2,459 matches
-
respectat -, atunci nu se va putea realiza un dialog pentru depășirea unor astfel de situații. Prin educație, omul trebuie să învețe să se iubească nu doar pe sine, ci mai ales pe cei în mijlocul cărora trăiește. Este datoria noastră de gospodari ai apelor să formăm oamenii în acest spirit, să îi facem să conștientizeze rolul primordial al apei în viața de toate zilele și să insuflăm în ei dragostea pentru acest dar al Lui Dumnezeu, care este Natura”. Se accentuează, cum
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
de Apă Siret, îndepărtarea neechivalențelor valorice. Dr. ing. Emil Vamanu privește lumea și viața ca pe un univers spiritual și material neînchis cu alternative pentru opțiunile umane, dor contrare dizarmoniei cu natura: „Cred în viitorul prioritar al misiunii noastre de gospodari de ape pentru că roadele acestei meserii deservesc un interes major al umanității. Atât timp cât va mai fi apă pe Pământ, vor mai fi și inundații și secete și vom exista și noi, «oamenii apelor», mereu chemați la lupta cu invizibilul. Pentru
APA, OPŢIUNE PENTRU DIALOGUL FILOZOFIILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363141_a_364470]
-
grijile ei mărunte, seamănă cu cel care ajunge să nu mai vadă pădurea din cauza copacilor. - Realitatea vine de la Dumnezeu care a creat-o, conceptele sunt rodul minții noastre care încearcă să o explice. În această constă incompatibilitatea dintre ele. - Așa cum gospodarul alege sămânță cea bună pentru ogorul sau, mă gândesc cu teamă la ziua înfricoșatei judecați. Adică voi fi găsit sămânță bună sau neghina? - Postul și gândurile bune sunt întotdeauna în armonie, fac trupul mai ușor și dau aripi sufletului. - Daca
EXERCITII DE MEDITATIE de ION UNTARU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367878_a_369207]
-
lui, Florile dalbe! Ca să cânte Domnului Cântece de bucurie Florile dalbe! Și de mare veselie. C-azi e seara lui Ajun, Florile dalbe! Mâine-i ziua lui Crăciun. Grupuri de colindători, Florile dalbe! Cântă noaptea până-n zori, La case de gospodari, Florile dalbe! La boieri și fete mari. La preoții satului, Florile dalbe! La marii orașului. Sus în vestea lui Hristos, Florile dalbe! Să fiți, domni buni, sănătoși! Dacă gazda este vânător, atunci grupul va cânta un colind special pentru acesta
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
de bine cântă colindul de rămas bun: Cea gazdă frumoasă Rămâi gazdă sănătoasă!(bis) Și astfel trupa de colindători parcurge întreaga localitate de la un capăt la altul până în zori, de multe ori prinzându-i chiar ziua de Crăciun pe la porțile gospodarilor.... (Fragment din volumul în lucru „LOTRII ÎN PRAG DE SĂRBĂTORI. Colindele sunt prezentate așa cum le-am primit fără nicio intervenție. Lucrarea va cuprinde întregul ritual al sărbătorilor de iarnă - continui să culeg date - cu: steaua, craii, capra, buhaii, plugușorul, sorcova
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
în arhondaric, cu dezbateri vii, interesante, până aproape de miezul nopții, într-o atmosferă agreabilă, destinsă, cu bunătăți și băuturi alese scoase din rezervele mănăstirii, căci părintele este, nu în ultimul rând, și un excepțional model de urmat în ceea ce privește spiritul de gospodar. Scriitorii au plecat cu impresii deosebite despre felul cum au petrecut o zi ca o aleasă sarbătoare, departe de lumea egoistă, indiferentă și prea adesea aflată în fierbere. Citind acum creațiile poetice ale părintelui Prodromos, n-am putut pune stavilă
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
de taxe și impozite. Nu aveau bani să plătească masă din piața organizată, pe care să-și etaleze produsele. Vai de ei și nu numai pentru asta, dar și din cauza lucrătorilor de poliție! Cum se apropiau aceștia, cum fugeau grădinarii, gospodarii ori țăranii, cum doriți să le spuneți... - Sărut mâna, tușă Lina! Ajunseși de mult? - Ajunsei, maică, răspunse cu întârziere femeia. Nu te cunoscui după glas... - Îți iei verdețuri? Au adus urzici, lobodă, ceapă... Văzui de toate. Cam scumpă ceapa verde
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
poarta indicată și am început să strigăm din răsputeri, agitând clopoțeii: Câțu-Mâțu, întoarce pârțu’ Două ouă încondeiete Pune-o bine pe perete. Una mie, una ție, Una de tovărășie. Nimic...Ne-am uitat printre scândurile gardului și am observat că gospodarul casei ascuțea araci pe un butuc. Nici nu ne-a luat în seamă. Pe prispa csei...nicio mișcare. -Cred că nu ne-a auzit, a zis Marin. Hai, încă o dată! Și iar răcnirăm însunete de zurgălăi: „câțu-mâțu/întoarce pârțu’...” Atunci
