devină bucureștean! -, nu s-a impregnat niciodată. Banat, regiune populată de oameni gospodari și harnici, buni, foarte buni Români și plini de un spirit practic și de un bun-simț colosal și În mijlocul cărora tinerelul sfios și zăpăcit care eram, fantasmatic și lipsit de măsură, nu avea ce să caute. Deși mi-am scris
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Moș Jănică, Mihai și Jorjîcă. Deci bunicul nostru. Acesta, la rândul lui, este fiul unui Todică venit din Ardeal cu un cal, o nevastă și doi copii și s-au așezat pe moșia Horodnicenilor. Auzind boierul că este un om gospodar și foarte vrednic l-a chemat la curte și i-a spus să rămâie pe moșia lui și să-și ia cât pământ are nevoie pentru gospodăria lui. Și așa a făcut. Apoi au venit alți gospodari și În acest
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ascunde vechea tendință a popoarelor ruse de a destabiliza instituțiile tradiționale și specifice popoarelor subjugate, în limbaj modern, un fel de lavage de cerveau, o distrugere a identității naționale și individuale, o sfărâmare a bisericii, a „instituției țăranului” (țăranul așezat, gospodar, influent și prestigios în lumea sa, ancestrală, a fost, de altfel, printre primii și cei mai vânați dușmani ai noului regim!...Ă, a culturii și stâlpilor ei, ai acelor maeștri ai gândirii și credinței naționale, cei care au crezut cu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de sprijin al drumului, de 15 m lungime, 3 înălțime, 1/2 m lățime, cu piatra scoasă de pe loc, care a costat 20.000 lei, în Văleni. Siminicariu, bandit, care a stat 20 ani în ocnă și acuma-i bun gospodar. Acu 20-30 ani, pe lângă Mălini, unde-i acum satul Văleni 18, nu era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ajutat și de proprietar. Acești Timoftești se luptă cu învățătorii și cu școala; și a fost natural ca în timpul mișcărilor Țântilă să fie denunțat ca instigator. Pe urmă s'a constatat adevărul. Ion Todicescu din Homița Om liniștit, cinstit și gospodar. Împreună cu Țântilă și cu Costea a lucrat pentru potolirea spiritelor. A vorbit cu oamenii, i-a sfătuit. Începutul de mișcare s'a stâns. Ca instigator n'a fost arestat, dar primarele și ceilalți i-au făcut procese și felurite mizerii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
A venit vremea pentru flăcău să facă oaste, a făcut-o; a venit vremea după aceea să se însoare, s-a însurat. Și și-a făcut casă, ș-a durat gospodăria pe locul de el câșligat... Acù are copii, îi gospodar bun între noi. Da' iaca, domnule, pribeagul acela care s-a fost dus prin lume, acù s-a întors în sat. Ia un moșneag să nu dee Dumnezeu așa bătrânețe nimărui. Eu știu ce s-a gândit cât sta la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pământ, pe numele lui e trecut pământul. Vânzarea nu-i bună căci e făcută cătră târgovăț, dar numai el o poate strica. Apoi el ce s-o strâce, că-i un nemernic. Și cum să rămâie așa pe drumuri omul gospodar, cu nevasta și copiii... Zice că au să vie cu portărei, să-l deie afară... Asta cam ce fel de dreptate și lege e? Acù omul spune așa că el nu se duce, că el cu sudoare a muncit și și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
este foarte important, căci „nașii sunt cei care înfăptuiesc acte de inițiere, supraveghind neofiții până la consolidarea noii celule familiale. Depășirea sub cele mai bune auspicii a pragului dintre categorii sociale depinde în mare parte de ei.(...) Metamorfozarea mirilor în tineri gospodari este înțeleasă și ca o naștere pe care o moșesc nunii”. La nivelul expresiei poetice funcția rituală a nașului este sugerată de un portret hiperbolizant: „Dar nunul cel mare/ Cu grija-n spinare,/Călare pe-on cal/ Ca un Ducipal
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Gh. care a fost elev strălucit al școalei normale, să-i dați ascultare. Un învățător căzuse de 2 ori la examenul definitivat. Și a venit la mine să-l ajut, cum moi pricepe să reușească. Și a reușit. Era bun gospodar, dar foarte slab cărturar. El cu mâinile lui a clădit școala din satul Șinca comuna Sasca județul Suceava, și tot el a drănițit-o27 și a făcut uși și ferestre să fie școală. Apoi nu merita să fie învățător ? Aista a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Și el a răspuns că da, m-a chemat Vasile Potlog. ".... Tuți Crucea și Dumnezăii măti de potlog 42, de ce n-ai spus de azi dimineață, să răscolesc eu toate condicele Biroului de mobilizare!". În Baea eu am cunoscut 2 gospodari frați cu numele de potlog, Alecu Potlog și Ștefan Potlog. Pe Ștefan Potlog l-a omorât un butuc mare de fag în gard la Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
