567 matches
-
considerabilă a vieții spirituale a locuitorilor acestor sate, făcându-i să se îngrijească și de școli și de biserici. De această stare de lucruri au profitat și unele familii de aci din Cârțișoara care și-au trimis copiii la Școala grănicerească din Scorei «singura ca lumea». Din lucrarea aceluiași C. Stan aflăm că la 1860 s-a întemeiat în satul Oprea la îndemnul episcopului din Sibiu prima școală organizată. La început instrucția se făcea în case particulare de cântăreții bisericii, sau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
luni doar în perioada de iarnă. Asemenea cursuri erau frecventate de învățătorii fără calificare și de tinerii care doreau să devină dascăli. Absolvenții ,,cu spor bun” primeau un certificat (testimonium), semnat de directorul școlilor de graniță și de comandantul Regimentului grăniceresc, după care erau numiți învățători în școlile urbane sau rurale. În această școală Loga preda toate disciplinele, dar din cauza timpului redus de pregătire al învățătorilor, el va adopta un procedeu didactic adecvat situației: ,,eu aicea le propun mai scurt, apoi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
din 17591761 care a avut în frunte pe călugărul Sofronie din Cioara. A fost nevoie de intervenția armat și de brutalitățile generalului Buccov, cel care a distrus cu tunurile peste 200 de biserici și mănăstiri ale românilor ortodocși. înființarea regimentelor grănicerești, unul în zona Făgărașului, altul în Năsăud, cu promisiunea scutirii de sarcinile iobăgești pentru românii uniți înscriși în aceste unități militate care aveau comandanți străini, aveau darul de a liniști spiritele. Amânarea îndeplinirii promisiunilor a dus la „Răscoala de la Salva
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de a liniști spiritele. Amânarea îndeplinirii promisiunilor a dus la „Răscoala de la Salva” din 10 mai 1763, condusă de Tănase Tudoran, care i-a îndemnat pe grăniceri să nu depun jurământul de credință față de împărat, atunci când se sfințeau steagurile regimentului grăniceresc din Năsăud. Această revoltă, determinată, în principal, de menținerea stării de iobăgie, a amplificat fenomenul de bejenie în Moldova, dup cum este scris în „Consignațiunea lui Enzenberg” din 1778, care, înainte de a ajunge guvernator militar al Bucovinei, a fost comandantul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Năsăud. Această revoltă, determinată, în principal, de menținerea stării de iobăgie, a amplificat fenomenul de bejenie în Moldova, dup cum este scris în „Consignațiunea lui Enzenberg” din 1778, care, înainte de a ajunge guvernator militar al Bucovinei, a fost comandantul regimentului grăniceresc Năsăud. Bătrânul Tănase Tudoran a lăsat mărturie peste timp ca niciodată românii s nu se supună orbește, să nu se lase mințiți și înșelați: „De doi ani sunt cătane (soldați), adică grăniceri și carte (act oficial) n-am căpătat de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
DASCĂLUL, Petrea (pseudonim al lui Petre Olariu; 28.VI.1881, Orlat, j. Sibiu - 26.V.1956, Sibiu), prozator și autor de piese de teatru. Fiu al Anei și al lui Vasile Olariu, țărani, D. urmează școala „grănicerească” din Orlat, Preparandia de la Blaj, Institutul Pedagogic Teologic Ortodox din Arad și cel din Cluj, absolvindu-l în 1901. Funcționează ca învățător în câteva sate din județele Cluj și Sibiu, pentru a ajunge în cele din urmă în comuna natală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286696_a_288025]
-
7 Hercules Bäder sau Băile Herculane în apropiere de Mehadia Cum au devenit aceste băi austriece • Din nou Porțile de Fier • Defileul Carpaților • Valea Cernei • Stabilimente termale și altele • Statuia lui Hercule • Mici mizerii și compensații • Eficacitatea apelor • Compoziție • Regimentele grănicerești • Servitutea militară Primele fărâmițări ale Daciei se pierd în noaptea trecutului. Românii le-au uitat; regretele lor se îndreaptă spre prădăciuni mai recente asupra teritoriului lor; ei se întreabă cu ce drept a putut Poarta învinsă să cedeze ceea ce nu
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
mortal fără somație; cei care au încercat să treacă Dunărea înot au fost împușcați în apă, omorâți prin lovituri cu lopata sau răngi de fier, date la cap de soldații din bărcile de patrulare, sau tăiați de elicele șalupelor rapide grănicerești. Există un cimitir cu sute de morți neidentificați, aduși acolo la mal de curenții Dunării și unde cadavrele erau depozitate pe mal"13. Arestații sunt duși la pichet, subunitate însărcinată cu paza frontierei, apoi la Securitate, unde sunt anchetați, torturați
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Mare), estetician, critic literar, poet și memorialist. S-a născut în familia cu cinci copii a Veronicăi (n. Mici) și a lui Coloman Husar, mecanic de locomotivă. Face școala primară în Ilva Mare, iar în 1931 este înscris la Liceul Grăniceresc „George Coșbuc” din Năsăud. Debutează în 1936 în anuarul liceului. Compune versuri ce-i sunt publicate în revistele „Vatra” și „Solia”, ca și în „Curierul elevilor năsăudeni”. După bacalaureat, urmează Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București, specialitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287472_a_288801]