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
strigă zăltații ăia la poartă? Omul lăsă ascuțitul aracilor și întrebă: -Ce strigă, fa? Femeia, furioasă, puse mâinile în șolduri, arătând spre poartă: -Ascultă-i și tu! Încurajați, mai răcnirăm un „câți-mâțu/întoarce pârțu’”, cât se poate de clar. Auzindu-ne, gospodarul a pus mâna pe un arac și s-a îndreptat agale spre poartă. Nici n-am observat când Mărin, băiat isteț, a rupt-o la fugă, lăsându-mă singur în fața porții. Ajuns la poartă, omul m-a întrebat, foarte calm
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
de mine, în loc să urmez exemplul înțelept al lui Mărin, care se oprise la o distanță apreciabilă, mă pune naiba să-mi demonstrez calitățile actoricești. Și unde nu-ncepui să mai răcnesc nenorocita de poezioară, agitând tetral și în disperare clopoțelul. Gospodarul mă privea năuc, roșu de furie, dar calm. Tot așa ieși pe poartă cu aracul în mână: -Apăi, stai mă să-ți dau eu ouă încondeiete, ...tu-ți pârțu’ mă-tii de idiot! Atunci s-a revărsat peste căpățâna mea
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
tii de idiot! Atunci s-a revărsat peste căpățâna mea valul de înțelepciune care-l scăldase pe Mărin. Am rupt-o la fugă, scăpărând picioarele, cu clopoțelul și coșul fluturând. Îmi vâjâiau pe la urechi ploaia de bulgări azvârliți de înfuriatul gospodar. În acele clipe n-am priceput atitudinea lui. Eram preocupat să nu m-ajungă. Nu știu de ce simțeam pleznitura aracului pe spinare, deși omul arunca doar cu bulgări după mine. De fapt, nu eram supărat de asta. Alta era durerea
CÂŢU-MÂŢU-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367463_a_368792]
-
apăreau și sub formă de foi volante și unde era criticat Senatul local, sau unele hotărâri ale acestuia. Ei, dar frumoasele și rezistentele case cu arcade, din jurul Pieței Sfatului, unde locuiești azi și dumneata, au zidurile întărite și fățuite de gospodarii lor. Însă zidurile acestea au și multe povești în coaja lor. Eu le scrijelesc uneori învelișul, căci bibliotecile și internetul îmi stau la dispoziție și-mi dau sculele necesare... Câteodată, mai vorbesc și cu bătrânii ce știu de la bătrânii bătrânilor
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
am astâmpărat sperietura și am intrat să văd cum a reușit galinaceea mea să înfrunte singură gerul nopții, într-un loc nepotrivit iernării vietăților înaripate ale gospodăriei. Găsesc acolo un petic de paie, iar în mijlocul lui... profitul cel râvnit de gospodar: un ou. Îl pun cu grijă în buzunar și mă-ndepărtez de culcușul de necesitate al zburătoarei mele, continuând ore bune să-mi destroienesc rudimentara-mi gospodărie. După pauza de prânz, îmi continui “privilegiul” de sătean cu traiul ca în
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
termină de imobilizat entorsa baciului, termină și povestea femeii cu patru fete la douăzeci și cinci de ani. - Măi Neculai, dar ce or fi avut oamenii ăștia în capul lor dacă, în șase ani, au făcut patru copii? Cum mama dorului hrănește gospodarul ăla șase guri dacă spui că mai este și chefliu? - Și eu mă întreb același lucru. Vai de viața copilei ăleia. Ce nu ți-am mai spus este că el se apropie de patruzeci și cinci de ani? - Cât? Vai
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
când ai mei mă observau adesea că urc scara, le spuneam că „dau fân la vacă” sau „iau ouăle din cuibar”, cu toate că găinile aveau cotețul lor și nici n-aveam vârsta care să-mi fi permis singur să fac pe gospodarul casei. Noaptea îmi „transferam” „literatura conspirativă” „sub sarică”, la lumina slabă a unei lanterne „Elba-Focus” cu care mă mândream și lângă care dormeam, ca o fetiță lângă păpușa ei cea mai dragă. Al treilea moment care mi-a stârnit curiozitatea
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
Din greu și-au înălțat o casă Sudoarea-a curs pe fruntea lor Ca demni copiii să și-i crească. S-au luminat a doua oară Când pruncii astăzi cărturari întorși cu-aleasa lor la țară Au pornit rost de gospodari. Apoi ca florile pe câmpuri Sosit-au mândrii nepotei Atins-a bucuria vârfuri, N-au fost mai fericiți ca ei. Încovoiați acum de ani, Că bătranețile nu iartă Îi vezi mereu, mereu trecând Din pragul casei înspre poartă. Așteapta tot