învățătorul și secretarul consiliului școlar nu-mi da bonuri să încasez bani pentru școală, după ce lua toți banii pentru școala din Baea, atunci îmi da banu. Pentru ce ? Pentru că au fost neamuri de șătrari. Și iată cum: Petrea Hlihor vestit gospodar și cinstit fără pereche a spus: "Dintr-o șatră țigănească s-a oprit un șătrar pe care îl chema Pintilii. El a avut de ficior pe Toadere Pintilii iar Toader Pintilii a avut 2 feciori, din care: 1) Vasili Pintilii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cele ușoare nu se rețin deloc. * Unii scriitori sunt autori anonimi; alții - de anonime. * Cea mai regretată invenție a omului este oglinda: e prea sinceră. * Nu există bătrâni frumoși și copii cuminți, dar există bătrâni tineri și copii îmbătrâniți. Omul gospodar își tace vara sanie, iarna car, primăvara pregătește sacii și toamna îi umple. * Cele mai de preț comori pe care le încredințăm pământului sunt oamenii. Acarul Păun este frate geamăn cu Țapul ispășitor. * Unul Irimia a făcut legătura dialectică între
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Vremea trecea și iată-mă la un an și șapte luni pronunțând OPTITA (iubita), GAGU MAMII (dragu’), COCALA, POCALA (portocala), BADADA TATA OPATA! (tata dă zăpada cu lopata), o altă propoziție prin care remarcam că taică-miu e un om gospodar. Și nu doar io. Când dă zăpada, iese în stradă și face o pârtie, în mare parte și pentru a fi admirat de vecini pentru cât muncește. Iar în timp ce taică-miu făcea o pârtie impecabilă, io continuam să pronunț alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
fel ca în fiecare vară dealul mă întâmpina cu flori multicolore, frumos parfumate și drăgălașe ca surâsul sincer al unui copil. De aici privesc satul; un sat mare și vesel, sat de țărani - în cea mai mare parte, cu oameni gospodari și harnici, care știu să mânuiască lucrul de dimineața devreme până seara târziu, dar care știu și să se veselească în zilele când se adună împreună de sărbători. Era în ziua de Sânziene. Bunicul ne-a împletit coronițe din florile
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
toamnă și nici grâul nu era secerat. Ajunși acasă, cele doua gospodine țineau neapărat ca doi dintre noi să doarmă la una și ceilalți doi în cealaltă parte. Pînă la urmă am rămas la familia Nicanor Baciu, casă de oameni gospodari. Am stat cu toții la masă, până târziu în noapte, discutând despre drama neamului nostru românesc. Ne-au relatat despre tragediile prin care trec și au trecut. Aveau doi băieți, unul dintre ei era acasă, un flăcău frumos, un artist, împletitor
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
S-a născut la 15 februarie 1908, în comuna Galanesti, fostul județ Rădăuți, acum județul Suceava, dintr-o familia de țărani gospodari. Școală primară o urmează în satul natal, la Galanesti, apoi da examen la Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi din Rădăuți unde are profesori foarte buni. Studiile superioare le face la Universitatea din Cernăuți, la Facultate de Stiinte secția matematică unde are profesori
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93286]
-
olimpiadele de matematică și fizica, la toate fazele, la fizică a ajuns și în etapa finală. În vara anului 1952, prin examen, intră între primii la Facultatea de Mecanică, secția Mecanoenergetică, a Institutului Politehnic Iași. A suferit că părinții erau gospodari și nu erau în CAP, pentru a continua studiile, a făcut alte munci, pentru a se putea autoîntreține. A terminat facultatea cu „foarte bine” la Examenul de Stat, în iunie 1957, si a fost propus pentru cercetare la Academie. În timpul
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
În timpul deplasării, domnu’ tot ordona din timp în timp câte un popas ca să le mai explice isteților săi ciraci, ba una, ba alta, din tainele acelei lumi mirifice ce le înconjura satul, cum și despre ceea ce oamenii satului chivernisiți și gospodari, mai adăugaseră la ceea ce le oferise mama Natura. Noi autorii lucrării ne vom lua iarăși permisiunea să povestim mai departe și să-l completăm pe domul învățător Budac cu modestele noastre cunoștințe despre acest complex sistem ecologic pe care-l
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
spune că acolo a existat cândva un păr bătrân, cu fructe dulci și zemoase și două mori. Că în curtea fiecarei mori exista câte o casă cu grajd și șură în care se adăposteau căruțele cu animalele de tracțiune ale gospodarilor veniți să-și macine producția de cereale, care datorită aglomerației erau obligați de multe ori să râmână aci peste noapte. Șirul de care era lung, pentru că la morile Cârțișoarei veneau să-și treacă rezultatele trudei printre pietrele morii, oameni de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]