1,664 matches
-
culturii. E mai plăcut așa. Se uită spre doamna Pavel. Râse. Începurăm să mâncăm sub luminarea de cuvinte, vesele, ale doamnei Pavel, aproape fericită de pofta noastră de mâncare, ce povestea pentru ea prețuirea de către noi a calităților ei de gospodină cu faimă. În timp ce frazele-i curgeau fără oprire, ca mătăsurile desfășurate de pe mari suluri anume mânuite, iar dulciurile se împuținau pe platoul albastru din față, bunicul zâmbea din fotografia mărită, aflată deasupra bibliotecii, privindu-și cu dragoste nepotul care, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
cumpărate de ocazie de la un fost moșier de către doamna Pavel pentru mine spre a le da drept dar de nuntă Anei și soțului ei, și împachetate tot de ea într-o lădiță cu paie cu grija și priceperea unei vechi gospodine punând în săvârșirea lucrului amintirea propriei nunți. După ce mă spălai pe mâini și pe față, îmi desfăcui valiza și scosei micile mele daruri, pentru doamna Agripina un chimonou, iar fiicei mai mici un colier din corali, cumpărate și acestea tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acum era așezată în deschiderea a patru odăi și apoi să înceapă dansul, nu cum s-a procedat, în camera a cincea, salonul, dar opiniile acestora fură alungate de protestele perechilor tinere. Categoriile „sociale” ale celor invitați erau amestecate - țărani, gospodine, slujbași de diverse categorii -, dar le unea comportamentul politicos, o anume bunăvoință generală, vestimentația de oraș, toți bărbații în costume negre, drumul sau iluzia unei alte mentalități, că mă miram, ei oameni de la țară cum de le păstraseră în garderobele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
acasă”, de pildă să-și facă o cafea, dar ea preciză că băuse, atunci el îi arătă servanta în care se aflau șerbetul și dulceața, pe care le avea în patru borcane dăruite de doamna Pavel: mica ei propagandă de gospodină, repetată în fiecare an, la care el reacționa cu sincere mulțumiri și prefăcute laude, pentru că nu se pricepea. Ea deschise ușa servantei, și după ce puse pe masă o farfurioară cu o linguriță de șerbet, iar el paharul cu apă, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
o apără ca un scut - deși altminteri Christina gătea mediocru; respecta Întocmai rețetele, dar uneori neglija cîte un mic amănunt care deturna gustul mîncării spre domenii mult mai complexe. La fel făcu și acum; Își puse mai Întîi pavăza de gospodină, apoi veni după el În camera de zi. Căci, după ce Vic Îi spusese, din neatenție, că Întîrziase la frizerie, voia să afle mai multe amănunte despre fata care Îl tunsese. — Au adus și fete acum la frizeria aceea? se interesă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
au raportat fenomene OZN sub forma unor lumini nocturne, 2 erau negustori de antichități. În schimb, din 60 de persoane care au raportat OZN-uri văzute În timpul zilei, așa zise discuri diurne, 12 erau artileriști stagiari și numai 4 erau gospodine. Sunt aici cîteva coincidențe care ar trebui să ne dea de gîndit. — Despre ce tot vorbiți? se interesă Pruritanal. — Din modul cum ați formulat Întrebarea, rezultă că nu sunteți la curent cu problemele OZN, observă Vic. — Bineînțeles că nu. Eu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
singurătatea lui. „Luați!” le spusese pe neașteptate, Întinzându-le două felii de cozonac groase, tăiate cu briceagul. Băieții, fâstâciți, le luaseră fără vreo vorbă. Mama lui Lică făcea cel mai bun cozonac din sat. Multe femei Își călcau mândria de gospodine și veneau la rudăreasă cu cele de trebuință ca să frământe, să Împletească și să coacă În locul lor. Feliile miroseau a tot ce putea fi mai bun pe pământ. Verii Își Îndreptaseră ochii către Lică și se trăseseră mai În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În cuibare. Eram mulți și mâncarea puțină. Nici pâine nu aveam, că În vremurile alea țăranii trebuia să alerge la oraș ca să-și cumpere ori să-și spargă capetele când venea camionul brutăriei În sat. Intră nea Mitu taman când gospodina aducea sărăcia de mâncare. „Să aveți poftă!” zice el”. „Poftim la masă!” răspunde capul familiei. „Hai să viu”, face nea Mitu, „că două bătăi pe zi strică, da’ două mâncări nu și cine refuză e neam prost”. Gazda n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