-
loc proeminent. Originar din mândra Țară a Năsăudului, din Chiuza, fiu de preot, s-a născut în 1887. A copilărit la Rebrișoara, vatra Mureșenilor, unde tatăl său, preotul Anton Precup, s-a mutat ca slujitor al altarului. Studiază la Liceul grăniceresc din Năsăud și urmează Literele și Filozofia în Germania, la Leipzig. După terminarea studiilor universitare este o vreme profesor la liceul din Năsăud, iar după Marea Unire, profesor și director la Liceul „Petru Maior” din Gherla. „Etapa gherleană” a biografiei
Prima monografie despre Creangă by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3158_a_4483]
-
nerecunoscîndu-i-se, deși majoritară, aceleași drepturi ca națiunilor legale (ungurii, sașii și secuii). Aceasta era o situație împilatoare tuturor românilor din principatul Transilvaniei. Dar în zona Năsăudului, acestei situații general împilătoare i se mai adăuga una specială, determinată de statutul regimentelor grănicerești. Pe timpul și din inițiativa împărătesei Maria Tereza a avut loc o militarizare a românilor în mai multe regiuni, inclusiv cea a Năsăudului. Condiția principală a unităților militare constituite era ca ostașii să fi aderat la grecocatolicism (de aici vorbea scriitorul
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
încît au plecat mai departe, în Bucovina, în localitatea Botoșana. Această zonă a Bucovinei fusese răpită Moldovei de către Imperiul austriac, la 1775 prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Aici era guvernator peste toată Bucovina, chiar generalul Enzenberg, fost înainte comandant al regimentului grăniceresc din Năsăud. Faptul stabilirii Crengeștilor în Botoșana o dovedesc consignațiile din 1778, în care Ștefan și Toader Creangă sînt menționați. Se stabiliseră, aici, în Botoșana, mai mulți Crengești, încît Ștefan s-a apropiat de rude. Apoi teama de a fi
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
încântată de izbânzile sale iuți, la construcția amplă și pretențioasă a unei structuri înaintând desfășurat pe mai multe planuri și visând să impună propria lume, alături de și complementară lumii „reale” și altor lumi ficționale. La capătul lumii, roman al ținutului grăniceresc din care se trage autorul, rememorează, sub o exigență prezentă difuză, trecutul. Imprecizia cuvântului își alătură ici-colo o infuzie de fantastic, cât să ridice povestirea la putere, s-o facă prevestitoare și vag parabolică. Și în Memorialul cetății, G. joacă
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
deschide volumul din anul 2003, autorul le precizează după cum urmează: Muntenia: cultura otomană, cultura grecească și întemeierile francofone; Moldova: imperiul Otoman, cel Austro-Ungar și cel polonez; Basarabia: Petersburg, Moscova, Siberia; Transilvania, literaturile central-europene, având drept catalizator modelul german; Banatul, spațiul grăniceresc și culturile de limbă germană, sârbă, maghiară după 1718; Bucovina, modele germane, evreiești, poloneze, ucrainiene. Studierea tuturor acestor "enclave" literare în corelație cu modelele culturale și spirituale dominante este în mod evident mai profitabilă decât viziunea diacritică, centralizată cu ajutorul căreia
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
Ele reprezintă însă fațete ale specificului bănățean la nivelul culturii române și europene, sunt purtătoarele unor teme și soluții artistice deschizătoare de drumuri și devenite mărci ale spiritualității locului. Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene, necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu nu ezită, atunci când este cazul, să judece comparativ anumite situații (Victor Vlad Delamarina este pus în relație cu George Coșbuc, Sorin
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
dreptul ghiftuiți de frumusețea orei trecătoare, a verii marine și a tinereții din noi care, toate laolaltă, covârșeau orice nevoi, orice dorinți imperative: ne-am sărutat și ne-am mângâiat aproape frățește sub privegherea lacomă, nesuferită, a lunetelor din miradoarele grănicerești semănate ca prepeleacurile prin lanurile de pe țărmul înalt. Deși asta a fost tot, deși atunci noi ne-am despărțit ca să nu ne mai întâlnim, viziunea perfecțiunii atât de fragile, atinse atât de fugar, mă urmărește și acum cu aceeași intensitate
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
participe, Mamina ar fi putut prezenta o comunicare, „un mic studiu” în care să dezvolte fie doar și câteva din ideile baronului. Mamina descoperă o circulară din 18 februarie 1872 prin care baronul Urs, președinte al Comitetului administrativ al școlilor grănicerești o trimite învățătorilor cerându-le „a stărui în tot modul , ca dintre tinerii care au terminat cu succes școala primară să îmbrățișeze unii și meseriile. Cu meseriile, românii ar cuceri orașele - în orașele în care intrarea lor fusese interzisă. „Neglijând