LITURGHIE DE SEARĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367275_a_368604]
-
Spre a dâinui prin ani. Cu atenție se face Număratul oilor, La stăpâni de-a se întoarce, De răcoarea brumelor. Și se face măsurarea Laptelui, o dată muls, Spre a știi repartizarea Cașului prin vară strâns. Apoi prânzesc împreună, Ciobanii cu gospodari. Să se facă brânza bună, Pun să cânte lăutari. Dar rămâne în poveste, Ospățul abia-nceput, Când ciobanii duc pe creste, Turma de oi la păscut. Tradiții și ritualuri Prin timp perpetualte, Pe-ale vremurilor valuri, Ne sunt identitate. * Din
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
visează. Adormind cu sete mare, Dorește ca-n vis să vină Însuși Făt-Frumos călare, Cu-n pahar de apă-n mână. Dar visu-i dezamăgire, Când june-n vis n-a apărut, Fetei să-i aducă știre Despre destin neprevăzut. Băieții gospodarilor, La geam pun grâu de germinat. Să vadă-n anul viitor, Cât va fi rodul de bogat. Creangă de măr pusă-n apă, La Anul Nou de-nflorește, Rod în fructe se așteaptă; Ritualul prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
autorul a dorit cu ardoare să o ascundă sub haina protectoare a obiectivității. Pe coperta patru a acestei cărți este înscris un citat din postfața aparținând domnului Emilian MARCU - membru al USR, Filiala Iași, care apreciază cu obiectivitate: „Asemenea bunului gospodar din aceste locuri și Marian Malciu „ticluiește din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseți, adunând în covorul oltenesc ușor sprințar, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, și sunt asemenea locuri cu prisosință, nu lasă
SCRIITORUL MARIAN MALCIU ȘI CĂRȚILE SALE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368667_a_369996]
-
din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului Al. I. Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a venit și al doilea copil, un băiat zgubiliu
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
care lua mai mult bătaie când o mai tăndălea cu lucrul. De ciudă a băut sticla așezat pe un balot de paie în grajdul lui Bâtoi ceea ce s-a terminat cu niște pari pe spate dați cu toată generozitatea de gospodar care crezuse că vrea să-i dea foc la șură. Zadarnic explicase că nici vorbă de așa ceva, Bâtoi, un tâmpit notoriu, nu putea înțelege și pace, demersul său metafizic. A mai putut repeta experiența abia prin toamnă când s-a
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și sau îndrăgostit unul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
o mai lăsau să-și facă somnul. Clasa a șasea! Fără comentarii. La Sâmburești, sat vecin cu al nostru, veniseră după inundații ajutoare din Italia pentru sinistrați și care s-au distribuit sub stricta supraveghere a primarului, că el era gospodarul obștei. Se striga o listă, fiecare venea cuminte, cu mâna întinsă, mai dorea și altceva ce nu se poate, mormăia și pleca mai departe. - Altul la rând. - Dom' primar... - Ce e mă', nu-ți convine ce-ai primit? - Dom' primar
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 4 de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364593_a_365922]
-
La noi în sat biserica era cea mai înaltă construcție, urmată de cea a cooperativei din sat, o rămășiță a unui conac boieresc, rămasă într-o stare de paragină multă vreme. În satul nostru mai erau câteva case ale unor gospodari mai înstăriți așa numiții chiaburi, clasificați după cât pământ aveau. La Fălticeni am mers prima dată cam când aveam vreo 8-9 ani. Auzisem de orașul Fălticeni, dar nu știam unde este, căci toată lumea vorbea de târg și nicidecum de oraș! Mergând
AMINTIRI DESPRE FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349474_a_350803]
-
codălbei;/ În frunte, țintăței..., / Ia mai mânați măi flăcăi! / Hăi! Hăi!..” În continuare, se vorbește despre arat și semănatul „grâului de vară”, secerat cu: „Seceri mari/ Pentru secerători tari / Și altele mai mititele / Pentru fete ocheșele...” Prin alte localități, unii gospodari umblă cu „Plugul mare” tras de patru boi, împodobiți cu colaci în coarne și acompaniați de buhaiuri și clopote mari. Cei mai buni urători din sat rostesc cu strigături, urarea agrară, desprinsă din cea mai cunoscută versiune populară - „Plugușorul”, după
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]