vara se apropia de sfârșit, se strângeau Într-un loc unde erau cu desăvârșire interzise conflictele armate. Oamenii vindeau produsele, adică le schimbau Între ei, se bucurau de pace, se tocmeau pentru nurii delicatelor doamne și pentru calitățile lor de gospodine și de vajnice zămislitoare de copii sănătoși. Sute și mii de ani a durat acel târg al păcii, al Înțelegerii și chiar al iubirii, căci se pare că acest sentiment eminamente uman acolo și-a făcut apariția pentru Întâia dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Închipuia niște litere strâmbe cum că bucătăreasa frumoasă gătește mâncare gustoasă. Bunica se fălea că la pension brodase acea minunăție, Însă ea nu știuse nicicând ce era acela un pension adevărat și dădea acest nume pompos unei școli pentru tinere gospodine dintr-o comună nu cine știe ce Îndepărtată de Satul cu Sfinți, ținută de o cucoană aprigă, nevastă de preot și pricepută În ale gospodăriei și bunelor maniere. Bunica cea bună petrecuse un an de zile În acea școală de domnișoare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, cănd tinerii organizau bălul cel mare, la care participă toată suflarea satului. Cerbul era realizat din lemn, făurit de meșterii satului, fiind împodobit cu scoarțe țărănești, țesute de vrednicele gospodine. “Le-am facut costume tuturor băieților care formează alaiul, pentru a tine vie dragostea față de datinile străbune. Țineți minte ce vă spun: dacă nu vor mai exista aceste obiceiuri, atunci înseamnă că am rămas fără respect pentru țara asta“, spune
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
tip de construcție socială viitoare va fi viabilă și puternică numai dacă se va baza pe aceste valori. Nu are nici o importanță dacă lumea viitoare se va numi capitalism, post-capitalism sau altfel. Oamenii vorbesc despre sfârșitul capitalismului din diferite motive. Gospodinele o fac sub forma unei bârfe și a unei îngrijorări mascate de ducerea mâinii la gură a uimire atunci când spun că nu mai înțeleg nimic din lumea de azi, iar admiratorii socialismului o spun cu voce tare și cu satisfacție
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
pentru care țări ca România se află într-o permanentă căutare, sub semnul unor uriașe întrebări legate de construcția socială. Capitalismul este rezultatul unui context favorabil social și nu poate fi aplicat după rețete, asemenea unei prăjituri pe care o gospodină o pregătește repede în bucătărie, și care fabricată după aceeași rețetă ar trebui să aibă același gust. Lipsa vocației în construcția socială poate fi un element care poate lipsi unei culturi și în acest caz reușita poate fi pusă sub
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și, până la întoarcerea ei, tânăra învățătoare s-a întreținut cu vecinele și cu copiii lor. Soarele se ridicase mult pe bolta senină și prefira o lumină gălbuie specifică începutului de toamnă, când dăscălița împreună cu femeia de serviciu, cu alte două gospodine și câțiva copii, trebăluiau de zor la ameliorarea aspectului dezolant al școlii. Ca o tânără deprinsă cu treburile gospodărești, și-a suflecat mânecile și a purces cu nădejde la treabă. Interiorul clădirii, alcătuit dintr-o sală de clasă încăpătoare, o
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru că acolo nu aveau sobă, când a venit frigul i-au oferit profesorului un pat în odaia în care locuiau ei. În plus, când s-au înțeles asupra chiriei, au convenit să-i asigure și mâncarea. Într-una din seri, gospodina a pregătit pentru cină obișnuita ciorbă, de data aceasta cu fasole, pe care a servit-o în două străchini: în una pentru musafir și în alta, ceva mai mare pentru gazde. Când au sfârșit de mâncat, în strachina bătrânilor a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de data aceasta cu fasole, pe care a servit-o în două străchini: în una pentru musafir și în alta, ceva mai mare pentru gazde. Când au sfârșit de mâncat, în strachina bătrânilor a mai rămas puțină ciorbă pe care gospodina a răsturnat-o înapoi în oală, urmând să fie consumată a doua zi. Acest fapt a reprezentat, se pare, picătura care a făcut să se reverse paharul amărăciunilor pe care le-a trăit, aici, tânărul profesor și, în clipa aceea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
cântecul, strălucește, iarba, aripioara, Îndeamna. 2. Jocul Cuvinte cu Înțeles opus (Dacă nu-i așa, cum e?): mic - ......... harnic.............. gros - ......... frumos.............. 3. Jocul Găsește Însușirea potrivită (din paranteză): mama - ......... tata............. bunica - ......... ....bunicul............. (blândă, Înalt, bătrân, puternic, Înțelept, harnică, slăbuță, duioasă, gospodină). 4. Jocul Cuvintele Încurcate: Razele soarelui sunt mai ........ veseli Pasările călătoare pleacă În țările ..... palide Elevii merg spre școală ........ voioase Pe ogoare răsună glasuri ......... calde FIȘE DE LUCRU CLASA a Il-a 1. Găsește semnele de punctuație din textul „Vulpea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