Mihai Sin și cărțile sale necunoscute by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2534_a_3859]
-
încheierea primului roman românesc modern, o îmbătătoare certitudine. Rebreanu nu se vrea decît un exponent al acestui realism, în care cei mulți umili sunt creatorii unui tip de relații umane. Ovidiu Cotruș lega realismul sărbătoresc al literaturii coșbuciene de statutul grăniceresc al unor zone ale țării. Aceste zone n-au cunoscut iobăgia. Am dezvolta afirmația lui Ovidiu Cotruș arătînd că în spațiul numit apare o literatură de tip sărbătoresc - de idilă, dar și încercări de a submina idila. De la Coșbuc la
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
Cotruș arătînd că în spațiul numit apare o literatură de tip sărbătoresc - de idilă, dar și încercări de a submina idila. De la Coșbuc la Victor Vlad Delamarina, de la Hordou la Caransebeș putem trasa o linie care unește nu doar zone grănicerești, ci și autori încadrabili aceleiași tipologii. Afirmarea liberă a românescului dă individualitate unor opțiuni reale. Voința totalizatoare a lui Rebreanu se naște într-un spațiu în care revelația interiorității, a adîncimii e legată de necesitatea de a-l descoperi pe
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
Militare din Transilvania (în germană "Siebenbürgische Militärgrenze"), instituită în anul 1764 de autoritățile imperiale drept cordon sanitaire la frontiera sudică a Principatului Transilvania. Sediul companiei a fost în satul Racovița, sat militarizat în întregime. Potrivit proiectului de înființare a regimentelor grănicerești, pentru formarea cordonului militar s-au ales localități situate cât mai aproape de granița țării. De pe teritoriul fostului Scaun al Tălmaciului a fost propus inițial pentru militarizare satul Sebeșu de Sus. Justificând față de autoritățile superioare că procedându-se în acest fel
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
întocmită în toamna anului 1765 de către Paul Szkorei și Andreas Pakothy, secretari și notari ai Cancelariei regești provinciale din Transilvania. Paralel cu întocmirea conscripțiilor din 1765, și-a desfășurat activitatea și comisia de recrutare, astfel încât la 30 octombrie 1765 "miliția grănicerească" era deja așezată în sat. Potrivit acestor conscripții, în sat locuiau un număr de 233 familii, deci doar cu 15 familii mai puțin decât era necesar pentru a se înființa o companie doar dintre racoviceni. Această diferență, autoritățile militare apreciau
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
dislocări de populație, noii veniți urmând să fie așezați pe sesiile pustii(libere), existente aici. Printr-o recipisă trimisă de către guvernatorul Samuel von Brukenthal împărătesei Maria Terezia în data de 24 octombrie 1768, acesta explică problemele ridicate de înființarea miliției grănicerești: Din bogata literatură de specialitate care a fost publicată de-a lungul timpului, rezultă că racovicenii la fel ca și toată populația de-a lungul graniței militare, nu s-a înrolat de bună voie în miliția de graniță, asupra lor
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
atunci sașilor din Bradu, mergeau de acum la lucru câmpului cu pușca atârnată la gât sau chiar încinsă la șold, ca însemn al unor oameni ""liberi "" ce erau de acum, practică întâlnită și consemnată ca atare și pe teritoriul Regimentului grăniceresc de la Năsăud. În anii săi de existență, Compania a VII-a a avut la comanda ei numeroși ofițeri, majoritatea au fost însă străini. Lista ce urmează este perfectibilă cu precizarea că anii indicați sunt cei în care ei au semnat
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
arondeze la companie pentru întregirea efectivelor și localitățile Porumbacu de Sus, Porumbacu de Jos și Scoreiul, acesta din urmă aparținuse de Compania a VIII-a care la acea vreme, avea sediul la Drăguș, situație care a dăinuit până la desființarea regimentelor grănicerești. Infuzia" respectivă a dus la creșterea efectivului companiei la 181 grăniceri înarmați și 20 neînarmați, în fruntea cărora se afla un căpitan și un sublocotenent. O statistică din toamna anului 1766, consemnează în Racovița că la dispoziția celor 171 de
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
proces de militarizare a văii Someșului a avut o importantă dimensiune colonizatoare, în sensul transformării ”bunilor sălbatici” de la periferia estică a monarhiei, în cetățeni loiali și utili Imperiului Habsburgic. Urmele acestui proces se pot vedea atât în păstrarea vechiului slogan grăniceresc ”Virtus Romana Rediviva” în simbolistica liceului ”George Coșbuc” de la Năsăud (înființat în 1864, după desfințarea regimentului grăniceresc), cât mai ales în mândria locală și în aerele de superioritate ale multor năsăudeni, detectabile în numeroase narațiuni care vor să etaleze identitatea
Despre modernizare și decolonizare la Telciu () [Corola-website/Science/295942_a_297271]