-l fi făcut să moară întru Domnul. Timp de peste cincizeci de ani a avut parte farfuria de un drum normal prin lume. Ani de-a rândul s-a mâncat din această farfurie mâncare cinstită, binemeritată pentru trup, și fiecare bună gospodină a spălat-o și a șters-o plină de respect pentru viața și alimentația sa. (Țipă) Și cincizeci de ani după nașterea acestei farfurii se repede un șchiop depravat și îi distruge acești cincizeci de ani. Dar față de un om
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
comerțului și a consumului alimentelor care sunt componente specifice societății de consum și uniformizării spațiului; semipreparatele alimentare, tendință a lanțului alimentar modern, modifică gestiunea timpului în familie: bucătăria își pierde din importanță: se reduce ca suprafață, ca timp petrecut de gospodină, diminuează dimensiunile frigiderelor, cămărilor de alimente, se reduce cantitatea conservelor, acestea nu se mai prepară în gospodărie etc. Ce se poate imputa acestor practici moderne, între altele, este intrarea în umbră a ceea ce era reunirea familiei în jurul mesei (comunicare, informare
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
între altele, este intrarea în umbră a ceea ce era reunirea familiei în jurul mesei (comunicare, informare, coeziune, viață afectivă, aplanare conflicte etc.). Masa comună nu mai este astăzi necesară, întrucât fast-food-urile flexibilizează programul și locul servirii mesei. În anul 1970 o gospodină petrecea, în bucătărie, cam o oră pe zi. În prezent, timpul s-a redus la 30 de minute și se așteaptă ca în 2030 acesta să se reducă la 5-15 minute.<footnote Harris, J.M., Kaufman, P.R., Martinez, S.W. (coord
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
evidență trăsăturile asemănătoare și de a se deosebi unul dintre acestea constituie primul pas spre înțelegerea comparației, o altă figură de stil des întâlnită în textul literar. Identifică asemănările dintre diferite obiecte sau ființe: „Albe tulpane Fâlfâie-n soare Ies gospodinele Iuți ca albinele... Cerul e-albastru Ca o petală De miozot...” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) „Doamna gerului, bătrână, S-a sculat de la pământ Și-nălțând spre cer o mână, Ca o cumpănă uscată de fântână.” (Otilia Cazimir, Baba Iarna
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
decât cu alții. Săracul lipsit de speranță care își dorește doar să supraviețuiască, muncitorul fără nicio proprietate, care își concentrează eforturile doar pentru a-și putea asigura următoarea masă, servitorul suprasolicitat care nu își dorește decât câteva clipe de răgaz, gospodina subjugată care luptă pentru puțină individualitate, cu toții au învățat poate să-și păstreze dorințele în linie cu situația lor neplăcută. Lipsurile lor sunt cuprinse și integrate în matricea interpersonală de împlinire a dorințelor"17. O societate dedicată promovării idealului egalizării
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu e ins ș.a. În Creație și frumos în rostirea românească (1973) autorul pornește de la clasica distincție eminesciană privitoare la limba de drumul mare, pentru tot românul, și cea de-acasă, căci „acasă, la dânsa, limba românească este o bună gospodină și are multe de toate” (Eminescu). Partea de-acasă „este și aceasta o comoară, adică poartă cu ea bunuri și frumuseți care sclipesc pentru toți”, va spune acum eseistul. Dacă „un cuvânt e un arbore”, pentru un „arbore” specific românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
ieftine și mai accesibile într-o perioadă de recesiune (de tipul laptelui praf, a cărnii în conserve etc.). Un astfel de experiment pilot a fost organizat inițial de către K. Lewin, în SUA, în timpul conflagrației mondiale, pe un lot de femei (gospodine). în urma studiului, s-a ajuns la concluzia că femeile și-au schimbat în mai mare măsură comportamentul în urma unor discuții de grup, comparativ cu condiția în care li se prezentau niște materiale persuasive pentru a le lectura. Ulterior, au mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
-i, maestre, numa’ că al dracu’ mă mai doare capu l.” Păstorel mai trage un fum chibzuind: “Băutura și scri sul sunt cam la fel. E ca atunci când desfaci un borcan d e dulceață și dai peste mucegai deasupra. Buna gospodină, adică bunul scriitor, nu aruncă mucegaiul laolaltă cu o parte din dulceață. Nu! Ia o lingură și amestecă mucegaiul cu restul dulce ței. Așa nu se pierde nimic: rămâne o dulceață cu olea că de am ar. Ca și viața
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]